Declaraţia de la Mangalia, 23 februarie 2014

ROMÂNIA, Mangalia, 23 februarie 2014
DECLARAŢIE

declaratia

Urmarea faptului că la sediile a numeroase organizaţii nonguvernamentale şi a grupurilor de activişti în domeniul protecţiei mediului s-au prezentat fie în sistem individual, fie în numele unor comunităţi umane, numeroase persoane care au solicitat explicaţii privind potenţialele riscuri la care aceştia pot fi expuşi în urma promovării activităţilor în domeniul exploatării gazelor de şist, în baza prevederilor art 5. lit. d) din Legea protecţiei mediului nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: „Dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu”, în urma întrunirii de la Mangalia din data de 22-23 februarie 2014 a mai multor organizații nonguvernamentale, grupuri de activişti şi voluntari, persoane fizice şi juridice care au analizat modul de implicare al autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului, cât şi al autorităţilor locale în procesul de coordonare pentru reglementarea şi promovarea acestor noi tipuri de activităţi, s-au desprins următoarele disfuncţiuni manifestate de către aceste autorităţi privind îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, respectiv:

1. În contradicţie cu prevederile art. 66 alin. 2 din Legea 265/2006, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului nu a realizat şi pus în funcţiune sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării lui actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acestuia, încurajând fără nici un suport tehnic, sistemul de reglementare al activităţilor de explorare-exploatare al gazelor de şist.

2. Autoritatea publica centrală pentru protecţia mediului, împreună cu autorităţile locale nu s-a implicat în ducerea la îndeplinire şi respectare a prevederilor art. 70 privind „informarea publicului asupra riscurilor generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc pentru sănătatea populaţiei şi a mediului.”

3. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului nu s-a implicat pentru a impune respectarea de către autorităţile teritoriale a principiilor care stau la baza legii protecţiei mediului, respectiv „principiul precauţiei în luarea deciziei” şi „principiul acţiunii preventive” în modul de reglementare al acestor noi tipuri de activităţi, referitoare la exploatarea gazelor de şist în România.

4. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului a manifestat dezinteres total în punerea efectivă în aplicare a prevederilor art. 75 din prezenta lege ”în situaţiile sau în cazul producerii unor dezastre naturale în anumite zone ale ţării (ex. localitatea Izvoarele, jud. Galaţi şi nu numai), privind „propunerea, în situaţii speciale constatate pe baza datelor obţinute din supravegherea mediului, declararea prin hotărâre a Guvernului de zone de risc înalt de poluare în anumite regiuni ale ţării şi elaborează, împreună cu alte autorități centrale şi locale, programe speciale pentru înlăturarea riscului survenit în aceste zone, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. După eliminarea factorilor de risc înalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evoluţiei stării mediului, zona respectivă este declarată reintrată în normalitate;”

5. Prin inacţiunile manifestate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului se ajunge în situaţia nedorită de a expune la încălcarea legii conform prevederilor art. 68 lit. a) „deţinătorii de terenuri, cu orice titlu, precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, au obligaţia să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii mediului geologic”.

Faţă de aceste sumare constatări, la care se mai pot adăuga şi multe alte deficienţe de natură a aduce atingeri drepturilor fundamentale ale omului, referindu-ne la dreptul la viaţă, sănătate, libertate, dreptul la proprietate şi prosperitate, rezultat prin încălcările repetate a prevederilor din Legea mediului nr. 265/2006 şi din Legea apelor nr. 107/1996, solicităm demiterea din funcţie a doamnei ministru Rovana Plumb şi a doamnei ministru Lucia Varga, demnitari care au manifestat pe tot parcursul derulării mandatului lor, numeroase atitudini sfidătoare la prevederile atribuţiilor care le revin din cele doua legi menţionate. În susţinerea cererii de demitere a celor doi demnitari, menţionăm şi manifestarea continuă din partea acestora a unor atitudini de dezinformare a publicului şi de înşelare a aşteptărilor acestuia prin numeroasele afirmaţii publice făcute înaintea actului de investire a acestora ca miniştri, prin care au specificat clar: ”în România nu se va accepta desfăşurarea activităţilor de exploatare a gazelor de şist, cât şi promovarea proiectelor de exploatare a resurselor auro-argintifere prin utilizarea cianurilor din perimetrul Roşia Montană”.

Această Declaraţie a fost redactată şi prezentată la Mangalia la iniţiativa:
Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului – Decan dr. Mircea Vintilescu, Mişcarea Euro-Civică Romană, organizaţia DobroGeea şi Centrul pentru Resurse Civice – Preşedinte Cosmin Barzan, la care au aderat toţi cei peste 300 de participanţi la Conferinţa desfăşurată la Mangalia, aceştia fiind reprezentaţi prin persoane fizice, numeroase grupuri de voluntari şi activişti în domeniul protecţiei mediului înconjurător, organizaţii nonguvernamentale, cât şi unele formaţiuni politice neparlamentare.

Mircea Vintilescu

Gazele de şist şi solidaritatea intra-comunitară

Foarte mulți cunoscuți mă întreabă: ”De ce te amesteci TU în niște probleme care pe tine sau pe familia ta, nu te vor afecta. Ce te privesc pe tine problemele oamenilor care vor fi mai mult sau mai puțin afectați de exploatarea gazelor de șist din zona Pungești, de la Izvoarele sau din Dobrogea de Sud? De ce nu încerci să-ți folosești timpul dedicat acestei probleme pentru ceva distractiv sau aducător de bani?”

gsaze sist

Dacă aceste întrebări îmi erau puse în urmă cu 20 de ani ziceam chiar că sunt un prost, că nu știu cum să-mi valorific în mod fructuos timpul liber împreună cu familia mea. Necazul a făcut ca în anul 2000 să fiu diagnosticat cu o boală de cancer. Am umblat prin multe clinici oncologice și am avut ocazia să constat că majoritatea pacienților erau tineri sau chiar copii. Boala lor era într-un stadiu mult mai avansat ca la mine. Sărmanii, suportau tratamente chinuitoare, erau deprimați fizic și psihic și nici măcar nu aveau speranța că vor mai apuca ziua de mâine. Această imagine tulburătoare m-a pus pe gânduri. Dacă mulți tineri sunt afectați de această boală necruțătoare a cancerului, unde va ajunge poporul român peste 20 sau 50 de ani?

Din bogata documentare pe care am realizat-o la Institutul Oncologic Român am constatat că boala se datorează primordial condițiilor de mediu în care trăim, că toxinele din aer, apă, sol, alimente etc. ne declanșează această boală și cu precădere mult mai repede la organismele tinere, fără un sistem imunitar bine pus la punct. Am mai constatat că această boală este într-o explozie geometrică, afectând de la zi la zi mult mai mulți indivizi.

Fiind un om care de o viață lucrez în probleme de protecția mediului înconjurător, mi-am pus întrebarea: CE ESTE DE FĂCUT SAU CE SE POATE FACE PENTRU A ESTOMPA ACEST FLAGEL? Din dialogurile pe care le-am avut cu numeroși medici oncologi, aceștia spuneau că boala canceroasă nu este așa de periculoasă ca alte maladii dacă este depistată din timp și începi un tratament chiar în sistem ambulatoriu care este netraumatizant și puțin costisitor. Pentru acest lucru trebuie să începem să dezvoltăm în rândul populației o nouă formă de educație, proces care necesită să demareze în familie, apoi la nivelul tuturor formelor de școlarizare, societatea trebuie să continue acest proces prin diferitele instituții cum ar fi biserica, ONG-urile etc.

În cadrul acestui nou proces educațional trebuie în primul rând să învățăm să ne ferim noi de efectele poluanților care se înmulțesc de la zi la zi în alimente și mai ales în mediul în care trăim. Trebuie să ne implicăm în stoparea proliferării acestor poluanți și chiar să-i eliminăm. Apoi este necesar ca periodic să învățăm să ne facem investigările medicale prin care se poate depista din timp dacă și la ce organ vom fi afectați de această boală. Nu trebuie să intrăm în panică dacă începem un tratament și nici nu trebuie să alertăm pe cei din jurul nostru.

Dar ce legătură are această problemă cu gazele de șist și mai ales cu solidaritatea comunitară și intra-comunitară? Eu consider că are o mare legătură și am să încerc să o explic.

