Showing posts with label PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR. Show all posts
Showing posts with label PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR. Show all posts

Unele deficienţe majore din legislaţia naţională referitoare la protecţia mediului înconjurător – Partea a I-a

Partea a I-a

La nivel național avem LEGEA NR. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind ”protecţia mediului”, aceasta fiind o lege organică care are rolul de a contribui la punerea în aplicare, dezvoltarea și explicitarea clară a unor principii fundamentale înscrise în Constituția României.

O primă carență sau omisiune regretabilă pe care o face legiuitorul în cadrul acestei legi organice este că nesocotește terminologia oficială din Constituția României referitor la utilizarea termenului fundamental privind mediul înconjurător, pe care îl înlocuiește cu un cuvânt simplu și cu o valență generală respectiv mediu, termen pe care și încearcă să-l definească cu caracter oficial chiar la art. 1, alin. 2 din lege, dar în mod total necorespunzător și total neacceptat de specialiștii nu numai din acest domeniu, dar mai ales de juriști, deoarece dă naștere la mari confuzii. Această definiție are în accepțiunea legiuitorului următorul conținut:

”Mediul reprezintă ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea omului."

Prin utilizarea acestui termen cu o valență generală ”mediu” și renunțarea la terminologia oficială din Constituție, dar mai ales prin modul total necorespunzător așa cum a fost el definit în această lege, se dă posibilitatea ca acest document fundamental legislativ să devină pur declarativ, confuz și mai ales să fie total neaplicabil, fără a mai aminti că împiedică formularea unor principii sectoriale de bază din legile ordinare, legi care au ca scop să reglementeze toate activitățile care ar trebui să stea la baza protecției mediului înconjurător.

În fond ce reprezintă termenul general mediu, cuvânt ce are funcția de matcă în lexicul românesc, dar care pentru eliminarea unor confuzii impune alăturarea acelui cuvânt care definește mediul la care vrem să ne referim, respectiv mediu înconjurător, mediu acvatic, mediu atmosferic, mediu academic, mediu politic, mediu studențesc etc. Din acest punct de vedere o definiție mai apropiată de adevărul pe care trebuie să-l reprezinte acest cuvânt ar avea următorul sens:

MEDIU, reprezintă starea de fapt și definitorie pentru un spațiu multidimensional, ce înglobează un ansamblu de corpuri materiale, energetice sau de altă natură, între care se realizează permanent și cu intensități diferite schimburi de materie, energie și informație, definind și condiționând atât natura fenomenelor produse, caracteristicile și stadiul de evoluție al corpurilor și al spațiului în care se manifestă, cât mai ales dinamica și interdependența acestora.

Dar cea mai mare deficiență a acestei legi organice, o reprezintă faptul că ea nu și-a definit clar și corect obiectul supus reglementării, respectiv ce reprezintă sau ce ar trebui să reprezinte ”protecția mediului înconjurător” în cadrul acestui document cu funcție de normă juridică care trebuie să aibă caracter obligatoriu, stabil și care trebuie apărată de organul legislativ al statului, în vederea reglementării, ordonării și apărării acesteia.

În loc să definească cu o maximă claritate care este obiectul de reglementare, această lege prezintă chiar la art. 1, alin. 1, un deziderat lipsit de conținut, simplist și mai ales total neprofesional, respectiv:

”Obiectul prezentei legi îl constituie un ansamblu de reglementări juridice privind protecţia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor și elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.”

Iată că în accepțiunea legiuitorului român, protecția mediului înconjurător în România nu reprezintă o activitate care trebuie să se desfășoare în mod sistematic și să transpună în practică principiile fundamentale enunțate și ele foarte vag și declarativ în Constituție, ci ea reprezintă un obiectiv, adică un țel general al politicilor noastre asupra mediului înconjurător, țel care nu poate fi prognozat și nici cuantificat, pentru toată perioada supusă reglementării. Cu alte cuvinte, rezultă clar din această formulare a legiuitorului că protecția mediului înconjurător în România nu reprezintă nimic concret, iar autoritățile statului nu pot avea nici un fel de implicare responsabilă, chiar dacă reprezintă ”obiectiv de interes public major”.

Este surprinzător cum ministerul de resort a putut propune Parlamentului României spre adoptare o lege organică fără un domeniu de reglementare care nu a fost definit, cum Parlamentul României a adoptat o asemenea lege confuză și mai ales cum Instituția Prezidențială a promulgat o asemenea lege.

Iată că numai sub acest aspect, toți factorii sumar enumerați și implicați în actul de redactare și legiferare al acestui document legislativ și-au etalat pe deplin incompetența profesională, demonstrând cu prisosință că manifestă multă neglijență și chiar incompetență în elaborarea legilor organice care trebuie să ne reglementeze activitățile pe care le definește ca ”obiectiv de interes public major”.

Totuși, dacă obiectul protecției mediului înconjurător în România nu beneficiază de o definiție oficială și clară, bine structurată care să poată da conținut acestei legi, se pot pun următoarele întrebări firești:

• cum de a fost posibil ca legiuitorul să nesocotească tezele fundamentale asupra protecției mediului înconjurător prezentate în Constituția României, fără ca organele abilitate ale statului să se sesizeze (ex.: demnitarii din Plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, comisiile de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale, Avocatul Poporului și mai ales Curtea Constituțională)?

• ce gamă de problematici trebuie să reglementeze această lege organică dacă ea nu și-a definit obiectul de activitate?

• cu ce trebuie să se ocupe protecția mediului în România, respectiv ce activități și acțiuni trebuie să desfășoare prin suita de instituții abilitate ale statului și mai ales ce categorii de specialiști trebuiesc implicați?

Lipsa acestei definiții oficiale care trebuie să aibă un conținut explicit și clar, a făcut ca numeroase activități care sunt subsidiare protecției mediului înconjurător, cum ar fi protecția mediului geologic, protecția atmosferei, protecția apelor, protecția solului, protecția vegetației și faunei, protecția împotriva zgomotelor și vibrațiilor, protecția ariilor naturale etc., să capete nu numai înțelesuri diferite de la o lege la alta, ignorând scopul central al protecției mediului înconjurător, dar să și promoveze acțiuni de tip singular și unilateral, fără a se putea conecta la sistemul de interconexiune și interdependență dintre toți componenții, subcomponenții și factorii mediului înconjurător.

Acest inconvenient major a determinat și totodată explică de ce până în prezent nu avem posibilitatea de integrare a acestor legi ordinare într-o strategie unitară care să se raporteze și să se integreze în legea organică de bază a protecției mediului înconjurător și să ne permită formularea unor strategii și politici coerente în acest domeniu considerat ca obiectiv de interes public major în România.

Mai mult, tot în această lege, nu se specifică nicăieri și nici nu se recunoaște că protecţia mediului înconjurător în România, reprezintă o activitate care trebuie desfășurată sistematic și în mod continuu, în instituții abilitate ale statului ce au obligația să-și asume întreaga responsabilitate asupra actului decizional din toate domeniile supuse acestor reglementării.

De fapt, dacă te uiți cu atenție în Cod CAEN (codul activităților din economia națională) protecţia mediului în România nici nu este recunoscută oficial ca o activitate ce trebuie desfășurată în mod oficial în România.

În aceste condiții când statul român nu recunoaște această activitate, se pune întrebarea cum de funcționează Ministerul Mediului cu toate instituțiile lui subordonate? Apoi, cum și pentru ce sunt plătiți de către contribuabili toți salariații acestor instituții? Ce fac ei la locul de muncă? Cum justifică cei doi miniștrii, împreună cu toți secretarii de stat și directorii numiți numai pe criterii politice, lefurile pe care și le iau, dar mai ales pentru ce le iau, dacă în România această activitate nu este recunoscută oficial, atunci înseamnă că ea se desfășoară în mod total ilegal și în afara legii.

Sfidarea elementelor primare și esențiale de legalitate sub care trebuie să se desfășoare această activitate atât de importantă, de care depinde viața, sănătatea, bunăstarea și libertatea tuturor locuitorilor, cât mai ales viitorul acestei țării, demonstrează cu prisosință, incompetența crasă a politicului din România, dar și lipsa de preocupare a armatei de personal din toate instituțiile statului de a reglementa această problemă care vizează în primul rând legalitatea desfășurării acestei activități și apoi legalitatea ocupării locurilor de muncă pentru întreaga armată de salariați implicați în acest domeniu.

Tot pe această linie a neglijenței, a incompetenței, a sfidării propriilor interese ale funcționarului public, dar care afectează grav interesul cetățeanului contribuabil, se înscrie și lipsa de preocupare de a oficializa meseria de specialist sau lucrător specializat în domeniul protecției mediului înconjurător, cât și la nivelul componenților, subcomponenților și factorilor de mediu.

Astfel, în Cod COR (codul ocupațiilor din România) nu există nici o mențiune referitoare la profesia de specialist pe componenți, subcomponenţi sau factori ai mediului înconjurător, sau pentru alte activități specifice acestui domeniu deosebit de important cum ar trebui să fie protecția mediului înconjurător în România.

Așa s-a ajuns ca la nivelul tuturor instituțiilor statului implicate în domeniul protecției mediului înconjurător, să întâlnești toți neaveniții sau analfabeți față de această activitate și meserie. Astfel găsești la compartimentul de biodiversitate, ingineri în tehnologia construcțiilor de mașini, la compartimentul reglementări, economiști, la compartimentul monitorizări absolvenți ai Conservatorului Ciprian Porumbescu - secția flaut etc. Iar în conducerea instituțiilor care ar trebui să reprezinte autoritatea statului în domeniu, sunt tot felul de indivizi care nu au nimic de-a face cu managementul, gestiunea și problemele legate de protecţie a mediului înconjurător.

Interesant este și faptul că atât cetățeanul de rând, cât mai ales ONG-urile, nu sunt preocupate de aceste aspecte. Nu știu dacă cineva fiind grav bolnav cardiac, sau de diabet etc., ar încerca să se ducă să se trateze, plătind și bani serioși pe actul medical, la un potcovar. Cred că nu ar face așa ceva nimeni. Dar iată că în domeniul protecției mediului înconjurător, această activitate care se desfășurată în instituții abilitate ale statului român, acest lucru este posibil. Astfel, toți incompetenții care nu au mai performant în meseria lor de bază, au ajuns sub diferite formule neortodoxe, să lucreze pe funcții cu răspunderi foarte importante în domeniul protecției mediului înconjurător, loc de muncă unde își arată zilnic incompetența, nonperformanța profesională și mai ales disprețul față de problemele cetățeanului și ale comunităților umane.

În acest domeniu de activitate, mai marii noștri politicieni au pornit de la lozinca: "la fotbal și la mediu se pricepe toată lumea", inclusiv dânșii. Efectul se vede: nu se face nimic din ce ar trebui să se facă. Ne ocupăm cu PROGRAMUL RABLA ca activitate centrală și foarte actuală a Ministerului Mediului, în loc să facem activități de protecţie a mediului înconjurător după toate regulile acestei meserii. Dar, din păcate, nu ai cu cine să faci așa ceva, pentru că cei care mai știau câte ceva în acest domeniu, au fost scoși din activitate pentru a face loc întregului lot de incompetenți aserviți politic, dar care nu cunosc și nici nu înțeleg rolul activității de protecție a mediului înconjurător în România.

Dacă nu știm ce este mediu înconjurător, ce presupune activitatea de protecţie a mediului înconjurător, dacă nu avem recunoscută în România această activitate, dacă implicăm toți oamenii fără experiență în domeniu (de la miniștri, secretari de stat, directori de departamente și de agenții, șefi de servicii și lucrători pe domenii de importanță capitală), pentru a gestiona această problemă recunoscută chiar de către legiuitor ca „obiectiv de interes public major”, este firesc ca în acest domeniu să domnească haosul, să nu avem un inventar al problemelor prioritare pe care să le discutăm, să gafăm atât în fața experților europeni, dar și al cetățeanului român contribuabil atât la bugetul acestor instituții, cât și la salariile acestor pseudoexperți și funcționari ai statului în domeniul protecției mediului înconjurător.

