Showing posts with label CURSURI DE PROTECŢIA MEDIULUI. Show all posts
Showing posts with label CURSURI DE PROTECŢIA MEDIULUI. Show all posts

Jaful guvernamental și indiferența cetățeanului român

O ADUCERE AMINTE DESPRE FINALITATEA JAFULUI GUVERNAMENTAL ÎN CÎRDĂȘIE CU INDIFERENȚA CETĂȚEANULUI ROMÂN

padurea

Anul trecut, am participat alături de mai mulți voluntari la o audiență la ROMSILVA, unde ne aștepta ministrul secretar de stat Erika Stanciu.
Trebuia să discutăm despre noile strategii care vor fi promovate de Ministerul Mediului în zonele în care s-au efectuat cu toate aprobările legale JAFUL PĂDURILOR, respectiv TĂIERILE LA RAS PĂDURILOR PE SUTE DE HECTARE.

Ca să ne închidă gura și mai ales să încerce a ne aburi pentru a trage serios de timpul alocat acestei audiențe, Doamna ministru a adus un slujbaș din subordine (o coadă de topor), care a încercat să ne prezinte în culori numai pozitive cum se realizează (dar numai în sistem pur declarativ), monitorizarea stării pădurilor în România.

Expunerea a fost tendențios realizată ca să fie lungă și mai ales plictisitoare, fără elemente de finalitate concretă cu privire la ceea ce solicitasem noi, respectiv elaborarea hărților tematice din care să se poată identifica sintetic care este adevărata situație a fondului național forestier și mai ales cum este el gestionat în prezent de către autoritățile abilitate ale statului. Dar pe acest subiect nu a fost prezentat nimic concret.

S-au prezentat în schimb numeroase grafice frumos colorate, pe care eu cred că nici specialiștii nu pot să le înțeleagă sau să le deslușească tâlcul. Totuși, din aceste grafice a respirat și ceva foarte îngrijorător care spre surprinderea celor de față m-a cutremurat doar pe mine.

În România, conform Inventarului Fondului Național Forestier, mai aveam (atenție!!!) la finele anului 2013, doar sub 15% ARBORI CU VALOARE ECONOMICĂ CARE MAI POT FI EXPLOATAȚI PENTRU O VALORIFICARE EFICIENTĂ. Restul suprafețelor împădurite erau ocupate doar cu arbori în curs de dezvoltare, cărora le mai trebuie zeci de ani buni pentru a ajunge la maturitate, astfel ca să dobândească și o valoare economică.

Dacă luăm în considerare că între anii 2014 și 2015 JAFUL PĂDURILOR A AJUNS LA PAROXISM, pot crede fără să greșesc că acest procent al ARBORILOR CU VALOARE ECONOMICĂ se situează în prezent sub procentul de 10%, arbori care în marea lor majoritate se află doar în arii protejate (rezervații), dar care și ei atrag atenția hoților de lemn și probabil că urmează a fi tăiați și ei tot în mod ”legal”.

Făcând o socoteală simplă și rapidă, constatăm că după mai puțin de 15 ani, astăzi avem mai puțin de 5% arbori cu valoare economică, care mai pot fi exploatați și care mai pot susține activitățile economice tradiționale. Cam aceasta este moștenirea pe care o lasă generației tinere de cetățeni români aceste monstruoase coaliții guvernamentale care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Mediului, inclusiv fostul guvern așa-zis ”tehnocrat”.

Că s-a distrus cu bună știință pădurea de către toate guvernele care s-au succedat la cârma țării din anul 2004 și până astăzi este o problemă gravă care ar trebui analizată cu multă atenție de DNA și DIICOT, dar mai grav este că prin acest JAF BARBAR am pus în pericol STABILITATEA RELIEFULUI, A REȚELELOR HIDROGRAFICE, AFECTĂM SIGURANȚA EXISTENȚEI COMUNITĂȚILOR UMANE, A DRUMURILOR, APOI S-A PUS ÎN PERICOL VIAȚA, SĂNĂTATEA și BUNURILE MATERIALE ALE OAMENILOR.