Se cunoaște că toate produsele hidrocarburice au fost catalogate ca având și proprietăți cancerigene în sensul manifestării lor ca factor declanșator și nu numai. Gazul de șist este un produs hidrocarburic (hidrat de metan). Modalitățile cum poate el declanșa boala canceroasă se manifestă în forme multiple și ține de la sistemul de executare al sondelor de extracție și până la utilizarea lui.

Astfel, procesele de fracturare al pachetelor de roci, proces care nu poate fi controlat și stăpânit de om, poate genera apariția de fisuri în roci, fisuri prin care migrează spre acviferele de unde ne luăm apa necesară consumului zilnic, contaminându-l sub multiple forme, respectiv chimic, radioactiv etc. Acest lucru îl fac și fluidele tratate cu substanțe chimice toxice care sunt utilizate la procesul de fracturare hidraulică. Interesant este că acești agenți toxici nu au gust, nu au culoare, au în schimb o mare capacitate de a se dizolva și dispersa în apă, afectând mari suprafețe ale acviferelor. Poluanții aceștia nu pot fi depistați de consumatorul de apă, iar în laborator trebuie să dispui de o aparatură foarte avansată pentru ai identifica. Chiar dacă îi identifici ei nu pot fi neutralizați, noi nedispunând de acele tehnologii de tratare care sunt foarte costisitoare.

Analizele efectuate pe eșantioane de gaz de șist care a fost scos la suprafață au evidențiat că acesta este un gaz toxic, el conținând numeroase elemente chimice care ar trebui să ne bage în sperieți. Scăpările de gaz la gura sondei sau arderea lui direct la sondă, aduc în atmosferă numeroși poluanți toxici care vor afecta direct nu numai aerul, apele de suprafață, dar și solul care indirect va contamina vegetația și toate viețuitoarele pe o rază ce depășește cu mult zeci de kilometrii pătrați. Fără a afecta gustul produselor vegetale sau animaliere, omul consumă aceste produse și indirect se contaminează și el cu acești poluanți toxici declanșatori ai bolilor canceroase.

Mai trebuie știut că în țările unde se practică exploatare gazelor de șist, datorită elementelor toxice pe care acesta le conține, gazul nu este destinat consumului casnic (la aragaz sau la microcentrale de apartament) și nici domestic (la cuptoarele de panificație, pentru încălzitul spațiilor industriale, comerciale etc.), ci numai consumului industrial, respectiv în termocentrale special echipate pentru producerea energiei electrice. Din aceste considerente gazul de șist odată scos la suprafață nu poate fi injectat în conductele de distribuție al gazului metan, ci el trebuie transportat separat (prin conducte speciale, cu cisternele etc.) la consumatorul industrial final.

Prin introducerea în mediu a acestui gaz, riscul ca omul să intre în contact cu toți poluanții toxici pe care îi conține și care le poate afecta sănătatea și viața sunt foarte mari și totodată de neacceptat. În fața acestui pericol trebuie să înțelegem că este necesar să luăm atitudini ferme ca să oprim pentru moment, până vom reuși să punem la punct tehnologii sigure, extragerea gazului de șist.
În situația în care rămânem pasivi în fața acestui factor de risc major, probabilitatea de a favoriza dezvoltarea bolilor canceroase la nivelul tuturor grupelor de vârstă ale populației, dar în mod special la tineri și la copii va crește în proporție exponențială.

De ce trebuie să manifestăm această solidaritate comunitară și intra-comunitară?

În situația în care la nivelul unei comunități din diverse motive se ajunge să se promoveze exploatarea gazelor de șist, cu toate consecințele descrise anterior, este aproape sigur că mai devreme sau mai târziu, populația va fi afectată de boala canceroasă și nu numai. Trebuie știut că tratamentul pentru bolile canceroase la noi în țară este (sau ar trebui să fie) gratuit.

Ca pacient, eu am ”beneficiat” de acest tratament ”gratuit”, dar am constatat că fiecare medicament, inclusiv citostaticele aveau niște prețuri astronomice care erau suportate de către stat, adică de contribuabil. Nu pun în discuție ce traumatisme generează acest tratament, ce mutilări fizice și psihice generează, ci numai costul tratamentului incluzând spitalizarea, intervențiile chirurgicale (când se mai pot face) și medicația.

Dacă vom accepta să avem gaze de șist vom avea pe lângă alte multe necazuri și mai mulți pacienți cu diferite boli canceroase, deci costuri enorme pe care le va suporta cetățeanul de rând pentru asigurarea tratamentului. Dacă vrem ca acești bani să fie dirijați spre alte domenii cum ar fi cultura, dezvoltarea edilitară, învățământul, ocrotirea sănătății, siguranța publică etc., trebuie să umblăm la cauză, adică să ne opunem cu toți la aceste forme brutale și agresive de exploatare a unor resurse care ne pun viața, sănătatea, bunăstarea și liniștea psihică în pericol.

Trebuie să manifestăm în acest caz o solidaritate colectivă fermă, pentru că direct sau indirect, toți vom fi afectați. În privința poluării mediului nu există iertare, mediul te pedepsește indiferent dacă faci parte din rândul demnitarilor, al autorităților publice locale sau centrale, ori iești un simplu cetățean. Mediul nu poate fi corupt, mituit sau mințit, el pedepsește în egală măsură atât pe poluator, cât și pe cel care manifestă indiferență la actul de poluare. Pentru evitarea unei asemenea situații chem pe toți cetățenii români la manifestarea unei solidarități ferme comunitare și intra-comunitare. DE NOI DEPINDE VIITORUL NOSTRU ȘI AL COPIILOR ȘI NEPOȚILOR NOȘTRI, DE SOLIDARITATEA CARE SE IMPUNE ȘI TREBUIE SĂ O MANIFESTĂM.

Mircea Vintilescu

Să înţelegem termenul de poluare

CUM TREBUIE SĂ ÎNȚELEGEM ȘI MAI ALES SĂ PERCEPEM
TERMENUL DE POLUARE

Foarte mulți cunoscători și mai puțin cunoscători utilizează cuvântul POLUARE. Este foarte greu să-i ceri uni om simplu să deslușească înțelesul acestui termen care are următoarea definiție oficială:

”Poluare - acțiunea de introducere directă sau indirectă de către om, de substanțe și energie în mediu, care aduc prejudicii sănătății umane, deteriorează resursele biologice și sistemele ecologice, generând disfuncții la nivelul agrementelor sau împiedicând alte utilizări legitime ale mediului.”

Ca să vorbești despre poluare trebuie să existe poluatorul și poluantul. Acest ultim termen a fost definit oficial astfel:

”Poluant - orice substanță solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori, orice formă de energie (electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații) care introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenților acestora sau al organismelor vii și aduce daune bunurilor materiale.”

Acest termen s-a cam banalizat referitor la modul cum trebuie să fie perceput de către populația receptoare datorită multiplelor lui utilizări în vorbirea curentă, dar care nu are nimic semnificativ sub aspectul finalității lui perceptibile.

Au fost semnalate de-a lungul timpului multe cazuri de poluare a diferiților componenți ai mediului înconjurător, unele chiar grave și nu a murit nimeni. Mulți oameni de știință atrag însă atenția asupra pericolului de poluare a mediului ca urmare a promovării unor proiecte grandioase cum ar fi exploatarea aurului pe bază de cianuri de la Roșia Montană sau trecere la o exploatare intensivă gazelor de șist pe tot teritoriul României. Majoritatea celor care s-au familiarizat cu acest termen spun cam așa: ȘI CE DACĂ SE POLUEAZĂ, NU MOARE NIMENI, DECI NU ESTE NICI UN PERICOL.

Este adevărat că omenirea a supraviețuit și în urma producerii unor accidente grave prin care unii componenți sau subcomponenți ai mediului (ex. apa de suprafață și subterană, solul, aerul, numeroase specii din flora și fauna sălbatică sau antropizată) au fost afectați de poluare, dar mai nimeni nu a reușit să-i înțeleagă efectul direct și indirect atât la nivelul individului, cât mai ales la nivelul colectivităților umane.

În problemele de drept al mediului, prin acceptarea sau tolerarea ori cărei forme de poluare s-a constat că omul sau colectivitatea care suferă acest flagel este supusă unui act delictual sinonim cu FORME FOARTE GRAVE ALE FURTULUI. Acest act delictual ori se produce direct de către hoț, ori este produs de poluator TOT FURT RĂMÂNE.