Mircea Vintilescu

Conferinţă Timişoara - decembrie 2014

Sub motto-ul:
”Dacă ne dorim o viață mai bună, o garanție pentru sănătatea noastră și a urmașilor noștri, atunci fiecare cetățean trebuie să se informeze și să se implice responsabil în viața comunității”, asociația civică Mișcarea Pentru Apărarea Familiei și Mediului organizează în Timișoara conferința urmată de dezbateri cu tema:

”PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ȘI DREPTUL LA VIAȚĂ”

Conferința va fi susținută de domul Prof. dr. Mircea Vintilescu și în cadrul acesteia vor fi abordate următoarele teme:

1. De ce dreptul la viața, sănătatea, libertatea și bunăstarea comunităților umane este condiționat de promovarea unui sistem eficient de abordare a problemelor din domeniul protecției mediului înconjurător.
2. Știm să formulăm strategii și politici eficiente în domeniul protecției mediului înconjurător?
3. Unele deficiențe majore din legislația națională referitoare la protecția mediului înconjurător și efectele negative produse de acestea în organizarea unor activități eficiente.
4. Schimbările climatice la care suntem martori ne impun o nouă abordare a principiilor fundamentale care trebuie să stea la baza atât a protecției mediului înconjurător, cât și a altor reglementări constituționale și legislative.
5. Ce rol ar trebui să aibă societate civilă din Timișoara în apărarea și consolidarea pe termen scurt, mediu și lung asupra dreptului lor la viață, sănătate, libertate și bunăstarea, cât și asupra eficientizării activităților privind protecția mediului înconjurător.

Conferința urmată de dezbateri se va desfășura joi, 4 decembrie 2014, începând de la ora 16:00 și va fi găzduită de Centrul Creștin METANOIA, Calea Torontalului nr. 61.

Există și parcare în spațiul adiacent acestei locații.

Cetățenii interesați pentru audierea și coparticiparea la această tematică sunt invitați să ia parte la această acțiune cu caracter interactiv.

Mircea Vintilescu

Cele şapte izvoare din Bucegi, sau apa sfântă

În Bucegi, către răsărit, la Cheile Zănoagei, mai exact pe Valea Ialomiței, între frumosul Lac Bolboci și Scropoasa, se găsesc cele șapte izvoare a căror apă uimește și astăzi toată lumea științifică.

Aflate sus în munți, la circa 1.300 de metri altitudine, izvoarele își aprovizionează șuvoaiele dintr-un lac subteran, ce își are sursele nesecate, parcă în infinit, și nu în străfundurile stâncoase ale unei grote ascunse.

Cu un debit de aproximativ 400 de litri pe secundă, izvoarele țâșnesc la suprafață. Cele Șapte Izvoare sunt socotite prin tradiție drept apa sfântă a dacilor, o sursa de apă misterioasă, cercetată în laborator încă din anul 1927.

mandala 03

Ce are special această apă?
Se pare că este una dintre cele mai curate și benefice apă din lume! Poate că Ialomița, numită în scrierile vechi Naparis și Helibakia, a fost într-adevăr apă sfântă, care după 400 de km de curs la vale se varsă în Dunăre, la Carsium, unul din punctele strategice. Sau poate este vorba de Apa Vie, un fenomen straniu, dar real, întâlnit în Valea Ialomiței.

Apă certificată internațional
Sursa din Bucegi a făcut obiectul unor studii de laborator încă din anul 1927. Primele analize au confirmat că această apă este extrem de pură. În anul 1930, studiile asupra apei au fost reluate în România și preluate 5 ani mai târziu de o societate franceză, iar rezultatul fiind de fiecare dată același, adică toți indicatorii calitativi ai apei de la Șapte Izvoare au un standard de calitate extrem de ridicat, nivelul de bacterii fiind aproape zero. De asemenea, cantitatea de azotați și azotiți este egală cu zero.

Au urmat studii realizate în perioada martie 1981 - februarie 1982 de către Hidrotehnica București. Imediat după aflarea rezultatelor, Ceaușescu a cerut ca zona să fie închisă, iar accesul la rezultatele analizelor strict limitat.

După Revoluție, analizele au fost reluate în Bucegi.
Și de această dată, studiile de la Institutul Fresenius din Germania și cele ale Laboratoarelor Larex au stabilit că apa din Munții Bucegi are parametrii necesari pentru a sta alături de celebrele produse Evian sau Perrier.

Testele recente au arătat că, într-adevăr, este vorba de o apă specială, care izvorăște dintr-o grotă unde se află un imens lac subteran.

Din punct de vedere chimic, aceste izvoare sunt unele dintre cele mai curate surse naturale de apă plată din lume. S-au găsit și explicații științifice pentru această minune, fie apa aceasta trece printr-un câmp magnetic, fapt care o face să-și recapete structura ideală. Cercetările magnetometrice au detectat puternice anomalii în zonă, fie că izvoarele trec pe lângă un zăcământ cu oxizi de argint, care împiedică dezvoltarea bacteriilor. Aceasta este apa vie, cunoscută de preoții daci, care erau și mari vindecători.

Apa lui Zalmoxis!
Simbolul celor Șapte Izvoare este inscripționat pe scuturile de luptă dacice, sculptate pe Columna lui Traian și pe replica acesteia de la București. Scrierile vechi pomenesc despre o apă din care a băut Zalmoxis înainte de a deveni zeu.

Datele științifice care descriu acest obiectiv vorbesc despre Șapte Izvoare ca despre o sursă foarte pură de apă din întreaga Europă.

Iată ce bogății valoroase avem, dar cam de două milenii nu prea ne preocupă acest lucru și este tare păcat, mai ales că această apă se pare că are valențe importante terapeutice. PĂCAT!

Mircea Vintilescu

Societatea civilă în faţa schimbărilor climatice

CE TREBUIE SĂ ŞTIM ŞI CE PUTEM FACE

Prin fenomenul schimbărilor climatice trebuie să înţelegem producerea unor modificări atipice a principalilor parametri climatici (termici, pluviometrici eolieni etc.), care au început a se manifesta în afara ecarturilor minime şi maxime de evoluţie, comparativ cu tipologia climatică preexistentă a unei regiuni.

Cauzele schimbărilor climatice sunt generate primordial de fenomene naturale iar în secundar de fenomene antropice, ambele având posibilitatea de a se autopotenţa şi susţine reciproc.

Schimbările climatice anunţă o modificare totală şi radicală a regimului climatic specific unei regiuni şi poate avea o durată de manifestare în timp cuprinsă între 100 şi 300 de ani până la stabilizarea noului tip de climat în regiunea respectivă.

mandala 08

Modul de manifestare al schimbărilor climatice este dat de producerea cu intensităţi nespecifice ca violenţă în regiunea respectivă a fenomenelor pluviometrice, termice și eoliene, concomitent cu repetabilitatea lor la intervale scurte de timp în cadrul aceluialşi anotimp.

Efectul producerii acestor manifestări violente a acestor fenomene meteorologice este de a pregăti un nou stadiu de evoluţie al mediului înconjurător din regiunea respectivă, asigurând un nou tip de modelare a reliefului, modificarea parametrilor de stare cantitativă, calitativă şi structurală a tuturor componenţilor şi subcomponenţilor mediului înconjurător, inclusiv cu distrugerea unor elemente specifice zonale şi înlocuirea lor pe cale naturală şi treptată cu alte elemente specifice noului tip de climat care urmează a se instaura în regiunea sau zona respectivă.

Schimbările climatice fac parte din ciclurile evolutive naturale ale planetei, ele s-au mai produs şi în trecutul istoric al Terrei, deci sunt fenomene care se produc independent de voinţa sau de prezenţa noastră.

În urma producerii acestor fenomene la scară planetară sau continentală, societatea umană alături de întregul ansamblu al mediului înconjurător sunt grav afectate, suferind transformări radicale. Aceste schimbări climatice afectează configuraţia continentelor, nivelul oceanului planetar, distribuţia aşezărilor umane şi a populaţiei din zonele costiere şi/sau litorale, schimbă repartiţia teritorială a zonelor agricole tradiţionale, afectează principalele resurse de hrană şi apă ale comunităţilor umane şi contribuie la schimbări radicale la nivelul mentalului colectiv şi al comportamentului uman tradiţional, putând genera convulsii sociale şi mai ales de tip antagonic nu numai la nivel zonal sau regional ci chiar planetar.

Succesiunea manifestărilor foarte dese şi într-o formă extremă a acestor fenomene, ce au caracteristici cu totul noi, poate atrage pe teritoriul românesc variaţii cu amplitudini foarte mari ale temperaturilor aerului de la forme caniculare de lungă durată la geruri extreme derulate în tot anotimpul hibernal. Perioadele secetoase îşi vor mări timpul de manifestare şi de intensitate până la forme acute de uscăciune. Între aceste intervale de timp se vor produce precipitaţii lichide şi solide foarte abundente care vor fi însoţite de manifestări violente ale vântului, atingând pragul de vijelii, viscole şi chiar tornade. Toate aceste elemente vor genera un dezechilibru climatic sever.

La nivelul teritoriului românesc este de aşteptat ca în urma producerii precipitaţiilor excesive de tip torenţial, să se genereze viituri catastrofale pe mai toate cursurile de apă curgătoare. La aceste fenomene generatoare de inundaţii se vor mai asocia şi intensificarea proceselor erozionale de suprafaţă şi de profunzime ale solului. Debitele solide de sedimente vor ajunge nestingherite în albiile tuturor cursurilor de apă şi în cuvetele acumulărilor sau lacurilor. Acestea vor contribui la o colmatare accentuată a patului albiilor, micşorând continuu secţiunea activă de scurgere a apelor. În aceste condiţii este de aşteptat ca revărsările de ape generatoare de inundaţii să se producă la ploi cu intensităţi mici, începând de la 15-20 l/mp, fapt care nu era specific pentru aceste cursuri de apă înaintea declanşării acestor fenomene ale schimbărilor climatice.

Este de aşteptat ca toate lucrările hidrotehnice pentru combaterea fenomenului de inundabilitate şi executate în perioadele anterioare, să fie depăşite și chiar să devină inutile, iar majoritatea localităţilor urbane şi rurale să fie supuse unor dezastre repetate de la un anotimp la altul. Efectul acestor dezastre va fi multiplu şi greu cuantificabil, afectând viaţa, sănătatea, bunurile materiale şi libertatea individului, conducând la sărăcirea în masă a tuturor comunităţilor umane din România.

Dacă nu vom încerca să facem nimic, în sensul de a ne pregăti din timp pentru a putea face faţă acestor schimbări climatice majore, atunci cam acest scenariu ne paşte, iar costurile existenţiale ale fiecărui locuitor al României se vor mări în progresie aritmetică, în timp ce sărăcia națională va creşte în progresie geometrică.

Pentru diminuarea efectelor distructive ale acestor dezastre anticipate, cât mai ales pentru a avea chiar de câştigat de pe urma producerii acestor schimbări climatice radicale, se impune o nouă abordare a tot ceea ce înseamnă sisteme de amenajare complexă a teritoriului, pornind de la amenajarea complexă a bazinelor hidrografice şi legat de acestea la o nouă abordare a regionalizării teritoriului administrativ al ţării.

