Accesul femeilor interzis!

ȘTIAȚI CĂ MAI SUNT LOCURI ÎN LUMEA ACEASTA UNDE ACCESUL FEMEILOR ESTE ÎNCĂ INTERZIS?

Într-o epocă în care turismul pare să nu mai cunoască limite, mai există încă destinaţii interzise femeilor, din motive de natura religioasă sau care ţin de tradiţiile locale. Acestea sunt locuri în care femeile nu vor avea niciodată acces.

Muntele Athos

Muntele Athos din Grecia este unul dintre locurile în care inegalitatea de sexe se aplică în detrimentul femeilor. Mai mult, această restricţie se aplică şi în cazul femelelor din anumite specii de animale domestice. Cunoscută printre credincioşi şi ca “Muntele Sfânt”, regiunea cuprinde o parte dintr-o peninsulă a Macedoniei şi din regiunea muntoasă a Greciei. Ţinutul are autonomie, iar aici nu intră decât bărbaţii care au un permis special, deoarece locul este destinat călugărilor ortodocşi.

Arabia Saudită

Dacă eşti femeie şi vrei să intri în Arabia Saudita de una singură, ar fi cazul să ştii că este mai uşor să ajungi pe Marte decât în această ţară. Turistele neînsoţite nu au voie să intre aici. Singura modalitate prin care femeile străine pot intra în această ţară este ca ele să fie însoțite de o rudă de sex masculin. Aici, femeile au nevoie de permisiunea bărbaţilor pentru aproape orice.

Mormintele sacre de la Haji Ali Dargah Shrine, din Mumbai, India

Deşi este vizitată zilnic de un număr de turişti ce poate ajunge până la 20.000 de persoane, moscheea Haji Ali Dargah Shrine din Mumbai, India, interzice accesul femeilor în zona mormintelor sfinte de aici.

Muntele Omine din Japonia

 

Deşi în anul 2004 a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, Muntele Omine din Japonia rămâne în continuare una dintre destinaţiile turistice interzise femeilor. De mai bine de 1.300 de ani doar bărbaţii au escaladat stâncile care duc la templul budist aflat pe vârful muntelui. Acest lucru se întâmplă deoarece se consideră că femeile ar putea distrage atenţia pelerinilor care vin să se reculeagă şi să stea departe de orice tentaţie lumească.

Mănăstirea Frăsinei, România

Şi în România există un loc în care femeile nu au voie să intre, motivele fiind tot cele de natură religioasă. Este vorba despre Mănăstirea de la Frăsinei, aflată în comuna Muereasca din judeţul Valcea, loc destinat exclusiv călugărilor şi credincioşilor veniţi să se reculeagă. Rânduiala a fost lăsată de Sfântul Ierarh Calinic, care vizitând mănăstirea în secolul al XIX-lea, a decis ca aici să nu se mănânce niciodată carne şi ca înăuntrul ei să nu calce vreodată picior de femeie.

Mircea Vintilescu

Educaţia civică

Elementele componente ale educaţiei civice mă fac să încerc a clarifica unele atitudini şi motivaţii prin care mulţi încearcă a se scuza de imposibilitatea participării şi implicării lor la problemele disfuncţionale existente în societatea noastră. Foarte mulţi motivează prin faptul că au un job care le ocupă mai tot timpul.

Faţă de această afirmaţie pot spune că a avea un job este un lucru bun, dar el nu scuză pasivitatea sau ignoranţa cetăţeanului privind problemele comunităţii în care trăieşte. Nu cred că este o motivaţie care să scuze abandonarea drepturilor cetăţeneşti conferite de Constituţie prin care fiecare cetăţean să se implice responsabil în bunul mers al comunităţii în care trăieşţe. Prin motivaţia invocată se evidenţiază o necunoaştere a atribuţiilor şi mai ales ale obligaţiilor pe care fiecare cetăţean le are în bunul mers al comunităţii spre ai oferi condiţii din ce în ce mai bune pentru existenţa lui, a familiei şi a tuturor membrilor comunităţii.