Ca să fiu mai clar încerc să exemplific simplist un caz. Dacă un cultivator de cartofi obține în mod normal de pe terenul lui o recoltă echivalentă a 25 de saci de cartofi, prin poluarea solului direct sau indirect de către un poluator identificat, cultivând aceiași suprafață de teren, acesta va obține o recoltă de numai 18 saci cu cartofi. Dispariția din munca prestată de el a 7 saci cu cartofi este echivalentă cu furtul acestei cantități de către cineva, cu toate că furtul propriu-zis nu s-a produs, iar hoțul în accepțiunea noastră tradițională nu există.
Există în acest caz constată doar această pagubă cantitativă sesizabilă foarte ușor la strânsul recoltei. Dar poluanții din sol afectează și calitatea cartofului, acesta devenind un factor de risc pentru sănătatea omului în cazul în care îl consumă fără a ști că el provine de pe un so poluat. În acest caz, recolta obținută este fie neconsumabilă fie necomerciabilă. În aceste condiții paguba este totală și nu se referă numai la partea cantitativă a prejudiciului, ci și la partea calitativă a lui, cu toate consecințele care pot decurge din aceasta.

În aceste condiții POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR sau numai a unor componenți sau subcomponenți ai acestuia, trebuie percepută de către toți oamenii CA UN ATENTAT COMIS DE POLUATOR asupra:

• Dreptului la viață;
• Dreptului la sănătatea individului și a comunității umane din care face parte;
• Dreptului la bunăstare, poluarea aducând după sine SĂRĂCIA;
• Dreptului la libertate și proprietate, etc.

Dacă aceste atentate sunt făcute cu știință se pune întrebarea cum poate fi catalogat poluatorul. Răspunsul este simplu: CRIMINAL LA ADRESA COMUNITĂȚII UMANE. Se pune totuși întrebarea cum de ajunge poluatorul să facă cu știință acest act criminal și mai ales cine îi permite acest lucru?

Poluatorul cu știință va încerca să motiveze că i-au fost permise de către autorități să desfășoare toate activitățile prin care s-au produs aceste poluări în urma cărora au rezultat aceste atentate la drepturile fundamentale ale omului. Și aici juriștii pot da un răspuns clar, AUTORITĂȚILE CARE PERMITĂ EXECUTAREA CU ȘTIINȚĂ A UNOR ACTIVITĂȚI GENERATOARE DE POLUANȚI ȘI POLUARE SUNT COAUTOARE LA ACTUL CRIMINAL LA ADRESA COMUNITĂȚILOR UMANE.

Este necesar ca cetățeanul să perceapă acest înțeles larg al actului de poluare și mai ales consecințele asupra individului și a colectivității umane în care trăiește pentru a conștientiza ce fel de politică de protecție a mediului înconjurător promovează autoritățile pe care le plătim cu toții din taxele și impozitele percepute de stat de la contribuabil. Definiția politicii mediului înconjurător are următorul înțeles:

Politica mediului înconjurător - formularea intențiilor și principiilor unei organizații, în raport cu performanța sa generală în protecţia mediului, care furnizează un cadru de acțiune și elaborare a obiectivelor și țintelor în cadrul activităților de protecţie a mediului înconjurător, pentru utilizarea și dezvoltarea durabilă a unei zone sau regiuni, conform principiilor fundamentale din acest domeniu. În cazul nostru, putem vorbi de intențiile și principiile USL, care s-a dovedit că nu are nici un fel de performanță de mediu, dar care și-a formulat obiective și ținte clare de poluare a mediului înconjurător prin reglementarea actului de promovare a unor activități atât de explorare și extragere a gazelor de șist, cât și de utilizare a cianurilor în exploatarea minereurilor aurifere de la Roșia Montană etc. activități care reprezintă un atentat la viața, sănătatea, libertatea și bunăstarea populației României, oferindu-ne în schimb dreptul la sărăcie, boală, pauperizare și vagabondaj european.

Mircea Vintilescu

Exploatarea gazelor de şist şi protecţia mediului geologic şi hidrogeologic

Pe data de 7 februarie 2014 ora 17.00 va așteptăm la Spațiul platformă de pe Calea Moșilor nr. 62-68, etajul 1 (anexa MNAC, în clădirea cu expoziția foto a lui Koudelka) la prezentare și dezbatere: ”Exploatarea gazelor de șist și protecția mediului geologic și hidrogeologic”, dezbatere care se va face în sistem interactiv.

Programul dezbaterilor este următorul:

  • cum se realizează un foraj vertical normal pentru exploatarea gazelor naturale și ce impact are el asupra mediului geologic și hidrogeologic;
  • cum se propune realizarea forajelor pentru exploatarea gazelor de șist și ce impact negativ au ele asupra mediului geologic și al resurselor de ape subterane;
  • ce riscuri pot implica acceptarea noilor tehnologii pentru exploatarea gazelor de șist la nivelul comunitățile umane din zonele apropiate acestor viitoare exploatări cu referire directă la evenimentele din zona Izvoarele, și la eventualele riscuri la care trebuie să se aștepte populația din zonele Costinești, Vama Veche și Pungești;
  • ce tipuri de infracțiuni au comis autoritățile publice centrale și locale din domeniul apelor și mediului, cât și autoritățile administrației publice locale permițând exploatarea gazelor de șist raportat la restricțiile pe care cele două legi le prevăd privitor la protecția mediului geologic și hidrogeologic.

Accesul publicului interesat este liber.

Astăzi 7 februarie 2014 începând cu ora 17.00 va așteptăm la Spațiul platformă de pe Calea Moșilor nr. 62-68, etajul 1 (anexa MNAC, în clădirea cu expoziția foto a lui Koudelka) la prezentare și dezbatere: ”Exploatarea gazelor de șist și protecția mediului geologic și hidrogeologic”, dezbatere care se va face în sistem interactiv.

Programul dezbaterilor este următorul:

  • cum se realizează un foraj vertical normal pentru exploatarea gazelor naturale și ce impact are el asupra mediului geologic și hidrogeologic;
  • cum se propune realizarea forajelor pentru exploatarea gazelor de șist și ce impact negativ pot avea ele asupra mediului geologic și al resurselor de ape subterane;
  • ce riscuri pot implica acceptarea noilor tehnologii pentru exploatarea gazelor de șist la nivelul comunitățile umane din zonele apropiate acestor viitoare exploatări, cu referire directă la evenimentele din zona Izvoarele, și la eventualele riscuri la care trebuie să se aștepte populația din zonele Costinești, Vama Veche și Pungești și de ce nu din toată România;
  • ce tipuri de infracțiuni au comis autoritățile publice centrale/locale din domeniul protecției apelor și mediului, cât și autoritățile administrațiilor publice locale acceptând exploatarea gazelor de șist în raza teritoriului lor administrativ, raportat la restricțiile pe care cele două legi le impun privitor la protecția mediului geologic și hidrogeologic.

Invităm pe această cale pe toți activiștii/voluntarii care sunt interesați de soarta populației și a zonelor în care se propun lucrări de explorare și/au exploatare a gazelor de șist pentru a participa la această expunere organizată în sistem interactiv.

Accesul publicului interesat este liber.

Mircea Vintilescu

Obligaţii ale autorităţilor privind gazele de şist

CE OBLIGAȚII AU AUTORITĂŢILE DIN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI PENTRU REGLEMENTAREA EXPLOATĂRII GAZELOR DE ŞIST ŞI CE POATE FACE SOCIETATEA CIVILĂ

În foarte multe domenii avem legi organice și ordinare care încearcă să reglementeze unele activități pe care omul sau comunitățile umane încearcă să le desfășoare fără a genera disfuncții asupra mediului înconjurător sau la nivelul colectivităților omenești și nu numai. Avem legi mai bune sau mai puțin bune, dar din păcate nu reușim să le punem în practică nu din motive obiective ci din motive subiective, ceea ce impune o implicare a societății civile nu numai pentru a analiza performanța autorităților din domeniu, ci pentru a cere respectarea și mai ales utilizarea corectă a acestor instrumente legislative.

Pentru exemplificare am să redau câteva elemente mai importante prevăzute de legislația în domeniul mediului înconjurător în domeniul reglementării exploatării gazelor de șist. Iată ce prevede această lege într-o formulă rezumativă:

LEGEA NR. 265 DIN 09 IULIE 2006
PENTRU APROBAREA ORDONANȚEI DE URGENȚĂ NR. 195 DIN 22 DECEMBRIE 2005 PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Forma sintetică la data 27 ianuarie 2014. Acest act a fost creat utilizând tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci înregistrate ale Wolters Kluwer.

Art. 1. - (1). Obiectul prezentei Legi îl constituie un ansamblu de reglementări juridice privind protecția mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor și elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.