Această luptă trebuie să înceapă prin inhibarea cauzelor generatoare a disfuncţiilor climatice asupra teritoriului şi nu de la combaterea efectelor distructive pe care schimbările climatice le declanşează. Este o nouă abordare care trebuie să ia în calcul un nou mod de utilizare şi/sau folosire al terenului din cadrul fiecărui bazin hidrografic în parte, abordând în mod distinct cu soluţii adecvate fiecare treaptă de relief pe care se desfăşoară bazinele hidrografice.

Nu trebuie să ne gândim la o renaturare a teritoriului pentru fiecare treaptă de relief, ci la un nou mod de echipare al acestuia într-o strânsă concordanţă cu tendinţele de suportabilitate ce au fost identificate pentru noul tip climatic pe care îl anticipăm că se va instaura în zona respectivă.

Astfel, prin elaborarea unor strategii şi politici eficiente de protecţie a mediului înconjurător va trebui să prevedem o dezvoltare a unui nou tip de fond forestier pe cel puţin 65% din suprafața montană ocupată de un bazin hidrografic, în care să predomine alături de speciile arboricole autohtone, noi specii adaptate la noul regim climatic. În zonele deluroase acest procent trebuie asigurat în proporţie de minim 50%, iar în zonele de şes/câmpie să se situeze între 15 şi 20%.

La acest uriaş efort investiţional va trebui să dezvoltăm o legislaţie nouă care să asigure stimularea, protecţia şi un sistem eficient, dar şi complex pentru exploatare a acestor noi amenajamente teritoriale care vor avea rolul pe de o parte de a reduce coeficienţii scurgerii naturali ai apei de la nivelul solului până la valori apropiate de cele naturale, iar pe de altă parte, la inhibarea şi stabilizarea proceselor erozionale.

Concomitent este necesar ca să asigurăm promovarea unor lucrări de gospodărire a apelor care să contribuie la asigurarea stocurilor de apă ce urmează a fi utilizate în perioadele cu secete acute care se vor succeda la nivelul fiecărui anotimp. Aceste lucrări ce trebuiesc promovate cu prioritate, vor putea contribui la promovarea unei agriculturi sigure, la regularizarea debitelor de apă ce se vor scurge în perioadele de ape mari, vor putea fi exploatate și în scop hidroenergetic, vor permite dezvoltarea unei pisciculturi de tip industrial și vor asigura dezvoltarea zonelor învecinate ca obiective turistice și de agrement de un mare interes local și regional.

Pornind de la o asemenea abordare vom putea asigura o stabilitate remarcabilă a tuturor componenților mediului înconjurător, vom putea elimina unele riscuri generatoare de dezastre care afectează localitățile și comunitățile umane, vom genera numeroase locuri de muncă apărând totodată viața și sănătate cetățeanului, concomitent cu asigurarea pe termen mediu și lung a elementelor de bunăstare și libertate atât pentru generația prezentă, cât și pentru generațiile viitoare.

Pentru a putea duce la realizarea acestor lucruri, societate civilă trebuie să se informeze și să se documenteze în mod corect, trebuie să manifeste un nou tip de solidaritate inter-comunitară, să știe ce să ceară și mai ales să se implice în mod conștient și responsabil în formularea și luarea deciziilor, căci indiferența ne va costa enorm atât pe noi cât mai ales pe urmașii noștri.

Mircea Vintilescu

Ştim să formulăm strategii şi politici eficiente în domeniul protecţiei mediului înconjurător?

Pentru a transforma drepturile fundamentale ale omului respectiv dreptul la viaţă, la sănătate, bunăstare şi libertate din elemente declarative în drepturi reale şi valori funcţionale, garantate şi asigurate în mod real de către statul român este nevoie de a realiza atât la nivel naţional, cât şi zonal, strategii şi politici eficiente de protecţie a mediului înconjurător, politici care să fie puse în practică pe termen scurt, mediu şi lung.

mandala 17

Prima problemă care trebuie lămurită este dacă ştim cu adevărat ce înseamnă să elaborezi şi mai ales să promovezi o politică viabilă de protecţie a mediului înconjurător. La această întrebare putem răspunde cu următoarele definiţii:

Politica mediului înconjurător reprezintă formularea intenţiilor şi principiilor care trebuiesc aplicate, în raport cu realitatea existentă într-o anumită regiune, prin care să se asigure un cadru de acţiune şi de elaborare a obiectivelor şi țintelor necesare a fi atinse în cadrul activităților de protecţie a mediului înconjurător, pentru utilizarea şi dezvoltarea durabilă a regiunii, conform principiilor fundamentale din acest domeniu.

Prin Obiectiv al protecţiei mediului înconjurător trebuie să se înţeleagă ţelul general şi final al politicilor asupra protecției mediului înconjurător, care necesită a fi prognozat și cuantificat periodic, pentru toată perioada propusă spre rezolvare.

Ţintele de mediu reprezintă cerinţele detaliate ale performanţei politicilor asupra protecţiei mediului înconjurător, cuantificate atunci când au fost prognozate, care se desprind din obiectivele politicii de protecţie a mediului înconjurător şi care trebuiesc definite şi îndeplinite integral în timpul propus, cu scopul atingerii şi îndeplinirii obiectivelor stabilite.

mandala 18

Din nefericire constatăm că la nivelul protecţiei mediului înconjurător nu avem până astăzi nici o strategie bine definită pe termen mediu şi lung la nivel naţional, sau regional, strategie care să fie acceptată şi însuşită de toate formaţiunile politice parlamentare şi neparlamentare, cu toate că prima formă de redactare a Legii protecţiei mediului a fost realizată încă din anul 1995.

Totodată am avut ocazia să constatăm prin intermediul materialelor publicate periodic de Fundaţia ”Mileniul 3” cu ocazia alegerilor locale şi parlamentare, începând din anul 2005 şi până în prezent, că la nivelul partidelor politice care au participat la aceste alegeri, în cadrul programului politic prezentat public, capitolul referitor la politicile şi strategiile pentru protecţia mediului au reprezentat doar o înşiruire de probleme care nu au nimic de-a face cu problematica protecţiei mediului înconjurător.

Această constatare aparţine ambasadorului SUA la Bucureşti care a cerut spre consultare un exemplar al acestei colecţii de strategii în domeniul protecţiei mediului al tuturor formațiunilor politice, inclusiv a celor care se cred ecologiste, colecţie care a fost întocmită de această fundaţie.

Rezultă că la nivelul tuturor formaţiunilor politice nu avem specialişti care să se preocupe de acest domeniu, că protecţia mediului înconjurător este o problemă tratată pur declarativ, total neprofesional, că adevărata grijă față de cetăţean şi de apărare a drepturilor fundamentale ale omului reprezintă chestiuni total secundare şi fără importanţa cuvenită care ar trebui să i se acorde acestui domeniu de către nici un partid politic.

Această mare deficienţă care ne situează în rândul societăţilor primitive cu tendinţă de desconsiderare totală a cetăţeanului se datorează unor multiple carenţe, din care lipsa unei legislaţii clare în acest domeniu şi mai ales lipsa specialiştilor în domeniul protecţiei mediului înconjurător par să reprezinte cauzele principale ale acestei disfuncţiuni politico-organizatorice la nivelul statului român.

Mircea Vintilescu

Protecţia mediului înconjurător şi dreptul la viaţă

1. De ce dreptul la viaţă, sănătate, bunăstare şi libertate al tuturor comunităţilor umane este condiţionat de promovarea unui sistem eficient de abordare a problemelor din domeniul protecţiei mediului înconjurător?

Iată o întrebare care este bine să încercăm să ne-o punem cu toţi, după 25 de ani de la începuturile primilor paşi făcuţi de România, pentru a trece la un regim politic democratic, în care cetăţeanul şi societatea civilă în general să reprezinte prima putere în stat.

mandala 06

De fapt viaţa, sănătatea, bunăstarea şi libertate sunt valori supreme umane care sunt consfinţite în carta DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI, iar noi, ca ţară europeană le-am înserat ca atare în legea fundamentală a ţării care este CONSTITUŢIA ROMÂNIE, specificând că acestea sunt valori garantate de stat. [Vezi art. 22. - (1). Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate, art. 34. - (1). Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat; art. 47. - (1). Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent şi art. 23. - (1). Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.]

Analizând numai ordinea în care sunt abordate sau înşiruite aceste drepturi fundamentale ale omului în Constituţia României, respectiv dreptul la viaţă (art. 22), libertatea individuală (art. 23), dreptul la sănătate (art. 34) şi bunăstarea (art. 47), constatăm că legiuitorul român nu s-a gândit asupra modului cum pot deriva aceste drepturi unele din altele, adică care ar fi ordinea firească pentru a fi puse efectiv în practică, ci el a dorit doar să le înşiruie, dându-le prin aceasta doar un simplu caracter declarativ şi nefuncţional.

În fond, ca să poţi garanta respectarea acestor drepturi fundamentale ale omului, un stat civilizat trebuie să se preocupe de asigurarea unor drepturi fără de care viaţa, sănătatea, bunăstarea şi libertatea nu pot exista, respectiv la preocuparea permanentă a statului pentru asigurarea şi garantarea unui mediu înconjurător adecvat şi favorabil vieţii omului, fără de care toate aceste înşiruiri anterioare devin simple paleative, sau elemente declarative lipsite de orice sens.

Prin prisma şi gândirea legiuitorului român, constatăm că România, prin toate instituţiile sale abilitate, trebuie să se eschiveze de la această îndatorire responsabilă, care este nu numai majoră, dar şi fundamentală, obligaţie care trebuie să dea chiar consistenţa de existenţă a statului român, transpunând-o însă, tot sub o formă declarativă, doar ca un simplu drept cetăţenesc, respectiv în cadrul subcapitolului ”Dreptul la un mediu sănătos”, în cardul art. 35, alin. 1 se specifică: ”Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic”.

mandala 05

Fuga de această responsabilitate a instituțiilor statului român este exprimată şi mai clar tot la acest articol, respectiv în cadrul alin. 3, unde legiuitorul specifică: ”Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător”. Acest transfer de responsabilitate de la implicarea totală a statului în problematica protecţiei mediului înconjurător către persoanele fizice şi juridice, denotă fie o neînţelegere a legiuitorului asupra priorităţilor majore care condiţionează apărarea drepturilor fundamentale ale omului, fie o ignoranţă cu iz pur declarativ în privinţa modului cum statul îşi propune să garanteze aceste drepturi fundamentale ale omului.

În aceste condiţii se pune întrebarea firească: Cum poţi garanta aceste drepturi fundamentale ale omului, dacă tu ca stat nu te preocupi prioritar pentru protejarea mediului de suport al vieţii în general şi al omului în mod special? Apoi trebuie să te întrebi cum pot persoanele fizice şi juridice să protejeze şi să amelioreze mediul înconjurător, în condiţiile în care tu ca stat, nu vrei să te implici şi să-ţi asumi prin instituţțiile abilitate toată responsabilitate în formularea, implementarea şi respectarea cu stricteţe a unor strategii şi politici care să dea posibilitatea punerii în practică a acestor îndatoriri?

Pot spune fără a greşi cu nimic, că dacă astăzi, un guvern, indiferent de orientarea lui, vine cu cel mai faimos program de guvernare prin care se intenţionează să se facă o relaxare maximă a problemelor de ordin legislativ de natură fiscală şi nu numai, care să încurajeze şi să impulsioneze o dezvoltare economică fără precedent în România, în toate domeniile, prin care să implice favorabil atât pe micul, cât şi pe marele producător, fără a asigura o protecţie corespunzătoare a mediului de suport al comunităţilor umane, acest program va fi sortit unui eşec total, întrucât el va afecta semnificativ viaţa, sănătatea şi libertatea tuturor oamenilor.