Dacă am fi avut mai mulţi cetăţeni bine educaţi în cadrul societăţii civile, dacă aceasta se implica aşa cum îi cer toate documentele legislative în supravegherea şi eventual corijarea derapajelor clasei politice, derapaje care se produc în mai toate statele europene, nu aş fi ajuns să-l citez pe Preşedintele Băsescu: ”AVEM LA NIVEL DE ŢARĂ O CORUPŢIE INSTITUŢIONALIZATĂ”.

Şi în Ucraina sunt mulţi oameni care au job, dar care au acceptat sub această motivaţie adoptarea unei atitudini pasive, indiferente faţă de bunul mers al comunităţilor şi al ţării şi uite unde s-a ajuns. A avea un job într-un anumit domeniu este o chestiune trecătoare sau conjuncturală, dar a avea locul în care trăieşti lipsit de riscurile care pot afecta viaţa, sănătatea, bunurile materiale este cu mult mai important faţă de ceva efemer.

Indiferenţa faţă de problemele comunităţii are o notă de plată care nu va putea fi achitată nici de copiii noştri și probabil nici de nepoţi. Ca să nu ajungem în această situaţie trebuie să ne implicăm şi atunci putem spune că suntem nu numai salariaţi undeva, ci ADEVĂRAŢI CETĂŢENI ROMÂNI ŞI EUROPENI EGALI ÎN DREPTURI ŞI ASPIRAŢII CU RESTUL CETĂŢENILOR EUROPENI.

Mircea Vintilescu

Declaraţia 230 - 2% cui îi daţi?

Opţiunea dvs. liberă de a dona!

NU VĂ COSTĂ NIMIC! AŢI VIRAT DEJA CA ANGAJAT ACEASTĂ SUMĂ ÎN ANUL 2011.

Tot ce trebuie să faceţi este să printaţi formularul de mai jos, să-l completaţi în 2 (două) exemplare, şi să-l depuneţi  personal sau să-l trimiteţi prin poştă la Administraţia Fiscală unde sunteţi înregistrat, sau să-l aduceţi la sediul MEUR (detalii la telefon 0728291011).

Opţiunea dvs. poate ajuta tinerii, pensionarii, şomerii, copiii, să aibă acces la cursurile organizate de MEUR în folosul acestora.

Opţiunea dvs. poate salva agricultura românească.

Totul durează doar 5 minute. Alocaţi aceste 5 minute pentru o cauză nobilă.

Vă rugăm să completaţi Declaraţia 230 în două exemplare pentru fiecare angajat în parte.

Instrucţiuni de completare (completaţi conform informaţiilor scrise mai jos cu litere îngroşate):

• La Anul scrieţi: 2011
• La I. Date de identificare a contribuabilului: treceţi datele personale ale dvs. ca angajat
• La punctul 2 – Susţinerea unei entităţi nonprofit: Bifaţi căsuţa
• La Suma: Nu completaţi suma!!! Suma va fi completată de ANAF în funcţie de salariul pe care îl aveţi.
• La Codul de identificare fiscală scrieţi: 29070586
• La Denumire entitate nonprofit scrieţi: MIŞCAREA EURO-CIVICĂ ROMÂNĂ (MEUR)
• La Cont bancar  (IBAN) a entităţii nonprofit / unităţii de cult scrieţi: RO28.RZBR.0000.0600.1388.5633
• La Semnătură contribuabil: semnaţi declaraţia
• La Data: treceţi data

Aceşti bani i-aţi virat deja ca impozit pentru anul 2011. Cei 2% urmează a fi distribuiţi, conform opţiunii pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul anual, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii. MEUR este înfiinţată legal ca entitate nonprofit, conform documentelor anexate aici. (daţi click pe aici).

De preferat ar fi ca formularele să fie completate de toţi susţinătorii MEUR precum şi de familiile acestora şi de simpatizanţii acestei Mişcări.