Art. 3. - Principiile și elementele strategice ce stau la baza prezentei Legi sunt:
a) principiul integrării cerintelor de mediu în celelalte politici sectoriale;
b) principiul precauției în luarea deciziei;
c) principiul acțiunii preventive;
d) principiul reținerii poluanților la sursa;
e) principiul "poluatorul plătește";
f) principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;
h) informarea și participarea publicului la luarea deciziilor, precum și accesul la justitie în probleme de mediu;

Art. 4. - Modalitățile de implementare a principiilor și a elementelor strategice sunt:
• adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerințelor politicii de mediu;
• corelarea planificării de amenajare a teritoriului și urbanism cu cea de mediu;
• evaluarea impactului asupra mediului în faza inițială a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului;
• introducerea și utilizarea pârghiilor și instrumentelor economice stimulative sau coercitive;
• rezolvarea, pe niveluri de competență, a problemelor de mediu, în funcție de amploarea acestora;
• promovarea de acte normative armonizate cu reglementările europene și internaționale în domeniu;
• menținerea și ameliorarea calității mediului;
• reabilitarea zonelor afectate de poluare;
• educarea și conștientizarea publicului, precum și participarea acestuia în procesul de elaborare și aplicare a deciziilor privind mediul;
• înlăturarea cu prioritate a poluanților care periclitează nemijlocit și grav sănătatea oamenilor.

Art. 5. - Statul recunoaște oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, garantând în acest scop:
• accesul la informația privind mediul, cu respectarea condițiilor de confidențialitate prevăzute de legislația în vigoare;
a) dreptul de asociere în organizații pentru protecția mediului
b) dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii și legislației de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor și programelor;
c) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizațiilor pentru protecția mediului, autorităților administrative și/sau judecătorești, după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu;
d) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

Art. 6. - (1). Protecția mediului constituie obligația și responsabilitatea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice si juridice.

Art. 8. - (1). Autoritățile competente pentru protecția mediului, cu excepția Gărzii Naționale de Mediu și a structurilor subordonate acesteia, conduc procedura de reglementare și emit, după caz, acte de reglementare, în condițiile legii.

Art. 11. - (1). Solicitarea și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activităților existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.

Art. 12. - (1). Desfășurarea activităților existente precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrate de mediu.

Art. 14. - (2). Funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului.

(4). Titularul activității are obligația de a informa autoritățile publice teritoriale competente pentru protecția mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanți reglementați, precum și cu privire la accidente sau pericole de accidente.

Art. 17. - (1). În situația în care se decide revizuirea actelor de reglementare, autoritatea competentă poate solicita refacerea raportului de mediu, a raportului privind impactul asupra mediului sau a bilanțului de mediu, după caz.

(3). Acordul de mediu, autorizația de mediu și autorizația integrată de mediu se suspendă de catre autoritatea emitentă, pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligațiilor. Suspendarea se mentine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfășurarea proiectului sau a activității este interzisă.

Art. 20. - (1). Autoritatea competentă pentru protecția mediului, împreună cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, după caz, asigură informarea, participarea publicului la deciziile privind activități specifice și accesul la justiție, în conformitate cu prevederile Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000.

(3). Consultarea publicului este obligatorie în cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare, potrivit legislației în vigoare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilită prin acte normative specifice.

(6). Organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului au drept la acțiune în justiție în probleme de mediu, având calitate procesuală activă în litigiile care au ca obiect protecția mediului.

Art. 58. - Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații în domeniul protecției apelor:
• să nu deverseze în apele de suprafață, subterane și maritime ape uzate, fecaloid menajere, substanțe petroliere, substanțe prioritare/prioritar periculoase;
• să nu arunce și să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor și în zonele umede și de coastă deșeuri de orice fel și să nu introduca în ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase.

Art. 64. - Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații în domeniu protecției atmosferei:
a) să respecte reglementările privind protecția atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reținere și neutralizare a poluanților atmosferici;

Art. 65. - Protecția solului, a subsolului și a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare și amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toți deținătorii, cu orice titlu.

Art. 67. - Controlul respectării reglementărilor legale privind protecția, conservarea, amenajarea și folosirea judicioasă a solului, a subsolului și a ecosistemelor terestre se organizează și se exercită de autoritățile competente pentru protecția mediului, precum și, după caz, de alte autorități ale administrației publice competente, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 68. - Deținătorii de terenuri, cu orice titlu, precum și orice persoană fizică sau juridică care desfășoara o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii:
a) să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calității mediului geologic;
• să informeze publicul asupra riscurilor generate de funcționarea sau existența obiectivelor cu risc pentru sănătatea populației și mediu;

Art. 94. - (1). Protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice, în care scop:
• solicită și obtin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei Legi și a legislației subsecvente;
• suportă costul pentru repararea prejudiciului și înlătură urmările produse de acesta, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plătește";
• asigură sisteme proprii de supraveghere a instalațiilor și proceselor tehnologice și pentru automonitorizarea emisiilor poluante;
• asigură evidența rezultatelor și raportează autorității competente pentru protecția mediului rezultatele automonitorizării emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare;

(2). Persoanele fizice sau juridice care prospectează, explorează ori exploatează resursele solului și subsolului au următoarele obligații:
• să efectueze remedierea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate;
• să anunțe autoritățile pentru protecția mediului sau, după caz, celelalte autorități competente, potrivit legii, despre orice situații accidentale care pun în pericol mediul și să acționeze pentru refacerea acestuia.

Art. 95. - (1). Răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpă. În cazul pluralității autorilor, răspunderea este solidară.
(2). În mod excepțional, răspunderea poate fi și subiectivă pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate și habitatelor naturale, conform reglementărilor specifice.

CAPITOLUL XV: Sancțiuni

Art. 96. - (1). Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea urmatoarelor prevederi legale:

1. obligațiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare și de a raporta autorității publice teritoriale de protecție a mediului rezultatele automonitorizării și/sau alte date solicitate, precum și accidentele și incidentele care pot conduce la pericole de accidente;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice existența tipurilor de sisteme de automonitorizare și ce informații au fost sau vor fi raportate autorităților pentru protecția mediului (mai ales pentru evidențierea microseismelor și a poluanțialor introduși în mediu);

2. obligațiile persoanelor juridice de a ține evidența strictă a substanțelor și preparatelor periculoase și de a furniza informațiile și datele cerute de autoritatea competentă pentru protecția mediului;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice ce tipuri de substanțe periculoase se utilizează și ce descrieri au cerut autoritățile asupra riscului pe care acestea îl au asupra populației și mediului

3. obligația proprietarilor și deținătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a preveni, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calității mediului geologic;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice ce au făcut sau ce vor face concret în acest domeniu

(2). Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
• obligația autorităților administrației publice locale de a informa publicul privind riscurile generate de funcționarea sau existența obiectivelor cu risc pentru mediu și sănătatea populației;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice cum au făcut concret autoritățile publice locale aceste informări ale publicului și pe baza căror materiale oficiale
• obligațiile persoanelor fizice și juridice de a furniza și/sau utiliza informații corecte pentru elaborarea evaluarilor de mediu, evaluarilor impactului asupra mediului, a bilanțurilor de mediu și a rapoartelor de amplasament;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice în memoriile tehnice și în rapoartele de mediu corectitudine informațiilor furnizate, constatându-se nu numai că există dezinformări, dar că se practică cu intenție omisiuni referitoare la unele activități și date informaționale

27. obligațiile persoanelor fizice și juridice, care prospectează, explorează sau exploatează resursele naturale, de a remedia zonele în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice în ce mod s-a făcut sau sunt prevăzute a se realiza remedierile în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost sau vor fi afectate și dacă pentru aceste măsuri au fost prevăzute și cerute a se demonstra existența fondurilor necesare

(3). Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
• obligația titularului de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului când intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare sau cu privire la orice modificare a condițiilor care au stat la baza emiterii acestora, înainte de realizarea modificării
• obligațiile persoanelor fizice și juridice de a suporta costul pentru repararea unui prejudiciu și de a înlătura urmările produse de acesta, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste".

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice în ce mod s-au făcut aceste notificări, ce prejudicii au fost constatate de către autoritatea de mediu și în ce fel au fost ele atribuite făptașului

15. obligația persoanelor fizice și juridice să nu deverseze în apele de suprafață sau subterane ape uzate, substante petroliere sau periculoase, ape care conțin substanțe periculoase.