Acest lucru devine şi mai evident astăzi, când ne confruntăm cu o majoră instabilitate a condiţiilor climatice, când riscurile producerii unor dezastre aşa zis naturale s-au amplificat, tocmai datorită abordărilor superficiale pe care autorităţile statului le-au manifestat în domeniul protejării şi conservării componenţilor şi subcomponenţilor mediului înconjurător. În aceste condiţii este de aşteptat ca tot efortul investiţional şi de trudă care stă la baza activităţilor economice a tuturor întreprinzătorilor sau al agenţilor economici să se ducă de râpă.

Imaginaţi-vă dezastrul care poate să-l cuprindă pe un cultivator de cereale sau pe un mic proprietar al unei fabrici nou construite, în care fiecare au investit toată agoniseala lor pentru a produce bunuri cu valoare socială semnificative pentru ei şi comunitate, când constată că munca lor este distrusă de o inundaţie sau de o alunecare de teren, fenomene care puteau fi evitate dacă se luau măsurile de protecţie necesare.

În aceste condiţii sprijinul şi garanţiile bancare în relansarea economică a unei zone, nu numai că devin insuficiente, dar ele se pot dovedi a fi chiar înrobitoare şi distructive pentru cel care le-a contractat. Iată că fără implicarea totală a statului în promovarea unor strategii şi politici eficiente în domeniul protecţiei mediului înconjurător, nimic nu poate fi durabil, nici bunăstarea noastră, nici viaţa, nici sănătate şi nici libertatea individului.

Din aceste considerente este necesar o revizuire totală a modului de implicarea prioritară a autorităţilor abilitate ale statului în apărarea şi promovarea reală a acestor drepturi fundamentale ale omului prin repoziţionarea problemelor de protecţie a mediului înconjurător la nivelul întregului teritoriu naţional ca element de întâietate atât în noua Constituţie a României, cât mai ales în toate măsurile de guvernare pe care le preconizăm.

Față de aceste constatări devine explicabil eşecul politicilor promovate de către toate guvernele de după anii 1990, indiferent de culoarea lor politică şi mai ales de politicile promovate. Nu avântul economic promovat prin artificii fiscale sau prin legiferarea unor facilităţi investiţionale pot reprezenta calea spre progres şi bunăstare a populaţiei, ci investiţiile în domeniul protecției mediului înconjurător reprezintă cheia succesului, pentru că fără a proteja viaţa şi sănătatea individului nu se pot obţine rezultate durabile şi notabile în nici un fel. De modul cum ne preocupă promovarea reală şi nu declarativă a acestor elemente depinde viitorul nostru şi mai ales al generaţiilor viitoare.

Mircea Vintilescu

Trebuie să ne mândrim cu idioţii noştri conducători – Partea a I-a

Sfârșit de iulie cu inundații catastrofale în zona subcarpatică a Olteniei și a Munteniei. Începutul lunii august ne va găsi cu propagarea dezastrului hidrologic și în zonele de câmpie ale celor două regiuni, dar mult mai important este că am demarat neoficial campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Nouă tuturor, nu ne pasă că nu mai avem drumuri, case, recolte, animale prin ogradă, bunurile de toate zilele etc., ne pasă că avem ce alege cam din belșugul de candidați pe noul președinte al țării.

Cauzele dezastrului generat de aceste inundații REPREZINTĂ NOTA DE PLATĂ A INDIFERENȚEI NOASTRE față de modul cum politicienii noștri au înțeles să administreze tot teritoriul țării. Platon spunea cu mai bine de un mileniu în urmă: ”UNA DIN PEDEPSELE PENTRU REFUZUL DE A PARTICIPA LA VIAȚA POLITICĂ ȘI A COMUNITĂȚII ÎN CARE TRĂIEȘTI ESTE ACEEA CĂ VEI AJUNGE SĂ FI CONDUS DE INFERIORII TĂI.” Iată un adevăr pe care poporul român îl trăiește și mai rău îl și plătește din plin astăzi.

Unii dintre cititor ar putea să mă creadă puțin cam sărit încercând să politizez acest dezastru. Ei vor argumenta că aceste precipitați așa de abundente, cum mai spun unii, chiar istorice, venite cu furie din cer, care au generat aceste inundații, nu au nimic a face cu decizia politică. Total fals și mai ales neadevărat.

În primul rând trebuie spus că autoritățile profită de naivitatea populație și mint cu nerușinare spunând că avem de-a face cu fenomene meteorologice nemaivăzute sau istorice. Vreau să vă informez că în aceste zone, începând cu anul 1550 și până astăzi, atât cronicile vechi, cât și măsurătorile pluviometrice ceva mai recente au evidențiat că de-a lungul timpului s-au produs în aceste zone precipitații (ploi) mult mai abundente pe metru pătrat într-un interval de 24 de ore față de cele produse recent. Iată câteva valori: 302 mm cu probabilitatea 0,5% în anul 1779 și 274 mm cu probabilitatea 0,75% în anul 1558, ploi care au produs revărsări minore de apă din râuri.

Apoi 246 mm cu probabilitatea 1,0% în anul 1837 și 169 mm cu probabilitatea 3% în anul 1668, dar care au produs revărsări importante de ape din râuri, fără a genera însă pagube materiale însemnate. Din anul 1940 și până în anul 2005 s-au mai produs 139 mm (cu probabilitatea 5%) și 121 mm (cu probabilitatea 7,5%), dar care au produs revărsări semnificative de apă din râuri și numeroase pagube materiale cu valori foarte importante.

inundatii romania 2014

Precipitațiile căzute în aceste ultime zile se situează însă sub probabilitatea de calcul de 10% (respectiv sub 100 mm în 24 de ore și metru pătrat) și iată că au produs un mare dezastru. Întrebarea care se pune este de ce niște ploi cu intensitate mult mai mică față de cele produse în perioadele anterioare au generat fenomene hidrologice dezastruoase?

Răspunsul este simplu, am modificat în mod brutal și total nerațional modul de utilizare al terenului din zonele montane și deluroase, mai ales prin practicare unor defrișări ale pădurilor până la nivelul de ras. Copacii aveau rolul de a reține cam ¼ din cantitatea de precipitații pe tot coronamentul arboricol, litiera de sub pădure (stratul de frunze moarte și resturile de crengi) rețineau și ele în jur de 1/6 din apa care ajungea pe sol, încetinind astfel coeficientul de scurgere al apelor de pe versanți spre albiile râurilor colectoare. Așa se explică și de ce timpul de concentrare al maximului undei de viitură era mult mai mare, dând posibilitatea comunităților umane să ia măsuri de protecție.

inundatii-romania-2014

Dispariția pădurilor a generat și intensificarea eroziunii versanților, dispărând stratul de litieră și favorizând dezvoltarea organismelor torențiale, concomitent cu intensificarea fragmentării reliefului și al alunecărilor de teren. În aceste condiții debitul de sedimente care ajunge de pe versanți în râurile afluente și colectoare a crescut de la un an la altul, contribuind semnificativ la colmatarea albiilor, respectiv la scăderea capacității lor de transport a apei.

Astăzi albiile râurilor din zonele deluroase și de câmpie au profilul transversal umplut cu sedimente (colmatat) într-o proporție mai mare de 50 % comparativ cu situația de la începutul anului 1950. Totodată lățimea albiilor s-a mărit considerabil, astfel că eroziunile de mal s-au dezvoltat foarte mult în detrimentul terenului agricol din zonele de luncă.

Toate persoanele care sunt victimele acestor inundații de la sfârșitul lui iulie, sau care au suferit prejudicii majore în bunuri, trebuie ”să le mulțumească politicienilor, autorităților publice locale și centrale” care au permis producerea defrișărilor în masă a pădurilor existente în zonele de deal și de munte. Dar nu trebuie să ocolim și indiferența sau neimplicarea manifestată de fiecare cetățean în parte asupra modului cum autoritățile au decis să gestioneze spațiile de intravilan al acestor localități afectate de inundații.

Iată adevărata valoare a notei de plată pe care Platon o invoca. Este inadmisibil să fi indiferent asupra modului total necorespunzător cum sunt întreținute și exploatate lucrările hidrotehnice de pe râurile care s-au revărsat, respectiv digurile, barajele, microhidrocentralele etc. Toate au fost lăsate de izbeliște. Mai mult, Guvernul prin noua rectificare de buget propusă a mai tăiat circa 25 milioane de lei de la investițiile care trebuiau să se realizeze în semestrul doi al acestui an tocmai pentru apărarea împotriva inundațiilor, iar noi tăcem. Costul acestei indiferențe îl vedem în urletele de disperare ale sinistraților, al oamenilor rămași fără adăpost sau fără nici un bun material personal.

Pe fondul acesta al lipsei de profesionalism al celor care ne conduc, al indiferenței totale al populației, situația dezastrelor cauzate de inundații se va accentua și mai mult în viitorul apropiat. Astfel, actualele sedimente cărate de râuri în urma acestor viituri vor accentua gradul de colmatare al albiilor atât la nivelul râurilor afluente, cât și la nivelul râurilor colectoare din zonele de deal și de câmpie. Vom ajunge ca în curând, la la ploi de mică intensitate, respectiv de 25 mm în 24 de ore și pe metru pătrat, să suportăm inundații mult mai violente.

Prețul acestei indiferențe totale nu îl plătesc numai cei care vor suporta direct prejudiciile generate de inundații, ci întreaga populație a țării, căci nu vom putea avea școli, spitale, drumuri moderne pentru că va trebui ca de la bugetul de stat să alocăm sume considerabile de bani pentru ajutorarea sinistraților. Dacă mai adăugăm că la aceste costuri se vor mai asocia și cheltuielile fără rost propuse în sistem pompieristic de toți ageamii în gospodărirea apelor, de hoția banilor publici care se practică în acest domeniu, atunci pe fruntea noastră va fi pecetluit calificativul de CETĂȚENI IRESPONSABILI.

Iată ce ne poate aștepta în viitorul cel mai apropiat dacă nu vom înțelege așa cum trebuie această maximă a lui Platon și zău că este păcat.

Mircea Vintilescu

Cu jumătăţi de măsură nu ajungem nicăieri

Am avut onoarea să particip la întâlnirea cu cercetătorul american în probleme de biologie Sandra Steingraber şi să dialogăm pe marginea experienţei nefaste americane în domeniul exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice de mare volum.

Prezentarea făcută de acest ilustru cercetător legat de efectele negative generate de tehnologia fracturării hidraulice de mare volum asupra tuturor componenţilor mediului, dar mai ales asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor m-au cutremurat. Cu toate că aveam cunoştinţă de aceste dezastre pe care le-am şi prezentat public, m-a impresionat cum acest cetăţean american vine pe banii lui în Europa şi mai ales în România să ne avertizeze cum că nu este de glumit cu gazele de şist.

Am constatat cu această ocazie că FENOMENUL DE GLOBALIZARE AL ADEVĂRULUI ȘTIINȚIFIC este un lucru real, de care şi politicienii europeni, indiferent cât de corupţi sau mai puţin corupţi sunt, trebuie să ţină seama. Cu viaţa şi cu bunurile oamenilor nu te poţi juca, indiferent ce culoare politică ai, sau cât de corupt poţi fi.

La finalul discuţiei, Doamna Sandra Steingraber propunea să milităm pentru introducerea unui moratoriu de suspendare al activităţilor de fracturare hidraulică pentru cel puţin 5 ani, timp în care se vor concluziona mult mai bine efectele dezastroase pe care le produce această tehnologie asupra mediului şi mai ales asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor.

Ca specialist în domeniul protecţiei mediului înconjurător, eu am ridicat problema necesităţii INTERZICERII TOTALE A ACESTEI TEHNOLOGII la nivel mondial, argumentând că nu s-a luat în considerare înaintea promovării acestei activităţi PRINCIPIUL PREVENȚIEI ÎN LUAREA DECIZIILOR, principiu fundamental în protecţia mediului de care politicienii nici nu vor să audă, iar experimentele făcute direct pe oameni prin recurgerea la aceste activităţi reprezintă ceva abominabil asupra umanităţii care nu trebuie acceptat sub nici o formă.