Dacă doriţi să vă informaţi cu privire la Statutul Mişcării Euro-Civice Române, daţi click aici.

Mulţumim anticipat tuturor susţinătorilor MEUR precum şi simpatizanţilor (şi familiilor acestora) care înţeleg să ajute cu această opţiune pe toţi cei care doresc să mai înveţe ceva în  această ţară şi mai ales să ridice agricultura românească şi să salveze satul românesc.

MEUR – extras din Statutul asociaţiei

MEUR – documente de identificare

Obiectivele principale ale Mişcării Euro-Civice Române, care decurg din obiectivul principal

Pornind de la principiile fundamentale, considerăm că pentru atingerea obiectivului general, la nivelul actualei etape, este necesar să se abordeze concomitent mai multe segmente ale vieţii social-politice şi economice în care s-au identificat grave disfuncţionalităţi, respectiv de a formula obiectivele principale care vor sta la baza activităţii MIŞCĂRII EURO-CIVICE ROMÂNE.

Având în vedere că în cadrul unei societăţi în care majoritatea comunităţilor umane se află la limita pragului de sărăcie, în care perspectivele pe termen scurt şi mediu al modului de derulare actual al vieţii social-politice şi economice se va deteriora şi mai mult, iar nivelul de sărăcie al populaţiei va căpăta amprente acute şi cronice, considerăm că este greu de imaginat că se va putea realiza o conştientizare eficientă a populaţiei pentru implicarea ei responsabilă ca societate civilă în viaţa şi treburile comunităţilor umane, cât mai ales în determinarea factorilor decidenţi ai autorităţilor de orice natură pentru aplicarea unor măsuri corective în vederea redresării situaţiei actuale.

În prezent, priorităţile populaţiei atât din mediul urban, cât şi din mediul rural se axează pe asigurarea cu orice risc şi mijloace a elementelor necesare subzistenţei de la o zi la alta, în condiţiile în care şi gradul de şomaj creşte, starea de sănătate a populaţiei se deteriorează continuu, iar mijloacele materiale pentru combaterea acestor probleme la nivelul unei familii devin din ce în ce mai puţine şi mai limitate.

Putem caracteriza această situaţie ca pe o perioadă în care disperarea populaţiei pentru asigurarea minimului necesar al existenţei a atins valori alarmante, în care spiritul de neîncredere în valenţele statului social este generalizat, iar procesul de înstrăinare al membrilor comunităţii faţă de treburile şi problematicile obştei se manifestă în mod pregnant.

Toate aceste disfuncţionalităţi grave, la care se mai pot adăuga şi încă multe alte problematici specifice pentru fiecare tip de comunitate umană în parte, au condus la formularea următoarelor obiective principale:

Obiectivul principal nr. 1 = formularea de soluţii pentru eradicarea pe termen foarte scurt a sărăciei, concomitent cu asigurarea în ritm continuu a creşterii gradului de bunăstare al fiecărei familii în parte, indiferent din ce comunităţi umane face parte. Acest obiectiv vizează în primul rând toate familiile care în prezent trăiesc sub pragul de sărăcie, respectiv peste 35% din populaţia ţării şi reprezintă ţelul fundamental al tuturor acţiunilor pe care dorim să le promovăm cu prioritate la nivelul tuturor comunităţilor umane de pe teritoriul românesc. Timpul de derulare al acestui obiectiv principal va fi de 3 ani pentru toate familiile care în prezent trăiesc sub pragul de sărăcie şi de maximum 5 ani pentru eradicarea celorlalte forme de sărăcie identificate la nivelul familiilor din comunităţile umane care trăiesc pe teritoriul românesc. Finalizarea cu succes al acestui obiectiv principal, depinde în primul rând de modul cum va fi implicat conştient şi responsabil un număr cât mai mare al populaţiei în formularea obiectivelor derivate, a ţintelor şi programelor de acţiune, cât mai ales în procesul de luarea deciziilor care privesc bunul mers al societăţii şi/sau al comunităţilor umane din care fac parte.