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice la nivelul autorităților de reglementare cum a fost posibil să se emită acorduri și/sau autorizații pentru activități la care titularul proiectului precizează că va deversa în subteran substanțe periculoase, activitate care constituie contravenție.

Art. 98. - (2). Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON) următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană, animală sau vegetală: prezentarea, în lucrările privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului asupra mediului, a bilanțului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii și informații false;

(5). În situația în care infracțiunile au pus în pericol sănătatea sau integritatea corporală a unui numar mare de persoane, au avut vreuna dintre urmările prevăzute în art. 182 din Codul penal ori au cauzat o pagubă materială importantă, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, iar în cazul în care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei naționale, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

(6). Tentativa se pedepsește.

Mircea Vintilescu

Potenţialele implicaţii tectonice şi hidrogeologice generate de exploatarea gazelor de şist

Stratul de roci în care se presupune existența gazelor de șist este constituit din mai multe pachete ale unor depozite sedimentare impermeabile, alcătuite dintr-o succesiune de roci compacte și foarte bine tectonizate, acestea fiind reprezentate în general din șisturi argiloase și argilo-grezoase. Peste aceste șisturi argiloase repauzează depozite sedimentare cu permeabilitate foarte mare, de tip fisural, constituite în principal din marno-calcare, calcare și dolomite, peste care repauzează alte tipuri de depozite permeabile poroase, constituite în principal din nisipuri, pietrișuri, nisipuri în amestec cu pietrișuri și bolovănișuri etc.

Această caracteristică stratigrafică a depozitelor sedimentare care repauzează peste pachetul gros de șisturi argiloase, permite atât fluidelor, cât și gazelor înmagazinate în aceste depozitele permeabile, să circule liber atât în plan vertical, cât și în plan orizontal, fără posibilități concrete de control și coordonare a condițiilor de migrare al acestora.

În condițiile în care se propune realizarea procesului de fracturare in-situ, adică de sfărâmare/fracturare a unui depozit de roci compacte și foarte bine tasate/tectonizate prin tehnologii mecanice (explozii directe în subteran), asociate cu metode hidraulice (injecții la presiuni foarte mari a unor diferite categorii de fluide), toate depozitele sedimentare care repauzează peste acestea, pot suferi deformări, putându-se modifica sistemul existent al diaclazelor și fisurilor existente în formațiunile carstice (calcaroase și grezoase), iar sistemele liniilor de falii intermediare și/sau generale pot cunoaște o reactivare și de aici o nouă dinamică ce pot genera o neotectonică zonală foarte activă.

Fracturarea în subteran a acestor depozite de roci compacte foarte bine tectonizate (șisturi argiloase și/sau argilo-grezoase), reprezintă un procedeu ce nu poate fi controlat sub aspectul producerii deformărilor în stratele superficiale din coperiș și mai ales nici în interiorul stratului care face obiectul posibilei explorări/exploatări a gazelor de șist. Procesul de sfărâmare și dislocare al rocilor componente acestor depozite de roci șistuase prin procese de fracturare mecanică și combinate cu fracturarea hidraulică, presupune formarea unor cavități și fisuri în aceste roci compacte, fenomen care se amplifică și prin scoaterea la zi a unor volume foarte mari de rocă sfărâmată din stratul mamă, cu scopul de asigurare a unui sistem permeabil cât mai bun în aceste roci care la originea lor sunt roci impermeabile, astfel încât să se poată asigura migrarea lesnicioasă a eventualelor gaze de șist spre gura de sondă receptoare. Prin aplicarea acestor proceduri mixte de fracturare mecanică și hidraulică a depozitelor de roci șistuase, se poate anticipa ca sigur o posibilă migrare a gazelor de șist și a fluidelor contaminate folosite la procedeele de sfărâmare/fisurare al rocilor spre zonele superficiale prin tot sistemul de diaclaze și fisuri existent, fisuri care se vor dezvolta continuu, într-un mod ce nu poate fi controlat, anticipat și nici cuantificat.

În aceste condiții se pune întrebarea firească: ”ce garanții pot da cei care doresc exploatarea acestor resurse neregenerabile și mai ales, cine își asumă responsabilitatea reală și nu declarativă, pentru a se preîntâmpina agravarea pagubelor generate de intensificarea activităților seismice zonale, apoi de contaminarea ireversibilă a rocilor sedimentare superficiale și mai ales a acviferelor pe care acestea le înglobează”? Toate aceste elemente de risc pot avea repercusiuni deosebit de grave asupra vieții, sănătății, libertății și mai ales asupra condițiilor de trai ale populației, pot afecta stabilitatea cantitativă și calitativă a apelor subterane, a condițiilor de migrare a apei din acviferele și chiar a stabilității tectonice a arealelor supuse proceselor de fracturare mecanică și hidraulică.

În mod cert, prin condițiile litologice existente în zonele propuse pentru efectuarea testelor de explorare/exploatare a gazelor de șist, nu pot fi date nici un fel de garanții din partea unor autorități care se pretind responsabile, garanții care să preîntâmpine procesul de poluare a acviferelor, mai ales că în aceste zone s-a identificat un mare deficit al resurselor de apă care sunt destinate consumului prioritar al populației. Procesul de identificare a prezenței gazului de șist în formațiunile acestea de tip compact și bine tectonizate prin executarea unor foraje de explorare se poate face și fără a genera operațiuni de fracturare mecanică și hidraulică în stratul cu șisturi argiloase sau argilo-grezoase. Astfel, eșantioanele de carote care se pot obținute în timpul forării găurii de sondă pentru forajul vertical, în condițiile în care se utilizează tehnici de forare corespunzătoare, pot să furnizeze suficiente date necesare acestui proces de cunoaștere a condițiilor de zăcământ pentru aceste categorii de resurse considerate potențial energetice. În aceste condiții se poate aprecia că explorarea depozitelor de șisturi argiloase, în care se propune generarea proceselor de fracturare mecanică și hidraulică in-situ, la care se vor folosi și diferite substanțe chimice cu proprietăți deosebit de toxice pentru om și mediu, proces care se propune a se continua și cu o exploatare incipientă a gazului de șist, este total neindicată și de neacceptat.

Această tehnologie poate genera o contaminarea ireversibilă a resurselor de apă subterane de interes local și regional, proces care va scoate aceste resurse de apă definitiv din bilanțul rezervelor strategice de apă ale zonelor investigate, atât pe mari suprafețe ce nu pot fi estimate ca arie de desfășurare în spațiu, cât și în profunzimea mediului geologic în care sunt cantonate. Pierderea ireversibilă a resurselor de apă destinate prioritar consumului uman din zonele care vor fi supuse investigărilor de acest tip, nu poate constitui un argument în favoarea obținerii unei parțiale independențe energetice, întrucât asigurarea necesarului de apă în zonele afectate ar costa mul mai mult comparativ cu beneficiul relativ redus adus de exploatarea gazelor de șist.

Riscurile potențiale privind stabilitatea tectonică atât zonală cât mai ales regională care pot apărea în urma procesului de sfărâmare/fisurare/dislocare in-situ al unor pachete groase de sute de metrii de roci șistuase foarte bine tectonizate, impune din partea autorităților responsabile cu reglementare promovării acestor categorii de investiții o atitudine de maximă prudență în executarea forajelor de explorare, acestea necesitând a fi investigate într-o primă etapă fără aplicarea nici unui proces de fracturare (mecanică și/sau hidraulică), respectiv numai pe eșantioanele de carote care se vor colecta din activitatea de executare a forajului vertical.

Pe baza acestor date se va putea executa un studiu geologic de amănunt privind condițiile de risc atât tectonic cât și hidrogeologic, în baza căruia se va putea stabili fie continuarea, fie oprirea executării viitoarelor foraje orizontale. Este necesar ca acest studiu de risc să ia în considerare și să analizeze cu maximă responsabilitate situația post-exploatare, respectiv când se vor opri exploatările gazelor de șist, dar întregul deranjament produs în interiorul depozitelor purtătoare de șisturi argiloase este posibil să se amplifice și să genereze o neotectonică zonală și regională foarte activă și total nespecifică pentru structura geologică supusă acestui experiment.

Pentru luarea deciziilor finale privitor la modalitățile de continuare a procesului de explorare în toate spațiile concesionate în vederea explorării unor resurse de interes pentru exploatarea gazelor de șist, este necesar asigurarea unei largi dezbateri publice cu participarea unor colective mixte de specialiști din diferite domenii (geologi, hidrogeologi, specialiști în tehnologia forajului de mare adâncime, specialiști în diferite probleme de protecție a mediului înconjurător etc.), a publicului interesat, cât mai ales a comunității locale atât din localitățile nominalizate, cât și din zonele învecinate acestora.