Am argumentat că multe activităţi au fost interzise la intervenţia oamenilor de ştiinţă cum ar fi folosirea pesticidului DDT, al gazului freon, apoi s-a interzis utilizarea armelor bacteriologice, biologice, chimice, al armamentului de distrugere în masă etc.

Dacă politicul este inconştient şi utilizează experimentul pe oameni ca şi pe şobolani, oamenii de ştiinţă trebuie să ia imediat atitudini. Iată că Truman a aprobat folosirea şi lansarea a două bombe atomice asupra Japoniei, iar oamenii de ştiinţă chiar americani au reacţionat şi prin atitudinea lor au îngrădit folosirea acestei arme de distrugere în masă.

Pe mine mă îngrijorează IRESPONSABILITATEA CLASEI NOASTRE POLITICE la numeroasele semnale care vin atât din SUA prin cuvântul şi atitudinea nu numai a Doamnei Sandra Steingraber, ci al unei suite de specialişti care arată ce acte criminale se poate produce asupra omului şi al mediului lui de viaţă utilizarea acestei tehnologi.

Las la o parte faptul că aceşti CRIMINALI DE POLITICIENI CARE NE GUVERNEAZĂ IGNORĂ CHIAR LEGISLAȚIA ROMÂNĂ ÎN DOMENIU şi mă întreb cine le dă dreptul să facă aceste experienţe legate de SUPRAVIEȚUIREA OAMENILOR în condiţiile în care cu bună ştiinţă le sunt afectate direct şi indirect condiţiile de viaţă a numeroşi cetăţeni ai acestei ţări? Au aceşti neoameni simţul responsabilităţii faţă de cei care urmează a fi afectaţi? Îi mustră cumva conştiinţa că induc acestui popor şi aşa destul de amărât atât suferinţa bolilor incurabile, cât şi accentuarea gradului de sărăcie?

Eu cred că pentru această iresponsabilitate a clase politice se impune ca noi oamenii de ştiinţă care ştim şi înţelegem ce se ascunde în spatele acestor decizii criminale, trebuie să ne implicăm şi să oprim genocidul asupra poporului român.

Iată că Franţa a avut curajul să facă acest lucru, interzicând prin lege practicarea pe tot teritoriul naţional a fracturării hidraulice de mare şi mic volum. Bravo Franţa şi mai ales BRAVO POLITICIENILOR FRANCEZI care au demonstrat că le pasă de soarta poporului lor. Noi, cetăţenii români care plătim această clasă politică iresponsabilă de ce nu cerem să se adopte modelul francez?

Franţa a înţeles mai bine ca toţi că nu moratoriul poate opri dezastrul generat de fracturarea hidraulică, ci interzicerea totală a acestei activităţi care s-a dovedit a fi criminală pentru om şi mediul său înconjurător.

Tăcerea noastră faţă de această atitudine sfidătoare a politicului care în loc de bunăstare ne aduce numai dezastru şi sărăcie reprezintă cel mai JOSNIC ACT DE TRĂDARE AL OMULUI FAȚĂ DE DREPTUL LA VIAȚĂ, LA BUNĂSTARE ȘI LIBERTATE. Lipsa de atitudine a cetăţeanului faţă de acest demers criminal al clasei politice faţă de propriul său popor NE DESCALIFICĂ, iar noi nu vom avea nici un fel de scuză în faţa copiilor şi nepoţilor noştri.

Să vezi şi mai ales să trăieşti acele clipe josnice, când jandarmii maltratează populaţia din Pungeşti pentru a apăra dreptul unor firme de a face răul cel mai mare posibil acestor locuitori paşnici, cred că a întrecut toate măsurile prin care se poate evalua democraţia şi statul de drept din România. Opinia publică internaţională se amuză când vede stadiul de imbecilitate al naţiei române şi se întreabă dacă nu cumva Guvernul lui Ponta împreună cu Parlamentul şi Preşedintele nu vor trece curând la utilizarea cianurii în masă contra poporului român pentru a lăsa loc liber dezmăţului afacerilor profitabile împotriva mediului terestru.

Mă întreb dacă ar veni acum un extraterestru şi ar vedea ce se întâmplă la Pungeşti, cred că l-ar întreba pe Ponta: MĂI OMULE CE AI CU POPORUL TĂU DE VREI SĂ-L DISTRUGI? CE AI CU ŢARA TA DE VREI SĂ O NENOROCEŞTI? CE AI CU PLANETA ASTA PE CARE VREI SĂ O AGRESEZI? MĂI OMULE OARE TU NU EŞTI ZDRAVĂN? PĂI DACĂ NU EŞTI ÎN TOATE MINŢILE DE CE NU TE DUCI SĂ TE TRATEZI!

Mircea Vintilescu

Informatii importante pentru populaţia afectată de inundaţii

Pentru că numeroase sate au fost iar afectate de inundaţii datorate revărsărilor de apă din albiile râurilor, inundaţții care au afectat numeroase gospodării individuale, inclusiv fântânile sau puţurile din curtea acestora, se impune ca populaţia, împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale (primării) să cunoască şi să aplice următoarele reguli:

1. Pe toată perioada cât se menţine luciul de apă în curțţle gospodăriilor NU TREBUIE UTILIZATĂ APA DIN FÂNTÂNI pentru consum în scop potabil, menajer sau pentru adăpatul animalelor.

2. După retragerea completă a apelor se impune salubrizarea prin efectuarea unor pompări speciale a fiecărei surse de apă gin gospodăriile afectate de inundaţii.

3. Fiecare sursă de apă va fi dezinfectată utilizându-se pastile de cloramină, sau var cloros sau chiar sare de bucătărie grunjoasă.

4. După dezinfectarea sursei de apă se va efectua o nouă pompare a sursei cu evacuarea apei la şanțul marginal al uliţei/străzii.

5. Cetăţenii afectaţi de inundaţii trebuie să solicite în scris la Primărie ca Direcţia Sanitară a judeţului respectiv să efectueze în MOD GRATUIT analize asupra probelor de apă pe care urmează a le recolta din fiecare fântână afectată.

6. Pentru efectuarea în condiţii corecte a recoltării şi analizei probei de apă, atât populaţia, cât şi reprezentanţii primăriei trebuie să solicite ca Direcţia Sanitară să respecte cu stricteţe metodologia prezentată sub titulatura ”PROCEDURA SIMPLIFICATĂ DE RECOLTARE ŞI ANALIZĂ A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR”.

7. Primăria şi populația va trebui să solicite ca rezultatele buletinelor de analiză să fie puse la dispoziţia locuitorilor din localităţile afectate în cel mai scurt timp posibil, împreună cu indicaţiile privind modul de folosire al apelor din aceste surse de apă.

Până la aflarea acestor informaţii se impune a NU SE UTILIZA APA DIN FÂNTÂNILE AFECTATE pentru consum în scop potabil, menajer sau pentru adăpatul animalelor, EXISTÂND RISCUL CA SĂ SE CONTACTEZE DIFERITE BOLI DE NATURĂ HIDRICĂ (hepatită, dizenterii, boli digestive, holeră etc.), boli care se pot transforma în epidemii la nivelul localităţii sau chiar în pandemii.

Pe toată perioada cât sursele locale de alimentare cu apă nu pot fi folosite, populaţia este îndreptăţită să ceară autorităţilor locale şi judeţene să le asigure ÎN MOD GRATUIT NECESARUL MINIM DE APĂ, acesta fiind o prevedere legală.

În situaţia în care se identifică deteriorarea stării de sănătate a unui locuitor din zonele afectate de inundaţii SE IMPUNE CA ÎN CEL MAI SCURT TIMP ACESTA SĂ SE PREZINTE LA MEDIC, IAR PRIMĂRIA SĂ SOLICITE UN PROGRAM DE VACCINARE ÎN MASĂ A POPULAŢIEI.

Mare atenţie, riscurile post-inundaţii sunt deosebit de nefaste atât în mod direct, cât şi indirect pentru consumatorii direcţi, POPULAŢIE SAU ANIMALELE DOMESTICE CRESCUTE ÎN GOSPODĂRII.

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

PROCEDURA SIMPLIFICATĂ DE RECOLTARE ŞI ANALIZĂ A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAȚIONAR
(MODEL)

FIŞĂ DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR – din data de: 15.04.2014

A. CODUL SURSEI DE APĂ: BC-32-29-6-128 A-2 (se stabileşte în mod arbitrar exemplu: indicativul judeţului, un număr pentru comună, numărul satului, numărul gospodăriei, o literă pentru proba de bază la care se ataşează un număr pentru eşantionul de apă prelevat de la suprafaţa luciului de apă şi o altă literă la care se ataşează un număr pentru eşantionul de apă prelevat de la zona de fund a sursei de apă, o altă cifră pentru proba martor).

B. DESCRIEREA PUNCTULUI DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ:

b.1. Tipul sursei de apă din care se face recoltarea probei de apă: puţ săpat şi tubat cu ţeavă PVC;

b.2. Înălţimea ghizdului (tubulatura puţului care iese la suprafaţa solului) se măsoară cu ruleta din dotare şi se trece în fişă: 0,80 m;

b.3. Adâncimea sursei de apă măsurată de la suprafaţa solului până la fundul/talpa acesteia (se măsoară sau se iau informaţii care se trec în fişă, iar valoare se exprimă în m): 18,5 m – puțul săpat captează imperfect stratul acviver de mică adâncime (freatic);

b.4. Se determină adâncimea nivelului hidrostatic (NHs) momentan măsurat de la suprafaţa solului până la luciul de apă şi se trece în fişă (valoarea se exprimă în m): 12,5 m;

b.5. Se calculează grosimea/înălţimea stratului de apă acumulat în puţ (valoarea obţinută se exprimă în m): 18,5 -12,5 = 6,00 m;

b.6. Se descrie dotarea punctului de recoltare a probei de apă: apa se scoate manual, cu o găleată din tablă zincată prevăzută cu clapetă ce are un volum de 10 litrii care este acţionată de un scripete. În medie se scot circa 12 găleţi/zi.

C. DESCRIEREA VECINĂTĂŢILOR APROPIATE FAŢĂ DE PUNCTUL DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ

Puţul este amplasat în apropierea zonei de acces în gospodărie, terenul din jurul puţului este săpat şi acoperit cu iarbă, puţul având următoarele vecinătăţi:

  • la nord: 5,5 m faţă de şanţul marginal al uliţei şi 35 m faţă de o fântână învecinată;
  • la nord-est: 32 m față de o latrină neimpermeabilizată;
  • la est: 86 m faţă de grajdul pentru vaci din incinta gospodăriei;
  • la vest: 15 m faţă de limita clădirii casei de locuit;
  • la nord-vest: 8 m faţă de limita unui solar pentru creşterea intensivă a legumelor;
  • la nord: 51 m faţă de limita de proprietate, 96 m faţă de o latrină neimpermeabilizată şi 216 m faţă de un alt puţ săpat şi tubat.

D. DESCRIEREA CONDIŢIILOR CLIMATICE MOMENTANE EXISTENTE LA PUNCTUL DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ SUBTERANĂ

d.1. cerul: parţial acoperit cu nori;
d.2. vântul: prezintă uşoară adiere;
d.3. temperatura aerului la soare: +19,5oC;
d.4. temperatura aerului la umbră: + 13,5oC.

