CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE PALATUL COTROCENI
În anul 1679 domnitorul Șerban Cantacuzino a ridicat pe Dealul Cotrocenilor o mânăstire la care s-a lucrat 2 ani, fiind terminată de Constantin Brâncoveanu.
În anul 1862, Alexandru Ioan Cuza a transformat mânăstirea în reședință domnească de vară.
La începutul domniei, Principele Carol I de România, primește ca reședință de vară vechile case domnești de la Cotroceni, hotărându-se să ridice un palat care să-i fie reședință oficială.
Primul arhitect al viitorului palat a fost Paul Gottereau, iar planurile edificiului au fost realizate în stil clasic elvețian. În mai 1883 se dărâmă vechile case domnești și se obține un credit de 1.700.000 lei pentru construcția palatului.
Construcția propriu-zisă a palatului a început în anul 1888. Grigore Cerchez, arhitectul român a conceput aripa de nord a palatului în stil românesc, adăugând o sală mare cu o terasă și două foișoare cu coloane, unul dintre ele fiind o copie fidelă a faimosului foișor de la mânăstirea Horezu.
În anul 1896 Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Palatul Cotroceni.
Holul de onoare amintește de Opera din Paris, fiind realizat de Charles Garnier în stil neoclasic francez. Un coridor lung, duce la primul etaj, spre prima încăpere, sufrageria germană decorată în stil neorenascentist german și restaurată de Gottereau.
Sala trofeelor de vânătoare este realizată în stil neorenascentist italian, fiind urmată de Salonul florilor renumit prin decorațiunile murale. În vecinătate se află Biblioteca, ca o cameră de lucru, fără lucrări de restaurare. În acel timp, biblioteca regelui Ferdinand avea un bogat fond de cărți de botanică.
Marele salon de recepție amenajat între anii 1925-1926 de Grigore Cerchez în stil românesc se învecinează cu Sufrageria Regală.
La etajul II sunt situate apartamentele regale, dormitor și sufragerie în stilul neorenașterii germane. Salonul oriental a fost inițial folosit ca atelier de pictură și pirogravură de către Regina Maria.
În prezent, întreaga construcție este înconjurată de grădini cu numeroase specii dendrologice.
În cuhnia fostei mânăstiri este amenajat un spațiu muzeal deosebit de interesant.
Astăzi Palatul dispune în urma lucrărilor de refacere și restaurare de Salonul Ambasadorilor, Salonul Albastru o bijuterie a artelor, cu vitralii în ferestre ce reprezintă domnitorii români, Biroul Prezidențial, Sala Ședințelor CSAT, Galeria Domnitorilor, Sala Unirii cea mai mare încăpere din Palat folosită pentru ceremonii oficiale, are vitralii la ferestre cu chipurile domnitorilor români, iar tavanul acestei încăperi este ornat cu vitralii reprezentând stemele Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești.
În Palat mai este amenajat Salonul Oriental, Sufrageria Regală, Sala de spectacole cu Loja Prezidențială, Dormitorul Reginei Maria, Dormitorul în stil rococo, Camera Germană, Sala trofeelor de vânătoare, Salonul Florilor, Biblioteca și camera de lucru a Regelui Ferdinand, Marele Salon de Recepții unde este expusă sabia de paradă a lui A.I. Cuza.
Multe din decorațiunile exterioare au fost realizate în stil brâncovenesc.
Mircea Vintilescu