Obiectivul principal nr. 2 = implicarea generaţiei tinere de a participa în mod conştient şi responsabil la toate dezbaterile publice care privesc formularea şi luarea deciziilor privitor la dezvoltarea şi bunul mers al comunităţilor umane din care fac parte. Obiectivul are în vedere dezvoltarea multiplă a programelor educaţionale a tinerei generaţii prin prisma principiilor dezvoltării şi utilizării durabile a tuturor resurselor de care dispune comunitatea umană respectivă, astfel ca implicarea şi integrarea tinerilor în comunitate să se amplifice continuu, atât în folosul lor, cât şi al binelui social. Timpul de derulare al acestui obiectiv va fi de 2 ani pentru formularea curriculelor şi a programelor de acţiune şi de maximum 3 ani pentru formarea grupelor specializate a participării tinerilor la viaţa comunităţii. Finalizarea cu succes al acestui obiectiv principal, este condiţionată de implicarea generaţiei mature în formarea atitudinilor civice în rândul tinerilor şi de încurajarea implicării lor în bunul mers al societăţii, astfel ca fiecare decizie adoptată să nu aducă atingeri sau să compromită atât capacitatea generaţiei tinere, cât şi a generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile aspiraţii şi necesităţi.

Obiectivul principal nr. 3 = identificarea şi evaluarea elementelor generate de riscurile naturale şi antropice la nivelul comunităţilor umane, care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, bunurile materiale şi culturale ale individului şi colectivităţii, cu elaborarea de strategii pentru preîntâmpinarea dezastrelor, corelat cu promovarea celor mai eficiente măsuri pentru protecţia mediului înconjurător. Acest obiectiv îşi propune ca la nivelul comunităţilor umane să se identifice pe criterii ştiinţifice, împreună cu toţi factorii responsabili, dar mai ales cu implicarea conştientă a populaţiei, a tuturor categoriilor de riscuri care pot pune în pericol sau care pot ameninţa bunul mers al vieţii colectivităţii, concomitent cu elaborarea de strategii şi programe de acţiune care să asigure pregătirea şi/sau protecţia comunităţii pentru a acţiona eficient în vederea diminuării efectelor distructive, a pagubelor materiale, a protejării vieţii şi/sau elminării totale a factorilor perturbatori, în condiţiile în care se asigură o protecţie eficientă a tuturor componenţilor mediului înconjurător.

Mircea Vintilescu

Principiile de acţiune ale Mişcării Euro-Civice Române

Pentru evitarea caracterului declarativ şi formal al acţiunilor pe care dorim ca împreună să le putem promova, pornind de la realităţile existente în cadrul societăţii româneşti, este necesar să abordăm problematicile obiectivului general, prin prisma utilizării unor principii fundamental recunoscute la nivelul Uniunii Europene, acestea urmând să stea la baza formulării corecte, atât a obiectivelor principale care se desprind din obiectivul general, cât mai ales pentru asigurarea finalizării cu succes a tuturor segmentelor politice pe care le propunem a fi promovate.

Formularea obiectivelor principale, a obiectivelor derivate, a ţintelor, programelor de acţiune şi al aspectelor politicilor pe care dorim să le promovăm, toate acestea au la bază şi se sprijină pe următoarele principii fundamentale:

• Principiul dezvoltării durabile care impune societăţii româneşti cerinţa obligatorie de a-şi organiza şi dezvolta cadrul de acţiune într-o strânsă corelaţie cu satisfacerea elementelor de progres şi civilizaţie a generaţiilor prezente, indiferent de tipul comunităţilor umane în care se manifestă, fără a aduce atingeri sau a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile aspiraţii şi necesităţi. Acest principiu fundamental cheamă toţi factorii responsabili din cadrul comunităţilor umane la abordarea problemelor dezvoltării viitoare numai pe baza unor măsuri bine fundamente ştiinţific şi foarte echilibrate, care să asigure elementele de continuitate a civilizaţiei comunitare pe termen lung, în care, generaţia tânără trebuie să devină partenerul principal de dialog pentru formularea şi luarea deciziilor care stau la baza dinamismului social.