Tot la fel de grav este și faptul că în această situație s-a OMORÂT CU BUNĂ ȘTIINȚĂ DE CĂTRE GUVERNANȚI ȘI POLITICIENI pe o perioadă de multe decenii de acum înainte și mica industrie de prelucrare și valorificare superioară a masei lemnoase din patrimoniul național. Iată că dacă mai vrem să mai producem mobilă sau alte produse valoroase din lemn, VA TREBUI CA AGENȚII ECONOMICI ROMÂNI SĂ RECURGĂ LA IMPORTUL DE BUȘTENI.

Interesantă a fost discuția finală, în care eu încercam să insist asupra necesității promovării de către ministerul de resort a unor STRATEGII de acțiuni viitoare pentru ATENUAREA DEZASTRULUI PRODUS, DAR MAI ALES ASUPRA CEEA CE URMEAZĂ A SE PRODUCE, aducând în acest sens argumente științifice concrete pentru aceste evaluări viitoare.

Dar am fost surprins foarte neplăcut cum ministrul a dat din colț în colț, iar apoi a răbufnit foarte istericos, cerându-mi mie, o simplă persoană fizică, să aduc date concrete, bazate pe studii certe despre aceste învinuiri pe care le adresam echipei ministeriale. Probabil că Dânsa a uitat că avea în subordine corpuri numeroase de control/inspecție, institute de specialitate precum și alte autorități care îi puteau furniza aceste informații cu caracter oficial, nu date și lucrări produse ONG-uri care nu au nici o responsabilitate oficială în acest domeniu.

Văd bine că nici GUVERNUL TEHNOCRAT NU A ÎNȚELES CĂ EL AVEA DATORIA SĂ ADUCĂ ACESTE DATE CERTE ȘI MAI ALES SĂ INFORMEZE CORECT POPULAȚIA. Se vede clar cum și acești pseudo-tehnocrați și-au învățat lecția solidarității la hoție ca în proverbul: ”CORB LA CORB NU ÎȘI SCOATE OCHII”, iar JAFUL POATE CONTINUA, CĂCI NOI NE FACEM CĂ NU VEDEM ȘI MAI ALES NU VREM SĂ FACEM NIMIC.

Trist și mai ales regretabil este că noi cetățenii care vom suferii direct sau indirect efectul dezastruos al acestui jaf prin nenumăratele prejudicii care se vor crea nu numai la nivelul comunităților locale, dar și la nivel de familii sau indivizi, tolerăm să nu tragem la răspundere cu nimic pe acești HOȚI AI AVUȚIEI NAȚIONALE ȘI GENERATORI DE GENOCID ECOLOGIC, ba chiar mai mult, acceptăm să-și continue treaba de JEFUIRE A ROMÂNIEI ȘI A CETĂȚEANULUI ROMÂN, prin toleranța nejustificată pe care o manifestăm și mai ales prin neimplicare în a lua taurul de coarne.

PĂCAT, MARE PĂCAT ce îl săvârșim prin această neimplicare legală a cetățeanului. Oare nu ne punem întrebarea dacă vom putea fi iertați de generațiile care vor urma după noi pentru această neimplicare civică?

Mircea Vintilescu

Implicații tectonice și hidrogeologice la exploatarea gazelor de șist

POTENȚIALELE IMPLICAȚII TECTONICE ȘI HIDROGEOLOGICE GENERATE DE EXPLOATAREA GAZELOR DE ȘIST

Stratul de roci în care se presupune existența gazelor de șist poate fi constituit din mai multe pachete ale unor depozite de roci sedimentare și impermeabile. El este alcătuit dintr-o succesiune de roci compacte și foarte bine tectonizate, acestea fiind reprezentate în general din roci de tipul șisturilor argiloase și argilo-gazoase.

gaze sist

Peste aceste șisturi argiloase repauzează în general depozite de roci sedimentare cu permeabilitate foarte mare, fie de tip poros sau de tip fisural, constituite în principal din marno-calcare, calcare și dolomite, peste care repauzează alte tipuri de depozite permeabile poroase, constituite în principal din nisipuri, pietrișuri, nisipuri în amestec cu pietrișuri și bolovănișuri etc.

