Mandatul actualei conduceri a CSM a fost dat cu 10 la 8 voturi pentru Oana Schmidt-Hăineală, fost vicepreşedinte al cărei mandat expiră în 6 ianuarie 2013. La două ore după “alegere” Hăineală a fost contestată. Ce eforturi depune guvernatorul de la Cotroceni să-şi apere acolitele din CSM? Citiţi mai jos.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13939383-oana-schmidt-haineala-aleasa-noul-presedinte-csm.htm
Nu ne aşteaptă zile liniştite în ţară. Cât timp acest “Fuego al politicii româneşti” cum l-a numit Mădălin Voicu într-o emisiune TV, va fi la Cotroceni, presa ponegrită şi hulită de “guvernatorul României” va toca şi diseca toate năzbâtiile celui care se luptă din răsputeri ca să-şi apere pielea şi viitorul nesigur. Ne aşteaptă şase luni de foc şi alte şase luni de sabie. Cu forţe proaspete, cu aerul de munte în nări, cu hăhăitul perpetuu, micul omuleţ care se doreşte a fi om mare de stat, ne trage încet dar sigur spre prăpastia urii, a răzbunării, a denigrării şi a defăimării.
În timp ce maleficul scorpion lansează săgeţi subtile dar bine ţintite asupra “independenţei justiţiei”, poporul dezbate febril problema incinerării marelui regizor şi actor Sergiu Nicolaescu. Poporul fariseu s-a indignat extrem de tare la ideea aceasta cum că n-ar fi creştineşte, că dacă trupul nu e în pământ sufletul nu poate fin mântuit, că nu vor avea unde să aprindă o lumânare, să se închine… şi alte aberaţii de genul acesta. Mi-a plăcut de actriţa Ileana Stana-Ionescu pentru faptul că a spus că şi dorinţa ei şi a soţului, cunoscutul actor Sebastian Papaiani este aceeaşi, incinerarea, explicând pe scurt că dorinţa trebuie respectată şi că preferă acest ritual în locul putrezirii în mormânt.
Pentru mulţi dintre aşa-numiţii creştini moartea unei personalităţi reprezintă bâlciul perindării pe la catafalc, pozarea cu decedatul, eventuale pomeni la care să se repeadă ca ulii şi mai ales bârfa de după, care inevitabil începe cu “Ai văzut?!” Nici aici bâlciul nu a lipsit. Dezbateri peste dezbateri, opinii pro şi contra din care biserica nu a lipsit pe motiv de explicarea canoanelor bisericeşti. Fiecare s-a afişat mai creştin ca celălalt de parcă credinţa fiecăruia trebuie dezvăluită la televizor, discutată şi disecată pe dreapta şi pe stânga precum declaraţiile politice ale preşedintelui jucător.
Dacă biserica admite liberul arbitru în credinţă privind alegerea căii de umat în viaţă, de ce nu acceptă şi acelaşi liber arbitru în cazul morţii? Încă o dovadă că nu poate fi linişte în ţară. Poporul este divizat, când unii trag hăis, ceilalţi neapărat vor trage cea. Când unii sunt pro neapărat alţii vor fi contra. Când unii vor fi mulţumiţi, neapărat vor apărea şi nemulţumiţii. Când unii vor avea faimă, vor apărea şi neisprăviţii cu invidia lor dăunătoare.
Rasa umană, dualistă, contradictorie, răzbunătoare dar propovăduitoarea iubirii aproapelui mai presus de propria fiinţă, a fost, este şi va rămâne un mare mister în evoluţia acestei planete văzută de alte civilizaţii trecute sau viitoare. Ceva din gena umană a fost proiectat greşit. Şi totuşi mai există oameni precum Sergiu Nicolaescu, mare om, care a dorit să rupă canoanele inepte ale vremurilor sale şi să-şi găsească nemurirea nu numai prin ce a lăsat în urma lui dar şi prin propria dorinţă de după moartea pământeană.
Epicur: “Vrea Dumnezeu să prevină răul, dar nu poate? Atunci nu e omnipotent. Poate, dar nu vrea? Atunci e malefic. Şi poate şi vrea? Atunci de unde vine răul? Nici nu poate, nici nu vrea? Atunci de ce să fie numit Dumnezeu?”
Einstein: “Dacă oamenii sunt buni doar pentru că le e frică de pedeapsă şi pentru că speră la o recompensă, atunci suntem într-o stare jalnică.”
http://calinignat.wordpress.com/2012/02/11/biserica-simbolul-ipocriziei/
Nu va fi linişte în ţară.