• Principiul asigurării elementelor de continuitate a identităţii comunităţilor româneşti cu toate elementele care o definesc: de limbă, religii, cultură, tradiţii şi obiceiuri, care să se subscrie armonios principiului „unitate în diversitate” în raport cu toate popoarele şi comunităţile umane care alcătuiesc marea familie a Uniunii Europene. Asigurarea elementelor de continuitate a comunităţilor umane în cadrul tuturor spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea, presupune promovarea unor noi forme educaţionale, care să se bazeze pe respectul reciproc, în care solidaritate umană intra şi intercomunitare să pună în valoare conştiinţa dintre interesul individual cu interesele majore ale colectivităţilor umane.

• Principiul utilizării durabile a potenţialului uman cât şi al resurselor naturale regenerabile/neregenerabile de către toate colectivităţile umane, într-un mod ştiinţific şi echilibrat, care să nu conducă la declinul acestora şi al mediului lor înconjurător, menţinând potenţialul lor pe termen cât mai lung, în deplin acord cu necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi mai ales cu cel al generaţiilor viitoare.
• Principiul transpareţei în adoptarea programelor de dezvoltare a comunităţilor umane, impune asigurarea implicării conştiente a publicului şi mai ales a generaţiei tinere în luarea deciziilor, necesitând informări corecte şi cuprinzătoare, concomitent cu evaluarea multicriterială şi pe termen lung a impactului generat al deciziilor formulate asupra dezvoltării şi progresului comunităţilor umane.

Utilizarea acestor principii fundamentale în elaborarea strategiilor de acţiune ale MIŞCĂRII EURO-CIVICE ROMÂNE au ca principal scop eliminarea într-un timp cât mai scurt posibil a multiplelor disfuncţionalităţi care au fost identificate şi afectează grav toate comunităţile umane care îşi desfăşoară activitate pe teritoriul românesc.

Mircea Vintilescu

Obiectivul general al Mişcării Euro-Civice Române

Îngrijoraţi fiind de acest pericol iminent care ameninţă pe toţi cetăţenii români, respectiv de a fi consideraţi că provenim dintr-o ţară marginală spaţiului civilizaţiei europene, care abia acum începe să parcurgă etapele primare de modernizare a statului, parcurgând un ritm timid pentru tot ceea ce înseamnă condiţii de integrare europeană, în care cele mai importante măsuri se adoptă mai ales sub presiunea unor constrângere venite din afara spaţiului românesc, în care o mare parte a comunităţilor umane româneşti manifestă grave deficienţe educaţionale, corelat cu lipsa unui minim de resurse materiale la care se asociază şi eforturile minime ale autorităţilor statului român în combaterea acestei situaţii, considerând că această etichetă poate afecta pe termen lung mai ales generaţia tânără, un grup de cetăţeni români educaţi, au convenit să constituie asociaţia MIŞCAREA EURO-CIVICĂ ROMÂNĂ.

Această mişcare îşi propune să se implice responsabil la nivelul comunităţilor româneşti pentru a promova conştientizarea tuturor drepturilor, a libertăţilor şi mai ales a îndatoririlor pe care cetăţenul român trebuie să le dobândească în cel mai scurt timp, pentru a avea dreptul la o existenţă demnă şi la un cadru de acţiune identic cu toţi cetăţenii europeni.

Obiectivul general al MIŞCĂRII EURO-CIVICE ROMÂNE este promovarea la nivelul comunităţilor româneşti a elementelor de cunoaştere şi conştientizare a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor care decurg în urma aderării României la Uniunea Europeană, astfel ca, în cel mai scurt timp, să se asigure o integrare demnă şi responsabilă a cetăţenilor români în spaţiul european, asigurându-se astfel un cadru de viaţă şi acţiune identic cu cel al tuturor cetăţenilor europeni.