Menționăm că viața, sănătatea, libertatea, dreptul la proprietate și dreptul la bunăstare pentru populația din aceste zone în care se propune începerea operațiunilor de explorare/exploatare a gazelor de șist, reprezintă drepturi fundamentale ale omului care nu pot fi încălcate de nimeni, indiferent sub ce motivație se încearcă a se argumenta oportunitatea promovării acestui gen de investiții.

Toate aceste drepturi fundamentale ale cetățeanului român sunt foarte clar specificate atât în Constituția României, cât și în legile organice și ordinare care reglementează protecția mediului înconjurător în România. Atragem pe această cale atenția tuturor autorităților, indiferent de modul ierarhic de poziționare al lor că încălcarea acestor drepturi va atrage după sine, nu numai răspunderea penală, dar și pecuniară, mai ales în situația producerii unor prejudicii cu atingeri directe la viața, sănătatea sau asupra bunurilor materiale ale populației din zonele în care s-au emis acte de reglementare cu încălcarea gravă a prevederilor din legislația româna aflată încă în vigoare.

Mircea Vintilescu

Descrierea succintă a condiţiilor stratigrafice şi de zăcământ a şisturilor argiloase şi argilo-grezoase siluriene din zona localităţii Costineşti, judeţul Constanţa

Dacă în zona sudică a Dobrogei, respectiv în raza localității Vama Veche, straturile de șisturi argiloase și argilo-grezoase siluriene care fac obiectul unor posibile explorări și/sau exploatări a gazelor de șist, pot avea grosimi de peste 700 m, acestea se găsesc la adâncimi maxime de circa 2.350 m sub nivelul solului. În zona Costinești aceste straturi se află la adâncimi mult mai mici de circa 400 m sub nivelul solului. Această diferență de circa 2.000 m între poziționarea stratigrafică a acestui depozit silurian dintre cele două localități Vama Veche și Costinești se explică prin existența macrofaliei Pecineaga-Camena, falie care a favorizat formarea acestei formațiuni de tip horst al Dobrogei de Sud.

Interesant este că peste aceste depozite siluriene din zona Vama Veche, repauzează depozite sedimentare permeabile devoniene, constituite în principal din marno-calcare și argile negre cu grosimi de circa 845 m, apoi repauzează depozite jurasice constituite din dolomite cu intercalații de calcare ce pot avea grosimi de circa 435 m, peste care repauzează depozite cretacice și neogene de natură sedimentară poroasă și carstice, acestea însumând grosimi maxime de circa 1.000 m.

În zona Costinești, peste depozitele siluriene care pot face obiectul exploatării gazelor de șist, lipsesc depozitele sedimentare devoniene și jurasice (care au în zona Vama Veche circa 1.280 m grosime), repauzând direct depozitele sedimentare permeabile constituite din calcare și marno-calcare, nisipuri și gresii glauconitice, gresii calcaroase glauconitice feldspatice și cretă cu silexuri, toate aceste depozite însumând o grosime maximă probabilă de circa 300 m, peste care repauzează tot depozite sedimentare permeabile neogene.

În condițiile în care se propune realizarea procesului de fracturare a depozitelor siluriene, toate depozitele sedimentare situate în coperișul acestora, respectiv care repauzează peste șisturile argiloase siluriene, pot suferi deformări, putându-se modifica sistemul existent al diaclazelor și fisurilor existente în formațiunile calcaroase și grezoase, iar sistemele liniilor de falii intermediare și/sau generale pot cunoaște o nouă dinamică ce pot genera reactivarea unor elemente de neotectonică zonală. Fracturarea șisturilor argiloase și argilo-grezoase reprezintă un procedeu ce nu poate fi controlat sub aspectul producerii deformărilor în stratele superficiale din coperișul lor și nici în interiorul acestui strat care face obiectul posibilei explorări a prezenței gazelor de șist. Sigur că se poate anticipa producerea unei sfărâmări a rocilor foarte bine tectonizate care sunt componente stratului de șisturi argiloase siluriene și prin aceasta generarea unui sistem de permeabilizare a acestui pachet gros de șisturi argiloase siluriene, concomitent cu mărirea gradului de permeabilitate a stratelor sedimentare superficiale care repauzează direct peste acest depozit silurian. În aceste condiții se poate anticipa o posibilă migrare nu numai a gazelor de șist spre straturile de roci superficiale care repauzează peste șisturile argiloase, proces care se va produce prin tot sistemul de diaclaze și fisuri existente atât în prezent, dar care se vor dezvolta continuu într-un mod ce nu poate fi controlat și nici măcar posibil de anticipat, cât mai ales al fluidelor intens contaminate care for fi utilizate în procesul de fracturare hidraulică, proces care presupune injectarea lor în subteran la presiuni foarte mari de sute sau chiar mii de atmosfere.

În aceste condiții se pune întrebarea ce garanții se pot asigura pentru a se preîntâmpina contaminarea rocilor sedimentare superficiale și chiar al acviferelor pe care aceste medii permeabile le înglobează, acestea putând avea repercursiuni deosebit de grave asupra stabilității calitative a apelor subterane, a condițiilor de migrare a apei prin acviferele existente și chiar a stabilității tectonice a arealelor supuse proceselor de fracturare mecanică și hidraulică. Explorarea prezenței gazului de șist în formațiunile siluriene prin foraje, se poate face și fără a genera operațiuni de fracturare mecanică și hidraulică în strat, respectiv eșantioanele de carote care se pot extrage în timpul forării putând să furnizeze datele necesare acestui proces de cunoaștere atât a prezenței gazelor de șist, cât și a condițiilor de zăcământ existente în șisturile siluriene.

În condițiile stratigrafice descrise pe baza informațiilor din forajele executate în zonă și meționate în documentațiile bibliografice ale geologiei zonei Dobrogea de Sud începând cu anul 1953 și până în prezent, inclusiv pentru zona Costinești, se poate aprecia că explorarea depozitelor siluriene constituite din șisturi argiloase detritice, străbătute de numeroase diaclaze, în care se propune generarea proceselor de fracturare atât mecanică (prin explozii succesive), cât și prin procese hidraulice, la care se vor folosi diferite substanțe chimice cu proprietăți toxice și nocive, proces care se propune a se continua și cu o exploatare incipientă a gazului de șist, este total neindicată întrucât pot genera riscuri de instabilitate tectonică greu de cuantificat atât în timpul proceselor de explorare, de exploatare, cât mai ales după finalizarea tuturor operațiunilor de exploatare.

Adâncimea mică de pozare în subteran a formațiunilor siluriene în zona Costinești, asociat cu prezența în imediata apropiere a bazinului maritim cu apă sărată, pot genera contaminarea ireversibilă a resurselor de apă subterane pozate în formațiunile carstice, proces care va scoate definitiv și ireversibil aceste resurse de apă din bilanțul rezervelor strategice atât ale zonei, cât și ale României, pe suprafețe ce nu pot fi estimate ca arie de desfășurare atât în spațiu, cât și în profunzime. Riscurile potențiale care pot apărea, impun adoptarea unor atitudini de maximă de precauție și mai ales de prudență în executarea forajelor de explorare, acestea necesitând a fi investigate într-o primă etapă fără aplicarea procesului de fracturare, respectiv numai pe eșantioanele de carote care se vor colecta din activitatea de executare a forajului vertical.

Pe baza acestor date se va putea executa un studiu geologic de amănunt privind condițiile de risc geologic și mai ales tectonic în continuarea executării viitoarelor foraje orizontale și eventual al condițiilor de executare a operațiunilor de fracturare a depozitelor siluriene, în condiții de maximă siguranță pentru stabilitatea stratelor permeabile care repauzează la partea superioară a zăcământului gazelor de șist.

În concluzie, propunem să se înceapă procesul de explorare numai cu etapa de executare a forajului vertical, iar în funcție de rezultatele obținute la această fază de explorare să se treacă sau nu, în funcție de datele obținute la prima fază de investigare, la o eventuală executare și a forajelor orizontale, această decizie putând fi luată numai după ce s-au efectuat simulări privind sistemul de poziționare al acestora în masa depozitului silurian, concomitent cu evaluarea potențialului de fracturare al șisturilor argiloase sau argilo-grezoase fără a afecta stabilitatea stratelor sedimentare situate în coperișul depozitului investigat.

