În calitatea mea de dascăl universitar, la un seminar cu un grup de masteranzi am ridicat problema definirii cât mai corecte a unui termen pe care mulți dintre noi îl folosim curent, dar nu prea știm ce însemnă în mod concret. Am adresat o întrebare cursanților dacă cineva știe, ce este sau ce reprezintă cuvântul ORAȘ, iar dacă nu știe exact o definiție, măcar să încerce să-l definească așa cum el îl înțelege ca termen.
Surprinzător pentru mine a fost că nimeni din cei peste 30 de cursanți nu s-a încumetat să ia cuvântul și să încerce să spună ceva în acest sens. La următorul seminar, un cursant s-a prezentat în fața colegilor lui, dar și a mea și a cerut să-i permit să dea niște definiții oficiale extrase din consultarea mai multor dicționare. Am dat undă verde acestei solicitări și iată ce a rezulta:
Sursa: ”Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a” dă următoare definiție:
ORAȘ. Formă complexă de așezare omenească cu dimensiuni variabile și dotări industriale, având de obicei funcție administrativă, industrială, comercială, politică și culturală; urbe.
Sursa: ”Dicționar de sinonime”:
ORAȘ. Cetate, citadelă, urbe, târg, urbe.
Sursa: ”Noul dicționar explicativ al limbii române”
ORAȘ Localitate de mari dimensiuni, centru administrativ, industrial, comercial și cultural.
Fiind un seminar pe probleme de protecție a mediului înconjurător, care se desfășura și în sistem interactiv, am solicitat să analizăm conținutul fiecărei definiții și să încercăm să comentăm dacă acestea ne informează corect asupra semnificației acestui termen, mai ales că se apropie și alegerile locale unde mulți dintre noi vom fi puși în situația de a alege un edil care să administreze această unitate administrativ-teritorială.
Din discuțiile aprinse care au avut loc pe seama acestor definiții oficiale, s-au desprins următoarele concluzii:
• Orașul poate fi considerată o formă complexă de așezare omenească, dar nu se prezintă în ce poate consta complexitatea la care se face referire:
• Orașul poate avea dimensiuni variabile, sau numai dimensiuni mari, dar nu se specifică nimic la ce se referă aceste dimensiuni, respectiv în plan orizontal, adică la suprafață și cât de mare ar trebui să fie această suprafață a unei așezări omenești ca să devină oraș?
• Orașul are dotări industriale
• Orașul are funcții administrative, industriale, comerciale, politice și culturale
În urma acestor dezbateri s-a mai stabilit că lingviștii au uitat să menționeze că orașul este un spațiu locuit de om, deci că are și funcție rezidențială. Apoi s-a omis să se specifice că orașul este în totalitate creația (bună sau rea) a omului atât sub aspectul complexității lui, a dimensiunilor, dotărilor și funcțiilor pe care le poate avea.
Un cursant ceva mai îndrăzneț s-a ridicat fără a mai cere permisiunea mea de a se înscrie la cuvânt și s-a adresat colegilor astfel:
”Măi fraților, dacă noi nu știm exact până acum ce este și mai ales ce reprezintă orașul, noi cei care vrem să lucrăm în protecția mediului înconjurător și mai ales în protecția mediului urban, voi credeți că toți acești candidați care ne aburesc cu te miri ce promisiuni dacă îi vom alege ca primar, au habar de acest vid terminologic care ar trebui să le direcționeze această activitate de administratori ai unui spațiu urban? Dragi colegi, vă spun eu sincer că nu au habar de acest lucru, dar au în schimb un mare tupeu”
Din această intervenție spontană, dar perfect pertinentă s-au desprins două idei majore:
• Definiția orașului trebuie imediat refăcută și îmbunătățită, astfel ca ea să reflecte realitatea umanizării acestui spațiu.
• Dacă în mod oficial încă nu știm ce este și mai ales ce reprezintă orașul, cum își permit toți candidații la funcția de primar de urbe să ne vorbească și să ne promită că va face numai lucru bune pentru acest spațiu.
Ultima idee desprinsă, pur și simplu pe mine m-a cutremurat. Da, avem de-a face cu niște candidați INCONȘTIENȚI și mai ales IRESPONSABILI, dar care au un tupeu nemărginit, ei prezentându-se în fața noastră ca niște adevărați salvatori ai unei urbe, dar nu și al orășeanului, care vor face și vor drege ... dacă le dăm votul.
Mă întreb cum poți administra eficient ceva ce nu ști exact ce este sau ce reprezintă, sau ca să fiu mai clar cum poate cineva să piloteze un avion dacă nu știe nici măcar ce este avionul?
Pentru a-i feri de ridicol, poate că mulți candidați la funcția de primar vor reflecta foarte serios la această problemă și poate ajutați de stafurile lor de campanie vor reuși să dea o definiție cât mai cuprinzătoare asupra orașului, din care obligatoriu nu trebuie să lipsească omul, iar apoi să poată să-și reformuleze întreaga strategie a programului de campanie electorală conform modului lui simplist sau profesional de abordare a problematicilor orașului și ale orășenilor.
Cred că a venit timpul ca noi toți, în calitate de electorat responsabil va trebui să urmărim și mai ales să apreciem și în cunoștință de cauză să și votăm pe acel candidat care va ști cel mai bine să definească viitorul lui obiect de muncă, respectiv ce este și ce reprezintă orașul, care sunt problemele acute ale orașului de a satisface cerințele complexe ale orășeanului, dar mai ales cum va putea îmbunătăți atât calitatea mediului urban, dar mai ales a modului de viață, de sănătate, de bunăstare, de libertate și de cultură a populației care locuiește la oraș.
Acesta sper să fie testul suprem pe care urmează să-l dea în fața electoratului fiecare candidat la funcția de primar sau de consilieri ai unui oraș. Ce credeți că acest test va fi trecut în mod corect de acești candidați?
Mircea Vintilescu
No comments:
Post a Comment