Marea tristeţe a bucureşteanului

CANDIDAŢII LA PRIMĂRII TOTAL NEPREGĂTIŢI, DAR ŞI MULTĂ POPULAŢIE FĂRĂ O MINIMĂ EDUCAŢIE CIVICĂ

Campania electorală este în plină desfăşurare. Mulţi candidaţi, atât la Primăria Generală a Bucureştiului, cât şi la primăriile celor şase sectoare, au început să supraliciteze cu diverse aberaţii, care mai de care pline de ridicol.

Se bate multă monedă pe câinii fără stăpân, pe spaţiile verzi şi pe locurile de parcare. Toţi spun că aceste probleme „prioritare” pentru bucureştean vor fi soluţionate fără mari cheltuieli şi aproape imediat după înscăunare.

Primarii încă în funcţie promit continuitate, dar nu specifică la ce. Ca să-i ajut le spun eu: la nimic! Sau pentru cei mai „harnici”, probabil, la furat.

Televiziunile, ca să-şi facă rost de treabă, interviază câte un cetăţean cam de vârsta a treia, de obicei fără prea multă carte, care se lansează în sugestii total neadecvate pentru a trăi comod într-o capitală europeană. Ici-colo, câte un tânăr mai îndrezneţ, se bagă şi el în discuţie şi continuă şiragul de aberaţii fără să-i roşească puţin obrajii pentru că este total în afara subiectului.

Analiştii politici, ca mai mereu, dau proba de foc a neînţelegerii rolului lor şi încep a filosofa pe teme care nu au nimic în comun cu evaluarea programelor electorale ale candidaţilor, ci mai mult cu luptele de culise dintre ei şi unele trusturi de presă.

Ce putem constata însă până în acest moment:

  1. Avem o grămadă de candidaţi total nepregătiţi în probleme de gestionare durabilă a unei localităţi sau ale unui sector.
  2. Toţi candidaţii, dar absolut toţi, pot concura cu succes pentru postul „aşa nu trebuie să se prezinte un candidat” şi nu cred că s-ar putea face o departajare pentru ocuparea locului fruntaş.
  3. Nici un candidat nu cunoaşte rolul primarului atribuit de legiuitor în gestionarea unui oraş şi de aici, poţi foarte repede să înţelegi gafele pe care le face fiecare candidat, susţinând aberaţii după aberaţii.
  4. Toţi spun că au soluţii şi bani pentru implementarea lor, însă refuză să le facă publice, motivând că este bine să-i credem pe cuvânt.
  5. Populaţia parcă s-a imbecilizat total şi acceptă aşa, ca păstorul moldovean din Mioriţa, să cadă cu promisiuni din cer, precum ploaia mocănească. 
  6. ONG-urile în mai toate cazurile au dovedit că sunt realmente inutile pentru societatea civilă, având implicaţii total neadecvate.
  7. Partidele politice stau retrase în carapacea lor şi nu îşi susţin candidaţii, pentru că nu au strategii şi programe coerente pe care să le prezinte public, ferindu-se astfel de critici şi mai ales de ruşinea necunoaşterii rolului pe care ar trebui să-l îndeplinească.

Nimeni nu a pus în discuţie (nici măcar populaţia bucureşteană) faptul că asistăm astăzi la o discriminare serioasă a populaţiei atât la nivelul capitalei, cât şi în interiorul fiecărui sector.

Astfel, avem populaţie care beneficiază de servicii edilitare aproape mulţumitoare şi populaţie care nu beneficiază de aşa ceva, dar care plăteşte cam aceleaşi taxe şi impozite la administraţia publică.

Se asigură, pentru un mic segment de locuitori, condiţii bune de recreere, în timp ce pentru alţii, chiar în zona rezidenţială, poluarea fonică, poluarea aerului şi poluarea morală este bine întreţinută chiar de către edilii în funcţie.

La nivelul şcolarilor, discriminările sunt şi mai mari. Unii beneficiază de şcoli foarte bine dotate, pe când alţii nici măcar nu pot visa la aşa ceva. Unii copii au spaţii de joacă bine amenajate, în timp ce alţii stau în apartamente şi se înstrăinează în faţa televizorului sau a calculatorului.

Nimeni nu discută despre riscurile existenţiale din această capitală de ţară şi nici despre modalităţile de diminuare a acestor riscuri. Nu se discută despre bolile urbane mai ales la copii şi nici despre îmbunătăţirea sistemului de asisistenţă sanitară.