E. CONDIŢIILE DE RECOLTARE A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR DIN PUŢUL SĂPAT

E.1. RECOLTAREA PROBELOR DE APĂ DIN ZONA DE SUPRAFAŢĂ A STRATULUI DE APĂ DIN PUŢ, ÎN SISTEM STAŢIONAR

Se pregătesc toate dispozitivele existente în dotarea echipei pentru prelevarea probelor de apă, respectiv:

  • geanta izotermă şi frigorifică pentru depozitare şi transportul recipienţilor cu probele de apă;
  • fir gradat cu plutitor pentru măsurarea nivelului hidrostatic (NHs) din puţ, sau alt dispozitiv electronic care permite efectuarea acestor măsurători;
  • fir gradat cu o greutate din plumb pentru măsurarea adâncimii puţului, sau alt dispozitiv electronic care permite efectuarea acestor măsurători;
  • pâlnia pentru transferul probei de apă;
  • cilindru gradat din sticlă incoloră;
  • oglindă portabilă;
  • lupă;
  • ruletă;
  • găleată emailată/smălţuită cu volumul de 10 l;
  • recipienţii pentru îmbutelierea probelor de apă (este preferabil ca aceştia să fie din sticlă sau din material plastic inert, fiecare fiind prevăzuţi cu dopuri cu închidere etanşă);
  • se inscripionează în mod vizibil pe fiecare recipient codul probei de apă prelevată, conform modelului prezentat la punctul ”A”;
  • se pregătesc şi se calibrează toate dispozitivele pentru efectuarea de măsurători la locul de prelevare al probei de apă, respectiv:
    • termometrul pentru măsurarea temperaturii apei;
    • pH-metrul electronic/electric pentru măsurarea pH-ului apei;
    • conductometrul pentru măsurarea conductivităţii electrice;
    • eventual şi alte dispozitive pentru efectuarea de determinări cantitative sau semnificative la locul de recoltare a probei de apă;
    • se pregătesc toate foițele de staniol pentru înfăşurarea fiecărui recipient care conține proba de apă recoltată.

E.1.1. EFECTUAREA OPERAŢIUNILOR DE RECOLTARE A PROBELOR DE APĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR DIN STRATUL SUPERFICIAL DE APĂ ACUMULAT ÎN PUŢ

• se măsoară cu ruleta din dotare lungimea/înălţimea găleţii cu supapă din dotarea puţului;
• găleata cu supapă din dotarea puţului se introduce uşor/lin în puţ până se atinge oglinda apei, operaţiune care va trebui să se identifice acustic;
• se lansează foarte uşor găleata cu supapă în stratul de apă din puţ, având grijă ca numai 2/3 sau maxim 90% din lungimea ei să fie cufundată în stratul de apă;
• se extrage uşor găleata cu apă din puţ şi se scoate în afara ghizdului puţului, ea urmând a fi aşezată în găleata emailată;
• se analizează foarte atent starea luciului de apă din găleata de recoltare (utilizându-se acest scop oglinda portabilă şi lupa din dotare) pentru a se identifica: prezenţa de corpuri plutitoare, irizații sau pelicule de substanţe extractibile, informații care se trec în fişa de recoltare: luciul de apă nu prezintă corpuri plutitoare ci numai uşoare irizaţii de substanţe extractibile;
• se determină pe cale olfactivă mirosul apei din găleata de prelevare și se înscrie în fişa de recoltare: apa din găleată prezintă un slab miros de hidrogen sulfurat;
• se descarcă apa din găleata de recoltare în găleata emailată din dotare;
• se introduce cilindrul de sticlă gradat în găleata emailată şi se umple complet (la ras), urmând a se identifica:

  • prezenţa sedimentelor în apă care se înscrie în fişa de recoltare: în apă s-au identificat sedimente flotabile în suspensie de culoare negricioasă;
  • se determină culoarea apei din cilindrul gradat care se va înscrie în fişa de recoltare: apa prezintă o culoare slab gălbuie, opalescentă;
  • se aşează cilindrul de sticlă într-un loc ferit şi se va reanaliza proba de apă din el după circa 30 de minute în vederea identificării vitezei de sedimentare a sedimentelor, date care se vor trece în fişa de recoltare: după 30 de minute în cilindrul gradat s-a depus un strat de sedimente cu grosimea de circa 2 mm;
  • se introduce termometrul în apa acumulată în găleata emailată şi se măsoară temperatura apei care se va trece în fişa de recoltare: temperatura stratului superficial de apă din puţ a fost înregistrată la ora 11,32 de 9,6oC;
  • se introduce senzorul pH-metrului în apa din găleata emailată pentru determinarea pH-ului apei care se va înscrie în fişa de recoltare: pH-ul apei la recoltare avea valoarea de 6,3 unităţi pH;
  • se introduce senzorul conductometrului în apa din găleata emailată pentru determinarea valoarea conductivității electrice a apei, valoare care se va înscrie în fişa de recoltare: conductivitatea electrică a apei la recoltare avea valoarea de 1.632 µS/cm2;
  • cu apa din găleata emailată se clătesc foarte bine de două-trei ori recipienţii în care urmează a fi colectată apa subterană din stratul superficial de apă al puţului (recipientul pentru proba martor şi recipientul care se va preda la laborator), inclusiv pâlnia pentru transferul probei de apă;
  • se va goli de tot conţinutul de apă găleata emailată şi se va pregăti pentru recoltarea propriu-zisă a probei de apă;
  • găleata cu supapă din dotarea puţului se va introduce uşor/lin în puţ până se atinge oglinda apei, operaţiune care va trebui să se identifice acustic;
  • se lansează foarte uşor găleata cu supapă în stratul de apă din puţ, având grijă ca numai 2/3 sau maxim 90% din lungimea ei să fie cufundată în stratul de apă;
  • se extrage ușor găleata cu apă din puţ și se scoate în afara ghizdului puţului, ea urmând a fi poziţionată deasupra găleţii emailate;
    • se transferă o parte din apa prelevată din puţ în fiecare recipient, acestea urmând a se umple complet (până la ras), după care se înșurubează foarte bine dopul recipientului;
  • se înveleşte fiecare recipient inscripţionat cu folia de staniol şi se introduc în poziție verticală în geanta frigorifică pentru depozitare temporară şi transport.

E.1.2. EFECTUAREA OPERAŢIUNILOR DE RECOLTARE A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR DIN STRATUL INFERIOR DE APĂ ACUMULAT ÎN PUŢ

• găleata cu supapă din dotarea puțului se introduce ușor/lin în puț până se atinge talpa/fundul puțului, operațiune care va trebui să se identifice prin simț la mâna care acționează scripetele;
• se extrage ușor găleata cu apă din puț și se scoate în afara ghizdului puțului, ea urmând a fi așezată deasupra găleții emailate;
• se analizează foarte atent starea luciului de apă din găleata de recoltare (utilizându-se acest scop oglinda portabilă și lupa) pentru a se identifica: prezența de corpuri plutitoare, irizații sau pelicule de substanțe extractibile, informații care se trec în fișa de recoltare: luciul de apă nu prezintă corpuri plutitoare și nici irizații sau pelicule de substanțe extractibile;
• se determină pe cale olfactivă mirosul apei din găleata de prelevare și se înscrie în fișa de recoltare: apa din găleata de recoltare prezintă un slab miros de hidrogen sulfurat;
• se introduce cilindrul de sticlă gradat în găleata cu proba de apă din dotarea puțului și acesta se umple complet (la ras), urmând a se identifica:
prezența sedimentelor în apă care se înscrie în fișa de recoltare: în apă s-au identificat sedimente flotabile în suspensie de culoare negricioasă;
se determină culoarea apei din cilindrul gradat care se va înscrie în fișa de recoltare: apa prezintă o culoare slab gălbuie, opalescentă;
se așează cilindrul de sticlă într-un loc ferit și se va reanaliza proba de apă din el după circa 30 de minute în vederea identificării vitezei de sedimentare a sedimentelor decantabile, date care se vor trece în fișa de recoltare: după 30 de minute în cilindrul gradat s-a depus un strat de sedimente cu grosimea de circa 4 mm;
• se introduce termometrul în apa acumulată în găleata cu supapă și se măsoară temperatura apei care se va trece în fișa de recoltare: temperatura stratului inferior de apă din puț a fost înregistrată la ora 11,45 de 8,4oC;
• se introduce senzorul pH-metrului în apa din găleata cu supapă pentru determinarea pH-ului apei care se va înscrie în fișa de recoltare: pH-ul apei la recoltare avea valoarea de 6,1 unități pH;
• se introduce senzorul conductometrului în apa din găleata cu supapă pentru determinarea valoarea conductivității electrice a apei, valoare care se va înscrie în fișa de recoltare: conductivitatea electrică a apei la recoltare avea valoarea de 1.862 µS/cm2;
• cu apa din găleata cu supapă se clătesc foarte bine de două-trei ori recipienții în care urmează a fi colectată apa subterană din stratul inferior de apă al puțului (recipientul pentru proba martor și recipientul care se va preda la laborator), inclusiv pâlnia pentru transferul probei de apă;
• se transferă o parte din apa prelevată din puț în fiecare recipient, acestea urmând a se umple complet (până la ras), după care se înșurubează foarte bine dopul recipientului;
• se învelește fiecare recipient inscripționat cu folia de staniol și se introduc în poziție verticală în geanta izotermă și frigorifică pentru depozitare temporară și transport.

Fișa de recoltare astfel completată se multiplică, din care un exemplar se predă împreună cu recipienții special pregătiți la laboratorul de analiză hidrochimică și hidrobiologică, iar un exemplar se menține la persoana/firma care a efectuat prelevarea probelor de apă.

La predarea fișei de prelevare împreună cu recipienții care conțin eșantioanele de apă subterane recoltate pentru a fi analizate la laboratoarele de specialitate, se va înscrie pe fiecare exemplar al fișei de recoltare data și ora predării eșantioanelor de apă, precum și numele persoanei care predă și a persoanei care a recepționat probele de apă, făcându-se o mențiune specială că aceste fișe de însoțire ale probelor de apă au fost predate laboratorului respectiv.

ATENȚIE! Este preferabil ca durata de transport a probelor de apă subterane de la locul de prelevare la laboratoarele de specialitate să nu dureze mai mult de 24 de ore. Transportul probelor de apă trebuie realizat în mod obligatoriu în geanta izotermă și frigorifică, fără expunerea acesteia la surse de căldură sau de lumină naturală și/sau artificială.

Fișa de recoltare va conține în mod obligatoriu o anexă care nu se predă la laboratorul de hidrochimie și hidrobiologie, ea urmând să conțină:

ANEXA

LA FIȘĂ DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ SUBTERANĂ
ÎN SISTEM STAȚIONAR
din data de 15.04.2014

A. Detalierea elementelor de amplasament a sursei de apă subterană investigate: Localitatea (sat, oraș): satul: Izvoarele, comuna: Balaciu, județul: Bacău.

B. Detalii de localizare: Strada: Florilor, nr. 183, proprietarul sursei de apă: Constantinescu Vasile (vezi schița cu planul de amplasament a sursei de apă și vecinii apropiați).

C. PERSOANE PREZENTE LA LOCUL DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ:
• Constantinescu Viorica – soția proprietarului gospodăriei și al sursei de apă;
• Alexandru Marin – vecinul apropiat al gospodăriei lui Constantinescu Vasile;
• Vasilescu Ștefania – angajat la Primăria comunei Balaciu.