Pentru atingerea acestui obiectiv general, la nivelul acestei organizaţii s-au formulat o parte a principalelor direcţii de acţiune care necesită implicarea conştientă şi responsabilă al unui număr foarte mare de cetăţeni educaţi pentru a asigura într-un termen cât mai scurt posibil, procesul de integrare al cetăţeanului român, indiferent de etnie, religie, sex, vârstă sau de apartenţă politică la nivelul de civilizaţie, atitudine şi comportament specific Europei Occidentale.

În acest sens, chemăm întreaga societate civilă română să se alăture acestui efort colectiv pentru asigurarea progresului şi civilizaţiei tuturor colectivităţilor umane din spaţiile româneşti, supunându-vă atenţiei demersurile pe care intenţionăm să le întreprindem. Aşteptăm totodată şi sugestiile Dumneavoastră pentru a dezvolta, perfecţiona şi dinamiza acţiunile pe care urmează să le promovăm.

Această chemare la unitatea de acţiune şi atitudine individuală şi colectivă, porneşte de la realitatea consfinţită prin documentele de aderare a României la Uniunea Europeană: „statutul de cetăţean român vă dă dreptul să fiţi un membru activ şi responsabil atât la nivelul societăţii civile româneşti, cât şi la nivelul societăţii civile europene”.

Mircea Vintilescu

Cetăţeni români şi europeni

În urma aderării României la Uniunea Europeană încă din anul 2007, se constată că până în prezent, autorităţile statului nu întreprind nimic pentru a informa cetăţenii români asupra drepturilor, libertăţilor şi mai ales a îndatoririlor pe care aceştia le-au dobândit în dubla lor calitate de cetăţeni români şi europeni.

În lipsa cunoaşterii corecte a acestor elemente fundamentale de comportament cetăţenesc, s-au produs de către anumite grupuri de români care s-au stabilit pe teritoriul Statelor Membre grave derapaje faţă de sistemul de organizare şi funcţionare al comunităţilor locale privind etica comportamentală şi mai ales faţă de tradiţiile acestora, generând într-un timp foarte scurt atât atitudini de repulsie, cât mai ales de respingere generalizată a acestora faţă de tot ceea ce înseamnă persoană cu cetăţenie română.

Deteriorarea continuă a condiţiilor de viaţă pentru cea mai mare parte a populaţiei din România începând cu anul 2008, a condus la amplificarea procesului de căutare a unui nou loc de muncă în ţările membre ale Uniunii Europene, fenomen care s-a manifestat cu precădere în rândul persoanelor tinere şi mai ales puţin educate. Pentru a-şi câştiga existenţa într-un mod mai lejer, aceşti tineri au fost dispuşi să facă numeroase munci şi fapte ilegale, ceea ce a condus la o etichetare globală că România este o ţară care abia acum păşeşte spre o civilizaţie de tip european, în care corupţia, structurile de tip mafiot şi crima organizată reprezintă fenomene curente care sunt tolerate şi chiar încurajate de autorităţile române.

Statele Membre, constatând fenomenul infracţional comis din ce în ce mai des de persoane cu cetăţenie română, au ajuns astăzi să regrete asupra consimţământului unanim acordat României pentru aderare, considerând că acesta a reprezentat o gravă eroare care necesită a fi grabnic corijată, întrucât contribuie la destabilizarea comunităţilor locale autohtone.

Ţinând cont că viaţa internă politică, socială, economică şi culturală din România se confruntă cu grave convulsii, în care nivelul de trai a tuturor categoriilor de cetăţeni se deteriorează de la zi la zi, este foarte greu de imaginat că în aceste condiţii vom putea să ne integrăm corespunzător la cerinţele unui comportament specific cetăţenilor Europei Centrale şi Apusene, existând pericolul real de marginalizare totală a ţării noastre, asociat cu o desconsiderare şi chiar cu o respingere a cetăţeanului român de la tot ce înseamnă liberul acces la valorile consacrate ale civilizaţiei de tip european.

Mircea Vintilescu