Cred că suntem capitala care manifestă cel mai mare dezinteres faţă de problemele sociale care ar trebui să fie asigurate de primării şi nimeni nu ia în discuţie această problemă.

Nu se abordează problema dezvoltării funcţionale a oraşului. Nu se discută despre vocaţia lui culturală. Despre problemele amenajării zonelor comerciale se discută sporadic şi fără o finalitate clară.

Problema dezvoltării serviciilor care trebuie să protejeze cetăţeanul legat de ceea ce cumpără pentru alimentaţia curentă… nici vorbă.

Nu s-a cerut nici unui primar să prezinte bilanţul realizărilor sau al nerealizărilor din mandatul pe care în curând îl încheie, dar populaţia participă la diferite manifestaţii organizate de aceştia şi acceptă sub forme mascate mita electorală.

Se pot spune mult mai multe despre această campanie electorală ineficientă şi infectă, dar pentru moment mă opresc aici.

 

Cred că cetăţeanul educat începe să înţeleagă că, tolerând aceste forme de manifestare a tuturor, ne construim un viitor tare sumbru, iar copiii şi nepoţii noştri ne vor eticheta aşa cum trebuie, adică nişte analfabeţi urbani.

Mircea Vintilescu

Şi eu cu cine votez?

A început campania electorală pentru alegerile locale. Mulţi candidaţi la diferite funcţii de primari, preşedinţi de consilii judeţene sau consilieri care au ceva dare de mână au demarat procedura de lipire de afişe sau de atârnare a banner-elor prin toate colţurile oraşului.

Pe mijloacele de comunicare media şi electronice, foarte mulţi necunoscuţi încep să ridice în slavă ba pe unul, ba pe altul dintre candidaţi, atribuindu-le merite pe care nici chiar ei, candidaţii nu le cunosc. Se fac întruniri electorale şi se cheltuie o grămadă de bani pe diferite materiale de propagandă care mai de care mai năstrujnice.

Mulţimea participă, dar nu prea înţelege mai nimic din tot ceea ce candidaţii încearcă să promită în laudele delirante ale susţinătorilor de campanie. Interesant este că nici o formaţiune politică nu a prezentat public o strategie sau un program electoral pentru candidaţii lor, dar mai trist este că nici nu o poate susţine public.

Eu am început să colecţionez câte ceva din promisiunile electorale ale candidaţilor pentru Primăria Bucureştiului sau pentru primăriile de sectoare. Sunt adevărate perle ale necunoaşterii problemelor de administrare al acestui spaţiu urban. Iată câteva dintre acestea:

  • „militez pentru siguranţa cetăţeanului” de parcă acest lucru nu reprezintă o prevedere legislativă care intră în obligaţiile instituţiilor de profil;
  • „vreau un oraş mai curat” de parcă mizeria urbană ar fi tolerată prin lege şi nu reprezintă o sarcină de serviciu a edililor;
  • „voi apăra integritatea spaţiilor verzi” lucru care este garantat de lege şi intră în atribuţiile administrării oraşului etc.

Alte categorii de promisiuni sunt reluate din campaniile anterioare şi prezentate ca elemente de noutate electorală:

  • „vom rezolva problema câinilor fără stăpân”;
  • „voi face un nr. X de parcări”;
  • „vom construi apartamente ieftine, destinate prioritar tinerilor”;
  • „am să asfaltez toate străzile”
  • „am să introduc reţele de apă şi canal în cartierele mărginaşe”  etc.

Unii candidaţi care au lăsat modestia la o parte, promit locuri de muncă, pensii, ajutoare sociale, refacerea platformelor industriale cu marile lor uzine, bani în sumă de maxim 20.000 Euro pentru fiecare locuitor şi exemplele pot continua în delirul imaginaţiei verbale.

Ca element care mă intrigă este tocmai faptul că unii cetăţeni chiar încep să creadă noianul acestor promisiuni. Ba mai mult, se încearcă să se inducă ideea că până mai ieri a existat un sac plin cu bani de care edilii anteriori nu au ştiut şi el a rămas ascuns printr-un cotlon al primăriei, aşteptând ca noul candidat să dea de el şi să-l împartă populaţiei.

Faptul că la promisiunile fantasmagorice sau la promisiunile care intră în atribuţiile directe atribuite prin lege acestor gospodari ai oraşului, populaţia nu are nici o reacţie, evidenţiază şi o lipsă acută de cunoştinţe din partea majorităţii electoratului privind rolul şi locul primarului, atribuţiile concrete ale acestuia, sistemul legislativ care dă cetăţeanului nişte drepturi de care nici până astăzi nu a beneficiat.