Această caracteristică stratigrafică a depozitelor sedimentare care repauzează peste pachetul gros de șisturi argiloase, permite atât fluidelor, cât și gazelor înmagazinate în aceste depozitele permeabile, să circule liber atât în plan vertical, cât și în plan orizontal, fără posibilități concrete de control și coordonare a condițiilor de migrare al acestora prin strat.

În condițiile în care se propune realizarea procesului de fracturare hidraulică de mare sau mic volum chiar in-situ, adică de sfărâmare a unui depozit de roci compacte și foarte bine tasate sau tectonizate prin tehnologii mecanice asociate cu metode hidraulice (injecții la presiuni foarte mari a unor diferite categorii de fluide), toate depozitele sedimentare care repauzează peste acestea, pot suferi deformări, putându-se modifica sistemul existent al diaclazelor și fisurilor existente în formațiunile carstice (calcaroase și grezoase), iar sistemele liniilor de falii intermediare și/sau generale pot cunoaște o reactivare a dinamicii lor, iar de aici o nouă dinamică ce poate genera o neotectonică zonală foarte activă.

Fracturarea hidraulică de mare sau mic volum care se preconizează a se realiza în subteran a acestor depozite de roci compacte foarte bine tectonizate (șisturi argiloase și/sau argilo-grezoase), reprezintă un procedeu ce nu poate fi controlat în nici un fel prin tehnologiile de care dispunem astăzi sub aspectul producerii deformărilor în stratele superficiale din coperiș și mai ales nici în interiorul stratului care face obiectul posibilei explorări/exploatări a gazelor de șist.

Procesul de sfărâmare și dislocare al rocilor componente acestor depozite de roci șistuase prin procese de fracturare mecanică și combinate cu fracturarea hidraulică de mare sau mic volum, presupune formarea unor cavități și fisuri în aceste pachete de roci compacte, fenomen care se amplifică și prin scoaterea la zi a unor volume impresionant de mari de rocă sfărâmată din stratul mamă, cu scopul de asigurare a unui sistem permeabil cât mai bun în aceste roci care la originea lor sunt roci impermeabile, astfel ca să se poată asigura migrarea lesnicioasă a eventualelor gaze de șist spre gura de sondă receptoare.

Prin aplicarea acestor proceduri mixte de fracturare mecanică și hidraulică de mic și mare volum a depozitelor de roci șistoase, se poate anticipa ca sigur o posibilă migrare a gazelor de șist și a fluidelor contaminate folosite la procedeele de sfărâmare/fisurare al rocilor spre zonele superficiale ale litologiei unei zone, prin tot sistemul de diaclaze și fisuri existent, fisuri care se vor dezvolta continuu, într-un mod ce nu poate fi controlat, anticipat și nici cuantificat.

În aceste condiții se pune întrebarea firească: ”ce garanții pot da cei care doresc exploatarea acestor resurse neregenerabile și mai ales, cine își asumă responsabilitatea reală și nu o responsabilitate declarativă și fără nici un fel de valoare juridică, pentru a se preîntâmpina agravarea pagubelor generate de intensificarea activităților seismice zonale, apoi de contaminarea ireversibilă a rocilor sedimentare superficiale și mai ales a acviferelor pe care acestea le înglobează”? Cine își asumă responsabilitatea distrugerii ireversibile a resurselor de apă subterană care constituie în multe locuri singura sursă de alimentare cu apă a comunităților umane?

Toate aceste elemente de risc pot avea repercursiuni deosebit de grave și total necuantificabile asupra vieții, sănătății, libertății și mai ales asupra condițiilor de trai ale populației, pot afecta stabilitatea cantitativă și calitativă a apelor subterane, a condițiilor de migrare a apei din acviferele și chiar a stabilității tectonice a arealelor supuse proceselor de fracturare mecanică și hidraulică.