Pentru luarea deciziilor finale privitor la modalitățile de continuare a procesului de explorare al acestor formațiuni geologice este necesar asigurarea unei largi dezbateri publice cu participarea atât a unor grupe mixte de specialiști din diferite domenii de activitate (ex. geologi, seismologi, hidrogeologi, specialiști în tehnologia forajelor, specialiști în protecția mediului etc.), a publicului interesat, cât mai ales a comunității locale din localitatea Costinești și din zonele învecinate.

Mircea Vintilescu

Un jurământ politic

Un vechi proverb care sună și a legământ, născut din spiritul revoluționar al unui luptător ce se dorea a fi lider, suna cam așa:

”Dacă mă implic și lupt pentru binele vostru – URMAȚI-MĂ!
Dacă voi fi omorât pentru că lupt pentru așa ceva – RĂZBUNAȚI-MĂ!
Iar dacă voi trăda sau mă voi răzgândi – OMORÂȚI-MĂ!”.

În politica noastră românească mulți s-au implicat și au avut și chiar mai au veleități de lideri sau de fruntași ai partidelor care vin cu multă nonșalanță în fața cetățenilor să ceară votul pentru a ocupa înalta funcție de DEMNITAR. Ei se adresează alegătorilor cu mult entuziasm promițând vrute și nevrute, se angajează să facă și să dreagă ce alții nu au făcut și puteau să facă. Dar în momentul în care ajung să-și atingă scopul, adică să fie aleși, întorc repede foaia și fac taman invers.

Cam așa au procedat toți liderii politici de până astăzi, inclusiv cei din USL, cu toate că au jurat chiar și cu mâna pe Biblie și pe Constituția României, lucru care îi dezonorează total.

Pentru ca electoratul să nu mai aibă parte de aceste minciuni sau promisiuni fără acoperire, propun ca acest proverb să constituie pentru toți cei care ne cer votul, să devină JURĂMÂNTUL-LEGĂMÂNT FAȚĂ DE ELECTORAT.

Mircea Vintilescu

Ce-am avut şi ce-am pierdut…

Încă o dovadă privitoare la cu se ocupă politicienii români şi în fapt de ce fac ei politica (nici vorbă pentru ţară sau popor). Încă o dovadă că economia este de jaf, nu de piaţă. O parte pozitivă este că totuşi, pe ici pe colo, mai sunt instituţii ale statului care-şi fac treaba... Dar vai, vine a treia putere în stat şi nu ia în considerare dovezile pe care le aduc instituţiile statului.

Recent. sindicatul a iniţiat un proces pentru un al 13-lea salariu prevăzut în Legea nr. 330/2009, dar abrogată de Legea nr. 284/2010. S-a intervenit cu procedura aia în interesul legii să nu se mai judece. La fel s-a întamplat cu tăierea a 25%!?!?. La fel s-a intamplat cu nişte sporuri prevăzute în Legea nr. 188/1999 pentru funcţionarii publici (măcar aici unii au apucat să ia ceva înapoi). Numai la aceste retrocedări (care deja nu înteleg de ce nu se dau şi urmaşilor lui Ştefan cel Mare, ai lui Mircea cel Bătrân, ce să mai zicem de Decebal) a treia putere a statului nu mai intervine în ienteresul legii.

Deci economia de piaţă este în favoarea şmenarilor, statul de drept nu numai că este strâmb, s-a chircit total. Politica se face pentru mafioţi nu pentru popor. Democraţia este stabilită de Barosso, Merkel şi de functionăraşul din SUA. Rezervele şi bogăţiile subterane ale Statului (cică ale poporului conform Constituţiei) se dau aprope pe gratis. Poporul suveran devine din ce în ce mai sărac (eventual iobag şi sclav). Minciuna este o virtute prin care o campanie electorală nu are farmec. Mişcările de stradă, fie ale sindicatelor, fie a societăţii civile cică, sunt finanţate, dar nu creşte PIB-ul deloc cu atâtea finanţări. Avem cel mai mare export ca valoare absolută din istoria Romanie, dar din salariul minim deabia se plăteşte întreţinerea. Avem şi cel mai mare PIB din istoria României cu doar 5 milioane de angajaţi oficiali (nu peste 10 milioane) dar cu cel mai mic salariu din UE. Proprietate este garantată de Stat, dar sunt din ce în ce mai mulţi pe stradă şi fără casă. Avem libertatea să călătorim în UE cu buletinul, dar românii nu-şi mai fac concediul nici măcar un weekend în "grădinile Carpaţilor". Avem libertatea de exprimare şi noi şi mass media, dar nu mai sunt urechi să asculte. Avem două guverne (cel oficial şi cel din umbra închisorilor) dar nu mai suntem guvernaţi. Avem preşedinte ales de popor, demis de acelaşi popor, însă nu ştim pe cine slujeşte. Vrem independenţa energetică dar nu mai avem independenţa României. Avem drepturi care se prescriu (alocaţia copiilor), avem sistemul de pensii pe principiul contributivităţii dar nu-ţi ia nimeni în calcul decât contribuţia din salariul permanent. Băieţii deştepţi înseamnă cu totul altceva decât ştiam. Avem demnitari (şi functionari publici) care depun jurământ pentru ţară şi properitatea ei, dar se îmbogăţesc individual. Avem şi o salarizare unitară, dar omul cu facultate dintr-o instituţie are salariul mai mic decât omul fără facultate dintr-o altă instituţie. Avem din ce în ce mai mulţi oameni cu diplome, dar cu salariul de muncitori necalificaţi. Avem tratate internaţionale angajate pe care trebuie să le respectăm, dar nu se respectă partea cu vânzarea patrimoniului şi proprietăţii statului (vezi Acordul cu FMI, BM & CE, dar şi altele). Avem 20 miliarde de euro datorii, dar nu a răsărit nici măcar un nou palat al poporului, ce să mai vorbim de locuri de muncă, dar nu avem "curioşi" care să afle pe ce s-au dus banii (mai ales cei de la BNR). Aoleu… uitam esenţialul: avem şi Banca Naţională a României care nu este a României, ca să nu mai zic că avem şi cea mai mare rezervă valutară a României din istoria ţării, care nu mai înţelege nimeni a cui este, si încă zeci de atâtea şi atâtea câte avem, dar nu avem....

Măi fraţilor, eu cred că a venit timpul să schimbăm măcar Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (dacă altceva nu suntem în stare să schimbăm) !?!?!?!?!

Mircea Ionescu

Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996

CE AU FĂCUT AUTORITĂȚILE PLĂTITE DE CETĂȚEAN
ȘI CE TREBUIE SĂ FACĂ SOCIETATEA CIVILĂ

LEGEA APELOR Nr. 107 din 25 septembrie 1996

Forma sintetică la data 27 ianuarie 2014. Acest act a fost creat utilizând tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci înregistrate ale Wolters Kluwer.

CAPITOLUL VI: Sancțiuni
Art. 86. - Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Art. 87. - Constituie contravenții în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
...
4. evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă (inclusiv în apele subterane), fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor;

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă firmele care execută lucrări de exploatare hidrocarburi din zona Izvoarele jud. Galați au solicitat și au primit aviz și/sau autorizație de gospodărire a apelor pentru injecția de fluide pentru revitalizarea zăcămintelor exploatabile și ce condiții au fost puse de autoritățile competente în aceste acte de reglementare.

29. inexistența planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la nivel de comună, oraș, municipiu, județ, sistem hidrotehnic și bazin hidrografic, precum și nerespectarea prevederilor acestora;

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă Primăria la care este arondată localitatea/satul Izvoarele posedă asemenea documente, cine le-a elaborat și cum au fost ele utilizate.

41. inexistența sau nefuncționarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;

42. inexistența dispozitivelor sau a aparaturii de măsură și control al debitelor de apă captate sau evacuate;

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă la Schela de extracție a zăcămintelor de hidrocarburi există și funcționează asemenea dispozitive și dacă da, care a fost și este fluxul informațional de date și cum a fost el utilizat. O atenție deosebită trebuie să se acorde asupra modului cum s-a făcut de către autoritățile competente monitorizarea sub aspect cantitativ și calitativ a fluidelor injectate în unele sonde.