În prezența acestor martori s-a procedat în data de 15.04.2014 la:
• Efectuarea măsurătorilor/determinărilor unor parametrii fizico-chimici pentru probele de apă recoltate din puțul aflat în proprietatea lui Constantinescu Vasile, valori care au fost înscrise și în fișa de recoltare;
• S-a procedat la inscripționarea codurilor pe toți recipienții în care au fost colectate eșantioanele de apă recoltate din sursa de apă investigată (probe de apă de la suprafața stratului de apă și din zona inferioară a puțului);
• S-a procedat la sigilarea cu ceară a dopurilor pentru cele patru probe martor, din care două probe martor de apă (BC-32-29-6-128 A-1.1 și BC-32-29-6-128 A-2.1) vor rămâne în custodia proprietarului gospodăriei care s-a angajat că le va păstra la congelatorul propriu până la data la care i se va comunica să o predea, iar alte două probe martor (BC-32-29-6-128 A-1.1 și BC-32-29-6-128 A-2.1) vor rămâne în custodia recoltatorului;
• Patru recipienți conținând probele de apă BC-32-29-6-128 A-1; BC-32-29-6-128 A-2 și BC-32-29-6-128 A-1.1, respectiv BC-32-29-6-128 A-2.1 au fost introduși la data de 15.04.2014, în geanta izotermă și frigorifică, din care recipinții cu indicativul BC-32-29-6-128 A-1 și BC-32-29-6-128 A-2 urmează a fi duși și predați de către recoltator la un laborator de hidrochimie și hidrobiologie autorizat în vederea efectuării determinărilor de specialitate.

Această anexă se semnează de către toți participanții la operațiunea de recoltare, după care se multiplică în mai multe exemplare, din care câte un exemplar se predă fiecărui semnatar, iar un exemplar se menține la persoana/firma care a efectuat prelevarea probelor de apă.

LISTA INDICATORILOR DE CALITATE PENTRU APELE SUBTERANE CARE NECESITĂ A FI INVESTIGAȚI.
(ATENȚIE! Apele subterane nu sunt sinonime cu apele potabile)

ANTETUL LABORATORULUI DE HIDROCHIMIE
AUTORIZAȚIA DE FUNCȚIONARE

BULETIN DE ANALIZĂ AL APELOR SUBTERANE

Buletinul de analiză are ca anexă FIȘA DE RECOLTARE

Codul probei de apă:

Determinări obligatorii care trebuiesc executate atât la locul de recoltare a probei de apă, cât și în laboratorul de hidrochimie și hidrobiologie.
Pentru fiecare indicator de calitate determinat se va trece și metoda de lucru utilizată.

1. Nivelul hidrostatic al apei subterane măsurat în puț (NHs) [m]; 2. Temperatura apei [oC]; 3. Miros; 4. Culoare; 5. Turbiditate; 6. Prezența sedimentelor în apă; 7. Concentrația ionilor de hidrogen (pH) [unități pH]; 8. Conductivitatea electrică (CE) [µS/cm2]; 9. Sulfuri și hidrogen sulfurat (HS-) [mg/dm3]; 10. Dioxid de carbon liber (CO2) [mg/dm3].

Determinări obligatorii care trebuiesc executate în laboratorul de hidrochimie și hidrobiologie. Pentru fiecare indicator de calitate determinat se va trece și metoda de lucru utilizată.

11. Calciu (Ca++) [mg/dm3]; 12. Magneziu (Mg++) [mg/dm3]; 13. Sodiu (Na+) [mg/dm3]; 14. Potasiu (K+) [mg/dm3]; 15. Amoniu (NH4+) [mg/dm3]; 16. Fer bivalent (Fe++) [mg/dm3]; 17. Fer trivalent (Fe+++) [mg/dm3]; 18. Fer total [mg/dm3]; 19. Mangan (Mn++) [mg/dm3]; 20. Azotați (NO3-) [mg/dm3]; 21. Azotiți (NO2-) [mg/dm3]; 22. Sulfați (SO4--) [mg/dm3]; 23. Bicarbonați (HCO3-) [mg/dm3]; 24. Carbonați (CO3--) [mg/dm3]; 25. Cloruri (Cl-) [mg/dm3]; 26. Fosfați (PO4---) [mg/dm3]; 27. Hidroxil (OH-) [mg/dm3]. 28. Substanțe organice oxidabile exprimate în oxigen [mg/dm3]; 29. Substanțe organice (KMnO4) [mg/dm3]; 30. Substanțe organice (CCO-Cr) [mg/dm3]; 31. Duritatea totală [gr. germane]; 32. Duritatea temporară [gr. germane]; 33. Reziduu filtrabil uscat la 105oC [mg/dm3]; 34. Produse petroliere [mg/dm3].

35. Număr total de bacterii; 36. Număr probabil de bacterii coliforme; 37. Număr probabil de bacterii coliforme fecale; 38. Streptococi fecali; 39. Bacterii de genul Salmonella.

Acești indicatori de calitate reprezintă numărul minim de indicatori care permit o caracterizare hidrochimică a stării de calitate a apei subterane din punctul de recoltare care este analizat. Acest punct de investigare trebuie menținut constant și pentru următoarele prelevări de probe de apă.

Buletinul de analiză va trebui să aibă număr de înregistrare de ieșire cu data respectivă. Este absolut necesar ca buletinul de analiză a probei de apă să fie iscălit în clar de către persoanele autorizate pentru a face determinările fizico-chimice și bacteriologice, de persoana autorizată pentru efectuarea validării datelor înscrise în buletin, cât și de reprezentantul persoanei juridice a laboratorului respectiv.

Următoarea prelevare de probe de apă se va realiza tot din punctele stabilite anterior, fie după o ploaia intensă în zonă (peste 15 litrii/m2), la maxim 5 zile de la producerea ei, fie după o perioadă mai îndelungată de secetă (minim 30 de zile), dar fără a depăși un interval de timp mai mare de 90 de zile între două prelevări.

Și la a doua campanie de prelevare a probei de apă se va păstra integral lista indicatorilor de calitate nominalizați, cât mai ales punctele de prelevare utilizate anterior.

Cele două buletine de analiză se vor analiza/interpreta pentru a scoate în evidență variația în condiții de timp diferite a principalilor indicatori de calitate ai apei subterane.

După efectuarea acestei analize se va putea trece fie la extinderea gamei indicatorilor de calitate, fie la restrângerea ei. Indicatorii de calitate suplimentari care pot fi determinați în a treia campanie de recoltare pot fi de la caz la caz:

40. Zinc (Zn++) [mg/dm3]; 41. Siliciu (Si++) [mg/dm3]; 42. Aluminiu (Al+++) [mg/dm3]; 43. Amoniac (NH3) [mg/dm3]; 44. Arsen (As+++) [mg/dm3]; 45. Bariu (Ba++) [mg/dm3]; 46. Cadmiu (Cd++) [mg/dm3]; 47. Cianuri (CN-) [mg/dm3]; 47. Crom hexavalent (Cr++++++) [mg/dm3]; 48. Crom bivalent (Cr++) [mg/dm3]; 49. Crom total [mg/dm3]; 50. Cupru (Cu++) [mg/dm3]; 51. Detergenți sintetici anionici [mg/dm3]; 52. Fluor (F-) [mg/dm3]; 53. Fenoli antrenabili cu vapori de apă [mg/dm3]; 54. Mercur (Hg++) [mg/dm3]; 55. Nichel (Ni++) [mg/dm3]; 56. Plumb (Pb++) [mg/dm3]; 57. Aldrină și dieldrină [mg/dm3]; 58. Amine aromatice [mg/dm3]; 59. Argint (Ag++) [mg/dm3]; 60. Benzen [mg/dm3]; 61. Benzopiren [mg/dm3]; 62. Beriliu (Be++) [mg/dm3]; 63. Bor (B+++) [mg/dm3]; 64. Clordan [mg/dm3]; 65. Cloroform [mg/dm3]; 66. Hidrocarburi policiclice aromatice [mg/dm3]; 67. Litiu (Li+) [mg/dm3]; 68. Molibden (Mo++++++) [mg/dm3]; 69. Seleniu (Se++) [mg/dm3]; 70. Tricloretan [mg/dm3]; 71. Triazine [mg/dm3]; 72. Trihalometan [mg/dm3]; 73. Uraniu natural [mg/dm3]; 74. Vanadiu (Va++) [mg/dm3]; 75. Suma tuturor pesticidelor [mg/dm3]; 76. Activitatea radioactivă alfa totală; 77. Activitate radioactivă beta totală.

Deoarece costurile pentru extinderea sistemului de investigare a calității apei subterane sunt mari, selecția indicatorilor de calitate suplimentari care va trebui să facă obiectul celei de-a treia campanie de recoltare a probelor de apă subterană, se va face numai de către un specialist în hidrochimie și hidrogeologie, acesta urmând să indice și folosirea unor eventuale substanțe de conservare pentru asigurarea stabilității unor indicatori de calitate care își pot modifica concentrația din momentul prelevării eșantionului de apă până la intrarea probei în analiză.

UNELE LABORATOARE DE HIDROCHIMIE ȘI HIDROBIOLOGIE UNDE SE POT EFECTUA CONTRA COST BULETINE DE ANALIZĂ A APELOR SUBTERANE

1. APA NOVA: Adresa: Str. Aristide Demetriade nr. 2, sector 1, Bucuresti, Romania. (langa magazinul Adam). Numar unic de apel: 021/ 207 77 77. Email: consumator@apabucur.ro http://www.apanovabucuresti.ro/
Competente: Analize pentru apa potabila. Conform informatiilor de pe site-ul Apa Nova, tariful este de 250 lei cu TVA inclus (informatie la nivelul anului 2013)

2. ALMARO MED: LABORATOR DE ANALIZA SI CONTROL AL CALITATII APEI. Adresa: Str Traian Popovici 79-91, sector 3, Bucuresti. Tel/fax 021/322.00.92. Email: office@almaromed.ro
http://www.almaromed.ro/
Competente: apa potabila, apa imbuteliata, apa pentru piscine, ape reziduale, apa tehnologica pentru prepararea betoanelor

3. LABORATORUL NATIONAL DE REFERINTA PENTRU SUPRAVEGHEREA CALITATII APEI. Adresa: Str. Dr. Leonte Anastasievici Nr.1-3, Sector 5, Bucuresti
Tel: +4021 3183620 int. 205. Fax: +4021 3123426
http://www.insp.gov.ro/

4. UNILAB. Adresa: Calea Bucureștilor nr. 305 Imobil A16, Otopeni, Ilfov. Tel: 031 822 03 06. Fax: 031 817 36 67. E-mail: office@unilab.ro
http://unilab.ro/
Competente: Analize pentru apa potabila

5. LABROM. Adresa: Str. Liliacului, Hemeius, Bacau. Tel: + 40 234 211 877 Fax: + 40 372 876 712. E-mail: office@labrom.ro
http://www.labrom.ro/
Competente: LABROM BACAU efectueaza analizarea oricarui tip de apa uzata sau reziduala, menajera si industriala, oricat de specifica, pentru orice tip de compusi organici, minerali, complecsi metalici proveniti din operatii de galvanizare, emulsii de prelucrare cu continut de aditivi organo-metalici, detergenti etc.

6. LABORATOARELE TONNIE. Adresa: Ploiesti 100032, str. Golesti nr. 5, et. I
Mobil: 0040 722 30951. Tel/Fax: 0040 244 596193.

E-mail: info@tonnie-labs.ro
http://www.tonnie-labs.ro/
Competente: Analize pentru apa potabila si apa uzata

7. APAVITAL. Adresa: str. Mihai Costăchescu nr. 6, Iaşi, RO – 700495. Telefoane centrală: 0232-215.410, 215.411, 215.412, 215.413. Telefon call center: 0232.969, Fax : 0232.212.741.

Program: luni-vineri: 07.00 – 21.00.