În mod cert, prin condițiile litologice existente în zonele propuse pentru efectuarea testelor de explorare/exploatare a gazelor de șist, nu pot fi date nici un fel de garanții din partea unor autorități care se pretind responsabile, garanții care să preîntâmpine procesul de poluare a acviferelor, mai ales că în aceste zone s-a identificat un mare deficit al resurselor de apă care sunt destinate consumului prioritar al populației.

Procesul de identificare a prezenței gazului de șist în formațiunile acestea de tip compact și bine tectonizate prin executarea unor foraje de explorare se poate face și fără a genera operațiuni de fracturare mecanică și hidraulică de mare sau mic volum în stratul cu șisturi argiloase sau argilo-grezoase. Astfel, eșantioanele de carote care se pot obținute în timpul forării găurii de sondă pentru forajul vertical, în condițiile în care se utilizează tehnici de forare corespunzătoare, pot să furnizeze suficiente date necesare acestui proces de cunoaștere a condițiilor de zăcământ pentru aceste categorii de resurse considerate cu potențial energetic discutabil.

În aceste condiții se poate aprecia că explorarea depozitelor de șisturi argiloase, în care se propune generarea proceselor de fracturare mecanică și hidraulică in-situ, la care se vor folosi diferite substanțe chimice cu proprietăți deosebit de toxice pentru om și mediu, proces care se propune a se continua și cu o exploatare incipientă a gazului de șist, este total neindicată și de neacceptat.

Această tehnologie poate genera o contaminarea ireversibilă a resurselor de apă subterane de interes local și regional, proces care va scoate aceste resurse de apă definitiv din bilanțul rezervelor strategice de apă ale zonelor investigate, atât pe mari suprafețe ce nu pot fi estimate ca arie de desfășurare în spațiu, cât și în profunzimea mediului geologic în care sunt cantonate.

Pierderea ireversibilă a resurselor de apă destinate prioritar consumului uman din zonele care vor fi supuse investigărilor de acest tip, nu poate constitui un argument în favoarea obținerii unei parțiale independențe energetice, întrucât asigurarea necesarului de apă în zonele afectate ar costa mul mai mult comparativ cu beneficiul relativ redus adus de exploatarea gazelor de șist.

Riscurile potențiale privind stabilitatea tectonică atât zonală cât mai ales regională care pot apărea în urma procesului de sfărâmare/fisurare/dislocare in-situ al unor pachete groase de sute de metrii de roci șistuase foarte bine tectonizate, impune din partea autorităților responsabile cu reglementare promovării acestor categorii de investiții o atitudine de maximă prudență în executarea forajelor de explorare, acestea necesitând a fi investigate într-o primă etapă fără aplicarea nici unui proces de fracturare (mecanică și/sau hidraulică), respectiv numai pe eșantioanele de carote care se vor colecta din activitatea de executare a forajului vertical.

Pe baza acestor date se va putea executa un studiu geologic de amănunt privind condițiile de risc atât tectonic cât și hidrogeologic, în baza căruia se va putea stabili fie continuarea, fie oprirea executării viitoarelor foraje orizontale. Este necesar ca acest studiu de risc să ia în considerare și să analizeze cu maximă responsabilitate situația post-exploatare, respectiv când se vor opri exploatările gazelor de șist, dar întregul deranjament produs în interiorul depozitelor purtătoare de șisturi argiloase este posibil să se amplifice și să genereze o neotectonică zonală și regională foarte activă și total nespecifică pentru structura geologică supusă acestui experiment.

Pentru luarea deciziilor finale privitor la modalitățile de continuare a procesului de explorare în toate spațiile concesionate în vederea explorării unor resurse de interes pentru exploatarea gazelor de șist, este necesar asigurarea unei largi dezbateri publice cu participarea unor colective mixte de specialiști din diferite domenii (geologi, hidrogeologi, specialiști în tehnologia forajului de mare adâncime, specialiști în diferite probleme de protecție a mediului înconjurător etc.), a publicului interesat, cât mai ales a comunității locale atât din localitățile nominalizate, cât și din zonele învecinate acestora.