48. autorizarea lucrărilor prevazute la art. 48 fără a fi îndeplinite condițiile pentru prevenirea poluării apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea nejustificată a autorizației de gospodărire a apelor;

Conținutul articolului 48 din această Lege:

Art. 48. - (1). Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele sunt:
c) lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității apelor sau care influențează calitatea apelor: lucrări de canalizare și evacuare a apelor uzate, stații și instalații de prelucrare a calității apelor, injecții de ape în subteran, alte asemenea lucrări;
g) depozite de deșeuri menajere și industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri și cenuși, șlamuri, nămoluri și altele asemenea;
j) lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidrometrice, borne topo-hidrografice și alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;
m) injectarea în structurile din care au provenit sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracție, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;
n) planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal și de detaliu.
(2). Documentațiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) trebuie să ofere securitatea necesară, să răspundă normativelor și prescripțiilor tehnice, având în vedere interesele protecției mediului și amplasamentelor.]

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă organul de reglementare competent a emis autorizația de gospodărire a apelor și conținutul acesteia pentru injecția de ape de zăcământ în subteran și pentru modul cum sunt amenajate și exploatate depozitele (batalurile) pentru stocarea noroiului de foraj, a detritusului rezultat de la forare și a fluidelor de zăcământ acumulate și dacă aceste obiective sunt în concordanță cu planurile de amenajarea teritoriului și mai ales pe ce bază s-a evaluat că aceste lucrări oferă securitatea necesară fără a pune în pericol de poluare/contaminare componenții și subcomponenții mediului înconjurător atât din incinta amplasamentului instalațiilor cât mai ales din afara lui, cât și viața, sănătatea și bunurile materiale ale populației din vecinătatea acestor instalații. Pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice dacă organul de reglementare competent a emis acordul de mediu și de gospodărire a apelor, inclusiv conținutul acestora pentru injecția de fluide în subteran, pentru modul cum vor fi amenajate și exploatate depozitele (batalurile sau habele) pentru stocarea noroiului de foraj, a detritusului rezultat de la forare, a fluidelor și substanțelor chimice prioritar periculoase care urmează a fi utilizate, ce cantități și rețete de fluid au fost permise a se injecta, dacă aceste obiective sunt în concordanță cu planurile de amenajarea teritoriului și mai ales pe ce bază s-a evaluat că aceste lucrări oferă securitatea necesară fără a pune în pericol de poluare/contaminare componenții și subcomponenții mediului înconjurător atât din incinta amplasamentului instalațiilor cât mai ales din afara lui, cât și viața, sănătatea și bunurile materiale ale populației din vecinătatea acestor instalații de foraj.

57. nealocarea de către autoritățile centrale și locale în prevederile bugetare a sumelor necesare asigurării stocului, precum și neasigurarea stocului de materiale de intervenție, mijloacelor mecanice și de transport pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și intervenții în cazul poluărilor accidentale;

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă Primăria a prevăzut aceste fonduri și cum le-a utilizat. Pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice dacă primările din localitățile nominalizate au prevăzut constituirea acestor fonduri.

Art. 88. - (1). Contravențiile prevăzute la art. 87, săvârșite de persoanele fizice și juridice, se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 75.000 lei la 80.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35), 52), 54), 56) și 58)-64);
b) cu amendă de la 35.000 lei la 40.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51) și 55);
c) cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 6.500 lei la 7.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42), 53) si 57).

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă organul de reglementare competent a făcut aceste constatări, dacă a aplicat sancțiunile impuse de lege, iar dacă nu, trebuie învinuit și acuzat de favorizarea infractorului.

Art. 90. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către:
a) inspectorii din Administrația Națională "Apele Române";
b) directorul general al Administrației Naționale «Apele Române», directorii direcțiilor de ape, precum și salariații împuterniciți de aceștia;
c) alte persoane împuternicite de conducerea autorității publice centrale din domeniul apelor;
d) comisarii Gărzii de Mediu.

Art. 92. - (1). Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafață și subterane, în apele maritime interioare sau în apele mării teritoriale de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe, bacterii sau microbi în cantitate sau concentrație care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a persoanelor, viața animalelor, mediul înconjurător, producția agricolă sau industrială ori fondul piscicol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
(2). Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele fapte:
a) poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic și produce daune utilizatorilor de apă din aval;
(4). Săvârșirea din culpă a faptelor prevazute la alin. (1) și (2) se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 40.000 lei (RON) la 70.000 lei (RON), iar a faptelor prevazute la alin. (3), cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 20.000 lei (RON) la 35.000 lei (RON).
(5). Dacă faptele prevazute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a unei persoane, au pus în pericol sănătatea ori integritatea corporală a unui număr mare de persoane sau au cauzat o pagubă materială importantă, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
(6). Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, otrăvirea în masă a populației, provocarea de epidemii sau o paguba importanta economiei naționale, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
(7). Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepsește.

Art. 94. - Restrângerea utilizării apei potabile pentru populație în folosul altor activități sau depășirea cantității de apă alocate, dacă are un caracter sistematic ori a produs o perturbare în activitatea unei unități de ocrotire socială sau a cauzat neajunsuri în alimentarea cu apă a populației, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani ori cu amendă de la 35.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON).

Art. 106. – Infracțiunile prevăzute de prezenta lege se constată de către organele abilitate, precum și de către personalul prevazut la art. 90, care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală.

Pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice ce acte de reglementare au fost emise și de către ce organ competent, iar dacă aceste acte de reglementare s-au emis (notificări, acord de mediu sau acord/aviz de gospodărire a apelor), organul emitent trebuie învinuit și acuzat de favorizarea infractorului pentru încălcare prevederilor legale, cu posibilitatea comiterii de infracțiuni grave la Legea mediului și Legea apelor de către cei care au solicitat și primit aceste acte de reglementare.

Mircea Vintilescu

Demos vs. Kratos

Când în decursul vieții ai ocazia să cunoști pe propria-ți piele cum este să trăiești experiența vieții sub două sisteme de organizare socială la nivel politic, ambele aflate în poziție total antagonică față de cealaltă, te poți considera norocos că ai supraviețuit, sau că, în cel mai fericit caz, n-ai luat-o razna.

Dictatura reprezintă o formă meschină de înțelegere a necesităților colective, argumentată prin ”bune intenții” de a pune lucrurile la punct,indiferent de numărul de voci ce s-ar opune acestora.

Democrația, așa cum ne-a fost zugrăvită nouă la ieșirea din totalitarism, reprezintă expresia absolută a libertăților individului, dar și a poporului în ansamblu. Pe scurt, fiecare are voie să facă orice.

Cum au fost înțelese ele, luate separat, s-a văzut: în urma uneia dintre ele s-a născut o revoluție, iar în urma celei de-a doua s-a născut o elită de penali.

Ceea ce nu s-a înțeles prea bine despre cea de-a doua, este faptul că ea ne-a fost prezentată într-o formă incompletă. În mod normal definiția Democrației ar fi trebuit să sune așa:

Faci ce vrei, DAR PLĂTEȘTI PENTRU CEEA CE FACI.

Dacă am fi avut această definiție clară în minte, poate astăzi n-am fi ajuns într-un asemenea hal de degradare a poporului român.

DEMOS vs. KRATOS<br /><br /> Când în decursul vieții ai ocazia să cunoști pe propria-ți piele cum este să trăiești experiența vieții sub două sisteme de organizare socială la nivel politic, ambele aflate în poziție total antagonică față de cealaltă, te poți considera norocos că ai supraviețuit, sau că, în cel mai fericit caz, n-ai luat-o razna. <br /> Dictatura reprezintă o formă meschină de înțelegere a necesităților colective, argumentată prin ”bune intenții” de a pune lucrurile la punct, indiferent de numărul de voci ce s-ar opune acestora.<br /> Democrația, așa cum ne-a fost zugrăvită nouă la ieșirea din totalitarism, reprezintă expresia absolută a libertăților individului, dar și a poporului în ansamblu. Pe scurt, fiecare are voie să facă orice.<br /> Cum au fost înțelese ele, luate separat, s-a văzut: în urma uneia dintre ele s-a născut o revoluție, iar în urma celei de-a doua s-a născut o elită de penali.<br /> Ceea ce nu s-a înțeles prea bine despre cea de-a doua, este faptul că ea ne-a fost prezentată într-o formă incompletă. În mod normal definiția Democrației ar fi trebuit să sune așa:<br /> Faci ce vrei, DAR PLĂTEȘTI PENTRU CEEA CE FACI.<br /> Dacă am fi avut această definiție clară în minte, poate astăzi n-am fi ajuns într-un asemenea hal de degradare a poporului român.

Dumitru Zburlea