E-mail : contact@apavital.ro , media@apavital.ro
http://www.apavital.ro/verifica_apa_potabila-1707-ro.html
Compenente: Analize apa potabila si apa uzata

8. SC RAJA SA. LABORATOR APĂ POTABILĂ – PALAS. Constanţa, Bdul. Aurel Vlaicu, nr. 137. Tel. 0241/621374

LABORATOR APĂ UZATĂ – CONSTANŢA SUD. Constanţa, Str. Theodor Speranţia, nr. 1. Tel. 0241/682623

LABORATOR APĂ UZATĂ – MANGALIA. Mangalia, Str. Portului, nr. 54-55. Tel. 0241/751263
http://www.rajac.ro/laboratoare
Competente: Analize apa potabila si apa apa uzata

9. DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA CONSTANTA. Contact – Directia de Sănătate Publică. Adresa: Aleea Lacramioarei nr.1. Telefoane: 0241 / 480939, 0241 / 480940, 0241 / 480945. Fax: 0241 / 480946. E-mail: secretariat@dspct.ro; relatii.publice@dspct.ro; Adresa: str. N. Iorga nr.89. Tel. centrala: 0241 / 481601
Secretariat tehnic: 0241 / 481613. Fax: 0241 / 481642
http://www.dspct.ro/s8/tarife/
Competente: Analize apa potabila si apa uzata

10. APA CANAL SA GALATI. Adresa: Strada C. Brancoveanu nr. 2 Localitate Galati, Romania cod 800058. Legaturi directe: Telefon fix: 0236 473380. Telefon mobil:
0749 285300. Fax: Secretariat: 0236 473332. Registratura: 0236 473367. Dispecerat: 0236 473360. Dispecerat: Telefon fix: 0236 463294. Telefon mobil: 0752 128892
Call Center 1: 0236 472341. Call Center 2: 0236 472342. Call Center 3: 0236 472343
Telverde: 08000800860
Legaturi interioare: Relatii cu publicul: 127. Dispecerat: 133. Adrese e-mail contact: office@apa-canal.ro 
http://www.apa-canal.ro/tarife-laboratoare/
Competente: Analize apa potabila

11. COMPANIA APA BRASOV. Adresa: Brasov – Romania, Str. Vlad Tepes nr. 13
FAX: 0268/471427. Contact Center: Telefon: 0268/926
http://www.apabrasov.ro/ro/servicii/monitorizarea-calitatii-apei/#laborator-apa-potabila
Competente: Analiza apa potabila si apa uzata

12. Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – ECOIND. Adresa: str. Drumul Podu Dambovitei nr.71-73, sector 6, Tel: 021410 03 77.
Fax 021 410 05 75. e-mail: ecoind@incdecoind.ro
http://www.incdecoind.ro/
Sucursale: Timisoara, Piata Regina Maria nr.1, et. 2. Tel: 0256 220369. e-mail ecoind.tm@gmail.com
http://www.incdecoind.ro/
Rm. Valcea, strada Uzinei nr.1, Tel. 0250737543

Mircea Vintilescu

Gazele de şist şi solidaritatea intra-comunitară

Foarte mulți cunoscuți mă întreabă: ”De ce te amesteci TU în niște probleme care pe tine sau pe familia ta, nu te vor afecta. Ce te privesc pe tine problemele oamenilor care vor fi mai mult sau mai puțin afectați de exploatarea gazelor de șist din zona Pungești, de la Izvoarele sau din Dobrogea de Sud? De ce nu încerci să-ți folosești timpul dedicat acestei probleme pentru ceva distractiv sau aducător de bani?”

gsaze sist

Dacă aceste întrebări îmi erau puse în urmă cu 20 de ani ziceam chiar că sunt un prost, că nu știu cum să-mi valorific în mod fructuos timpul liber împreună cu familia mea. Necazul a făcut ca în anul 2000 să fiu diagnosticat cu o boală de cancer. Am umblat prin multe clinici oncologice și am avut ocazia să constat că majoritatea pacienților erau tineri sau chiar copii. Boala lor era într-un stadiu mult mai avansat ca la mine. Sărmanii, suportau tratamente chinuitoare, erau deprimați fizic și psihic și nici măcar nu aveau speranța că vor mai apuca ziua de mâine. Această imagine tulburătoare m-a pus pe gânduri. Dacă mulți tineri sunt afectați de această boală necruțătoare a cancerului, unde va ajunge poporul român peste 20 sau 50 de ani?

Din bogata documentare pe care am realizat-o la Institutul Oncologic Român am constatat că boala se datorează primordial condițiilor de mediu în care trăim, că toxinele din aer, apă, sol, alimente etc. ne declanșează această boală și cu precădere mult mai repede la organismele tinere, fără un sistem imunitar bine pus la punct. Am mai constatat că această boală este într-o explozie geometrică, afectând de la zi la zi mult mai mulți indivizi.

Fiind un om care de o viață lucrez în probleme de protecția mediului înconjurător, mi-am pus întrebarea: CE ESTE DE FĂCUT SAU CE SE POATE FACE PENTRU A ESTOMPA ACEST FLAGEL? Din dialogurile pe care le-am avut cu numeroși medici oncologi, aceștia spuneau că boala canceroasă nu este așa de periculoasă ca alte maladii dacă este depistată din timp și începi un tratament chiar în sistem ambulatoriu care este netraumatizant și puțin costisitor. Pentru acest lucru trebuie să începem să dezvoltăm în rândul populației o nouă formă de educație, proces care necesită să demareze în familie, apoi la nivelul tuturor formelor de școlarizare, societatea trebuie să continue acest proces prin diferitele instituții cum ar fi biserica, ONG-urile etc.

În cadrul acestui nou proces educațional trebuie în primul rând să învățăm să ne ferim noi de efectele poluanților care se înmulțesc de la zi la zi în alimente și mai ales în mediul în care trăim. Trebuie să ne implicăm în stoparea proliferării acestor poluanți și chiar să-i eliminăm. Apoi este necesar ca periodic să învățăm să ne facem investigările medicale prin care se poate depista din timp dacă și la ce organ vom fi afectați de această boală. Nu trebuie să intrăm în panică dacă începem un tratament și nici nu trebuie să alertăm pe cei din jurul nostru.

Dar ce legătură are această problemă cu gazele de șist și mai ales cu solidaritatea comunitară și intra-comunitară? Eu consider că are o mare legătură și am să încerc să o explic.

Se cunoaște că toate produsele hidrocarburice au fost catalogate ca având și proprietăți cancerigene în sensul manifestării lor ca factor declanșator și nu numai. Gazul de șist este un produs hidrocarburic (hidrat de metan). Modalitățile cum poate el declanșa boala canceroasă se manifestă în forme multiple și ține de la sistemul de executare al sondelor de extracție și până la utilizarea lui.

Astfel, procesele de fracturare al pachetelor de roci, proces care nu poate fi controlat și stăpânit de om, poate genera apariția de fisuri în roci, fisuri prin care migrează spre acviferele de unde ne luăm apa necesară consumului zilnic, contaminându-l sub multiple forme, respectiv chimic, radioactiv etc. Acest lucru îl fac și fluidele tratate cu substanțe chimice toxice care sunt utilizate la procesul de fracturare hidraulică. Interesant este că acești agenți toxici nu au gust, nu au culoare, au în schimb o mare capacitate de a se dizolva și dispersa în apă, afectând mari suprafețe ale acviferelor. Poluanții aceștia nu pot fi depistați de consumatorul de apă, iar în laborator trebuie să dispui de o aparatură foarte avansată pentru ai identifica. Chiar dacă îi identifici ei nu pot fi neutralizați, noi nedispunând de acele tehnologii de tratare care sunt foarte costisitoare.

Analizele efectuate pe eșantioane de gaz de șist care a fost scos la suprafață au evidențiat că acesta este un gaz toxic, el conținând numeroase elemente chimice care ar trebui să ne bage în sperieți. Scăpările de gaz la gura sondei sau arderea lui direct la sondă, aduc în atmosferă numeroși poluanți toxici care vor afecta direct nu numai aerul, apele de suprafață, dar și solul care indirect va contamina vegetația și toate viețuitoarele pe o rază ce depășește cu mult zeci de kilometrii pătrați. Fără a afecta gustul produselor vegetale sau animaliere, omul consumă aceste produse și indirect se contaminează și el cu acești poluanți toxici declanșatori ai bolilor canceroase.

Mai trebuie știut că în țările unde se practică exploatare gazelor de șist, datorită elementelor toxice pe care acesta le conține, gazul nu este destinat consumului casnic (la aragaz sau la microcentrale de apartament) și nici domestic (la cuptoarele de panificație, pentru încălzitul spațiilor industriale, comerciale etc.), ci numai consumului industrial, respectiv în termocentrale special echipate pentru producerea energiei electrice. Din aceste considerente gazul de șist odată scos la suprafață nu poate fi injectat în conductele de distribuție al gazului metan, ci el trebuie transportat separat (prin conducte speciale, cu cisternele etc.) la consumatorul industrial final.

Prin introducerea în mediu a acestui gaz, riscul ca omul să intre în contact cu toți poluanții toxici pe care îi conține și care le poate afecta sănătatea și viața sunt foarte mari și totodată de neacceptat. În fața acestui pericol trebuie să înțelegem că este necesar să luăm atitudini ferme ca să oprim pentru moment, până vom reuși să punem la punct tehnologii sigure, extragerea gazului de șist.
În situația în care rămânem pasivi în fața acestui factor de risc major, probabilitatea de a favoriza dezvoltarea bolilor canceroase la nivelul tuturor grupelor de vârstă ale populației, dar în mod special la tineri și la copii va crește în proporție exponențială.

De ce trebuie să manifestăm această solidaritate comunitară și intra-comunitară?

În situația în care la nivelul unei comunități din diverse motive se ajunge să se promoveze exploatarea gazelor de șist, cu toate consecințele descrise anterior, este aproape sigur că mai devreme sau mai târziu, populația va fi afectată de boala canceroasă și nu numai. Trebuie știut că tratamentul pentru bolile canceroase la noi în țară este (sau ar trebui să fie) gratuit.

Ca pacient, eu am ”beneficiat” de acest tratament ”gratuit”, dar am constatat că fiecare medicament, inclusiv citostaticele aveau niște prețuri astronomice care erau suportate de către stat, adică de contribuabil. Nu pun în discuție ce traumatisme generează acest tratament, ce mutilări fizice și psihice generează, ci numai costul tratamentului incluzând spitalizarea, intervențiile chirurgicale (când se mai pot face) și medicația.

Dacă vom accepta să avem gaze de șist vom avea pe lângă alte multe necazuri și mai mulți pacienți cu diferite boli canceroase, deci costuri enorme pe care le va suporta cetățeanul de rând pentru asigurarea tratamentului. Dacă vrem ca acești bani să fie dirijați spre alte domenii cum ar fi cultura, dezvoltarea edilitară, învățământul, ocrotirea sănătății, siguranța publică etc., trebuie să umblăm la cauză, adică să ne opunem cu toți la aceste forme brutale și agresive de exploatare a unor resurse care ne pun viața, sănătatea, bunăstarea și liniștea psihică în pericol.

Trebuie să manifestăm în acest caz o solidaritate colectivă fermă, pentru că direct sau indirect, toți vom fi afectați. În privința poluării mediului nu există iertare, mediul te pedepsește indiferent dacă faci parte din rândul demnitarilor, al autorităților publice locale sau centrale, ori iești un simplu cetățean. Mediul nu poate fi corupt, mituit sau mințit, el pedepsește în egală măsură atât pe poluator, cât și pe cel care manifestă indiferență la actul de poluare. Pentru evitarea unei asemenea situații chem pe toți cetățenii români la manifestarea unei solidarități ferme comunitare și intra-comunitare. DE NOI DEPINDE VIITORUL NOSTRU ȘI AL COPIILOR ȘI NEPOȚILOR NOȘTRI, DE SOLIDARITATEA CARE SE IMPUNE ȘI TREBUIE SĂ O MANIFESTĂM.

Mircea Vintilescu