Menționăm că viața, sănătatea, libertatea, dreptul la proprietate și dreptul la bunăstare pentru populația din aceste zone în care se propune începerea operațiunilor de explorare/exploatare a gazelor de șist, reprezintă drepturi fundamentale ale omului care nu pot face obiectul unor negocieri și ca atare nici nu pot fi încălcate de nimeni, indiferent sub ce motivație se încearcă a se argumenta oportunitatea promovării acestui gen de investiții.

Toate aceste drepturi fundamentale ale cetățeanului român sunt foarte clar specificate atât în Constituția României, cât și în legile organice și ordinare care reglementează protecția mediului înconjurător în România. Atragem pe această cale atenția tuturor autorităților, indiferent de modul ierarhic de poziționare al lor că încălcarea acestor drepturi va atrage după sine, nu numai răspunderea penală, dar și pecuniară, mai ales în situația producerii unor prejudicii cu atingeri directe la viața, sănătatea sau asupra bunurilor materiale ale populației din zonele în care s-au emis acte de reglementare cu încălcarea gravă a prevederilor din legislația româna aflată încă în vigoare.

Mircea Vintilescu

(27 ianuarie 2014)

Să înţelegem termenul de poluare

CUM TREBUIE SĂ ÎNȚELEGEM ȘI MAI ALES SĂ PERCEPEM
TERMENUL DE POLUARE

Foarte mulți cunoscători și mai puțin cunoscători utilizează cuvântul POLUARE. Este foarte greu să-i ceri uni om simplu să deslușească înțelesul acestui termen care are următoarea definiție oficială:

”Poluare - acțiunea de introducere directă sau indirectă de către om, de substanțe și energie în mediu, care aduc prejudicii sănătății umane, deteriorează resursele biologice și sistemele ecologice, generând disfuncții la nivelul agrementelor sau împiedicând alte utilizări legitime ale mediului.”

Ca să vorbești despre poluare trebuie să existe poluatorul și poluantul. Acest ultim termen a fost definit oficial astfel:

”Poluant - orice substanță solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori, orice formă de energie (electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații) care introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenților acestora sau al organismelor vii și aduce daune bunurilor materiale.”

Acest termen s-a cam banalizat referitor la modul cum trebuie să fie perceput de către populația receptoare datorită multiplelor lui utilizări în vorbirea curentă, dar care nu are nimic semnificativ sub aspectul finalității lui perceptibile.

Au fost semnalate de-a lungul timpului multe cazuri de poluare a diferiților componenți ai mediului înconjurător, unele chiar grave și nu a murit nimeni. Mulți oameni de știință atrag însă atenția asupra pericolului de poluare a mediului ca urmare a promovării unor proiecte grandioase cum ar fi exploatarea aurului pe bază de cianuri de la Roșia Montană sau trecere la o exploatare intensivă gazelor de șist pe tot teritoriul României. Majoritatea celor care s-au familiarizat cu acest termen spun cam așa: ȘI CE DACĂ SE POLUEAZĂ, NU MOARE NIMENI, DECI NU ESTE NICI UN PERICOL.

Este adevărat că omenirea a supraviețuit și în urma producerii unor accidente grave prin care unii componenți sau subcomponenți ai mediului (ex. apa de suprafață și subterană, solul, aerul, numeroase specii din flora și fauna sălbatică sau antropizată) au fost afectați de poluare, dar mai nimeni nu a reușit să-i înțeleagă efectul direct și indirect atât la nivelul individului, cât mai ales la nivelul colectivităților umane.

În problemele de drept al mediului, prin acceptarea sau tolerarea ori cărei forme de poluare s-a constat că omul sau colectivitatea care suferă acest flagel este supusă unui act delictual sinonim cu FORME FOARTE GRAVE ALE FURTULUI. Acest act delictual ori se produce direct de către hoț, ori este produs de poluator TOT FURT RĂMÂNE.