Toţi candidaţii, dar absolut toţi, încearcă să beneficieze de lipsa de educaţie a electoratului şi în loc să prezinte programe de dezvoltare edilitară specifice noilor vremuri pe care le trăim, vin cu elemente arhaice sau cu atribuţii care le stau scrise în fişa postului, încercând astfel să obţină cât mai multe voturi.

În aceste condiţii se ridică pe drept cuvânt întrebarea: EU CU CINE VOTEZ? sau PE CINE SĂ CRED?

Putem vota mincinoşii sau demagogii? Da, doar dacă nu suntem la curent cu tot ce ar trebuie să ştim despre modul cum trebuie organizat şi exploatat în mod optim în folosul cetăţeanului o aşezare urbană. Pun rămăşag pe 1000 de Euro că nici un candidat nu poate da o definiţie corectă a oraşului, respectiv să spună ce reprezintă el şi cum trebuie exploatată acea urbe. Fără această minimă cunoaştere asupra a ceea ce vrei să conduci, stau şi mă întreb ce performanţă poţi să-i ceri viitorului edil?

Mircea Vintilescu

Comunicat MEUR – 2 mai 2012

clip_image004                            clip_image002

Mişcarea Euro-Civică Română (MEUR) ca reprezentant al unui segment al societăţii civile româneşti, dorind să informeze corect publicul cu privire la numirea în funcţia de ministru a Doamnei Rovana Plumb la Ministerul Mediului s-a adresat Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului (APPM), organism profesional neguvernamental care a dat următorul:

COMUNICAT

Doamna Rovana Plumb nu este membră a Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului, dar nici nu a solicitat să i se recunoască de către această asociaţie profesională calitatea de specialist în protecţia mediului înconjurător.

Din datele oficiale de care dispunem până la această dată am constatat că este absolventă ASE (1987), este Doctor în managementul sistemelor industriale (2004), a fost Preşedintele şi a coordonat activitatea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (2001-2004), a îndeplinit funcţia de Secretar de Stat şi deputat în PSD în Parlamentul României (2004-2007) este în prezent euro-parlamentar PSD, vicepreşedintă a grupului socialiştilor şi democraţilor din Parlamentul European şi membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară.

Cunoscătoare a legislaţiei de mediu la nivel european, a manifestat preocupări publice şi în domeniul protecţiei mediului înconjurător din România luând în mod oficial şi în nenumărate rânduri atitudini cu privire la deblocare Registrului Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru accelerarea dezvoltării sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural, implicându-se şi în unele probleme considerate ca delicate cum ar fi proiectul Roşia Montană, Cupru Min, exploatarea gazelor de şist, taxa auto, energia verde, reciclarea deşeurilor etc.

Ţinând seamă de calificările universitare superioare obţinute, de unele preocupări avute în domeniul protecţiei mediului înconjurător, cât şi de experienţa managerială şi politică manifestată la nivelul unor înalte instituţii atât în ţară, dar şi la nivelul Parlamentului European, Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului acordă credibilitatea necesară Ministrului propus Rovana Plumb atât pentru susţinerea profesională cât şi civică, pentru desfăşurarea în mod eficient a activităţii în care a fost desemnată. Sugerăm totodată societăţii civile să acorde Doamnei Rovana Plumb aceeaşi încredere acordată de organismul profesional neguvernamental.

Sperăm ca împreună cu toate ONG-urile de specialitate să putem să ne aducem contribuţia necesară la dezvoltarea sistemului legislativ în domeniul protecţiei mediului înconjurător, la oficializarea activităţilor desfăşurate de către această instituţie a autorităţii centrale, de instituţiile autorităţilor teritoriale (ATPM), cât mai ales la optimizarea întregii activităţi din acest domeniu considerat de larg interes public.

APPM îşi rezervă dreptul ca în situaţia în care va identifica derapaje de la normele legislaţiei în domeniul protecţiei mediului sau de la sistemele de transparenţă totală din acest domeniu, să retragă sprijinul de încredere acordat, cerând în mod public demiterea acestui demnitar.

În situaţia în care manifestaţi interes cu privire la alte probleme prezentate în acest comunicat, ne puteţi contacta la nr. tel. 0720140847, cât şi pe adresa de e-mail: secretariat@meur.ro

Preşedinte Consiliu Director MEUR,

Prof. Univ. Dr. Mircea Vintilescu