Ca să fiu mai clar încerc să exemplific simplist un caz. Dacă un cultivator de cartofi obține în mod normal de pe terenul lui o recoltă echivalentă a 25 de saci de cartofi, prin poluarea solului direct sau indirect de către un poluator identificat, cultivând aceiași suprafață de teren, acesta va obține o recoltă de numai 18 saci cu cartofi. Dispariția din munca prestată de el a 7 saci cu cartofi este echivalentă cu furtul acestei cantități de către cineva, cu toate că furtul propriu-zis nu s-a produs, iar hoțul în accepțiunea noastră tradițională nu există.
Există în acest caz constată doar această pagubă cantitativă sesizabilă foarte ușor la strânsul recoltei. Dar poluanții din sol afectează și calitatea cartofului, acesta devenind un factor de risc pentru sănătatea omului în cazul în care îl consumă fără a ști că el provine de pe un so poluat. În acest caz, recolta obținută este fie neconsumabilă fie necomerciabilă. În aceste condiții paguba este totală și nu se referă numai la partea cantitativă a prejudiciului, ci și la partea calitativă a lui, cu toate consecințele care pot decurge din aceasta.

În aceste condiții POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR sau numai a unor componenți sau subcomponenți ai acestuia, trebuie percepută de către toți oamenii CA UN ATENTAT COMIS DE POLUATOR asupra:

• Dreptului la viață;
• Dreptului la sănătatea individului și a comunității umane din care face parte;
• Dreptului la bunăstare, poluarea aducând după sine SĂRĂCIA;
• Dreptului la libertate și proprietate, etc.

Dacă aceste atentate sunt făcute cu știință se pune întrebarea cum poate fi catalogat poluatorul. Răspunsul este simplu: CRIMINAL LA ADRESA COMUNITĂȚII UMANE. Se pune totuși întrebarea cum de ajunge poluatorul să facă cu știință acest act criminal și mai ales cine îi permite acest lucru?

Poluatorul cu știință va încerca să motiveze că i-au fost permise de către autorități să desfășoare toate activitățile prin care s-au produs aceste poluări în urma cărora au rezultat aceste atentate la drepturile fundamentale ale omului. Și aici juriștii pot da un răspuns clar, AUTORITĂȚILE CARE PERMITĂ EXECUTAREA CU ȘTIINȚĂ A UNOR ACTIVITĂȚI GENERATOARE DE POLUANȚI ȘI POLUARE SUNT COAUTOARE LA ACTUL CRIMINAL LA ADRESA COMUNITĂȚILOR UMANE.

Este necesar ca cetățeanul să perceapă acest înțeles larg al actului de poluare și mai ales consecințele asupra individului și a colectivității umane în care trăiește pentru a conștientiza ce fel de politică de protecție a mediului înconjurător promovează autoritățile pe care le plătim cu toții din taxele și impozitele percepute de stat de la contribuabil. Definiția politicii mediului înconjurător are următorul înțeles:

Politica mediului înconjurător - formularea intențiilor și principiilor unei organizații, în raport cu performanța sa generală în protecţia mediului, care furnizează un cadru de acțiune și elaborare a obiectivelor și țintelor în cadrul activităților de protecţie a mediului înconjurător, pentru utilizarea și dezvoltarea durabilă a unei zone sau regiuni, conform principiilor fundamentale din acest domeniu. În cazul nostru, putem vorbi de intențiile și principiile USL, care s-a dovedit că nu are nici un fel de performanță de mediu, dar care și-a formulat obiective și ținte clare de poluare a mediului înconjurător prin reglementarea actului de promovare a unor activități atât de explorare și extragere a gazelor de șist, cât și de utilizare a cianurilor în exploatarea minereurilor aurifere de la Roșia Montană etc. activități care reprezintă un atentat la viața, sănătatea, libertatea și bunăstarea populației României, oferindu-ne în schimb dreptul la sărăcie, boală, pauperizare și vagabondaj european.

Mircea Vintilescu

Exploatarea gazelor de şist şi protecţia mediului geologic şi hidrogeologic

Pe data de 7 februarie 2014 ora 17.00 va așteptăm la Spațiul platformă de pe Calea Moșilor nr. 62-68, etajul 1 (anexa MNAC, în clădirea cu expoziția foto a lui Koudelka) la prezentare și dezbatere: ”Exploatarea gazelor de șist și protecția mediului geologic și hidrogeologic”, dezbatere care se va face în sistem interactiv.

Programul dezbaterilor este următorul:

  • cum se realizează un foraj vertical normal pentru exploatarea gazelor naturale și ce impact are el asupra mediului geologic și hidrogeologic;
  • cum se propune realizarea forajelor pentru exploatarea gazelor de șist și ce impact negativ au ele asupra mediului geologic și al resurselor de ape subterane;
  • ce riscuri pot implica acceptarea noilor tehnologii pentru exploatarea gazelor de șist la nivelul comunitățile umane din zonele apropiate acestor viitoare exploatări cu referire directă la evenimentele din zona Izvoarele, și la eventualele riscuri la care trebuie să se aștepte populația din zonele Costinești, Vama Veche și Pungești;
  • ce tipuri de infracțiuni au comis autoritățile publice centrale și locale din domeniul apelor și mediului, cât și autoritățile administrației publice locale permițând exploatarea gazelor de șist raportat la restricțiile pe care cele două legi le prevăd privitor la protecția mediului geologic și hidrogeologic.

Accesul publicului interesat este liber.

Astăzi 7 februarie 2014 începând cu ora 17.00 va așteptăm la Spațiul platformă de pe Calea Moșilor nr. 62-68, etajul 1 (anexa MNAC, în clădirea cu expoziția foto a lui Koudelka) la prezentare și dezbatere: ”Exploatarea gazelor de șist și protecția mediului geologic și hidrogeologic”, dezbatere care se va face în sistem interactiv.

Programul dezbaterilor este următorul:

  • cum se realizează un foraj vertical normal pentru exploatarea gazelor naturale și ce impact are el asupra mediului geologic și hidrogeologic;
  • cum se propune realizarea forajelor pentru exploatarea gazelor de șist și ce impact negativ pot avea ele asupra mediului geologic și al resurselor de ape subterane;
  • ce riscuri pot implica acceptarea noilor tehnologii pentru exploatarea gazelor de șist la nivelul comunitățile umane din zonele apropiate acestor viitoare exploatări, cu referire directă la evenimentele din zona Izvoarele, și la eventualele riscuri la care trebuie să se aștepte populația din zonele Costinești, Vama Veche și Pungești și de ce nu din toată România;
  • ce tipuri de infracțiuni au comis autoritățile publice centrale/locale din domeniul protecției apelor și mediului, cât și autoritățile administrațiilor publice locale acceptând exploatarea gazelor de șist în raza teritoriului lor administrativ, raportat la restricțiile pe care cele două legi le impun privitor la protecția mediului geologic și hidrogeologic.

Invităm pe această cale pe toți activiștii/voluntarii care sunt interesați de soarta populației și a zonelor în care se propun lucrări de explorare și/au exploatare a gazelor de șist pentru a participa la această expunere organizată în sistem interactiv.

Accesul publicului interesat este liber.

Mircea Vintilescu

Obligaţii ale autorităţilor privind gazele de şist

CE OBLIGAȚII AU AUTORITĂŢILE DIN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI PENTRU REGLEMENTAREA EXPLOATĂRII GAZELOR DE ŞIST ŞI CE POATE FACE SOCIETATEA CIVILĂ

În foarte multe domenii avem legi organice și ordinare care încearcă să reglementeze unele activități pe care omul sau comunitățile umane încearcă să le desfășoare fără a genera disfuncții asupra mediului înconjurător sau la nivelul colectivităților omenești și nu numai. Avem legi mai bune sau mai puțin bune, dar din păcate nu reușim să le punem în practică nu din motive obiective ci din motive subiective, ceea ce impune o implicare a societății civile nu numai pentru a analiza performanța autorităților din domeniu, ci pentru a cere respectarea și mai ales utilizarea corectă a acestor instrumente legislative.

Pentru exemplificare am să redau câteva elemente mai importante prevăzute de legislația în domeniul mediului înconjurător în domeniul reglementării exploatării gazelor de șist. Iată ce prevede această lege într-o formulă rezumativă:

LEGEA NR. 265 DIN 09 IULIE 2006
PENTRU APROBAREA ORDONANȚEI DE URGENȚĂ NR. 195 DIN 22 DECEMBRIE 2005 PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Forma sintetică la data 27 ianuarie 2014. Acest act a fost creat utilizând tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci înregistrate ale Wolters Kluwer.

Art. 1. - (1). Obiectul prezentei Legi îl constituie un ansamblu de reglementări juridice privind protecția mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor și elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.

Art. 3. - Principiile și elementele strategice ce stau la baza prezentei Legi sunt:
a) principiul integrării cerintelor de mediu în celelalte politici sectoriale;
b) principiul precauției în luarea deciziei;
c) principiul acțiunii preventive;
d) principiul reținerii poluanților la sursa;
e) principiul "poluatorul plătește";
f) principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;
h) informarea și participarea publicului la luarea deciziilor, precum și accesul la justitie în probleme de mediu;

Art. 4. - Modalitățile de implementare a principiilor și a elementelor strategice sunt:
• adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerințelor politicii de mediu;
• corelarea planificării de amenajare a teritoriului și urbanism cu cea de mediu;
• evaluarea impactului asupra mediului în faza inițială a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului;
• introducerea și utilizarea pârghiilor și instrumentelor economice stimulative sau coercitive;
• rezolvarea, pe niveluri de competență, a problemelor de mediu, în funcție de amploarea acestora;
• promovarea de acte normative armonizate cu reglementările europene și internaționale în domeniu;
• menținerea și ameliorarea calității mediului;
• reabilitarea zonelor afectate de poluare;
• educarea și conștientizarea publicului, precum și participarea acestuia în procesul de elaborare și aplicare a deciziilor privind mediul;
• înlăturarea cu prioritate a poluanților care periclitează nemijlocit și grav sănătatea oamenilor.

Art. 5. - Statul recunoaște oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, garantând în acest scop:
• accesul la informația privind mediul, cu respectarea condițiilor de confidențialitate prevăzute de legislația în vigoare;
a) dreptul de asociere în organizații pentru protecția mediului
b) dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii și legislației de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor și programelor;
c) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizațiilor pentru protecția mediului, autorităților administrative și/sau judecătorești, după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu;
d) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

Art. 6. - (1). Protecția mediului constituie obligația și responsabilitatea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice si juridice.

Art. 8. - (1). Autoritățile competente pentru protecția mediului, cu excepția Gărzii Naționale de Mediu și a structurilor subordonate acesteia, conduc procedura de reglementare și emit, după caz, acte de reglementare, în condițiile legii.

Art. 11. - (1). Solicitarea și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activităților existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.

Art. 12. - (1). Desfășurarea activităților existente precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrate de mediu.

Art. 14. - (2). Funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului.

(4). Titularul activității are obligația de a informa autoritățile publice teritoriale competente pentru protecția mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanți reglementați, precum și cu privire la accidente sau pericole de accidente.

Art. 17. - (1). În situația în care se decide revizuirea actelor de reglementare, autoritatea competentă poate solicita refacerea raportului de mediu, a raportului privind impactul asupra mediului sau a bilanțului de mediu, după caz.

(3). Acordul de mediu, autorizația de mediu și autorizația integrată de mediu se suspendă de catre autoritatea emitentă, pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligațiilor. Suspendarea se mentine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfășurarea proiectului sau a activității este interzisă.

Art. 20. - (1). Autoritatea competentă pentru protecția mediului, împreună cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, după caz, asigură informarea, participarea publicului la deciziile privind activități specifice și accesul la justiție, în conformitate cu prevederile Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000.

(3). Consultarea publicului este obligatorie în cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare, potrivit legislației în vigoare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilită prin acte normative specifice.

(6). Organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului au drept la acțiune în justiție în probleme de mediu, având calitate procesuală activă în litigiile care au ca obiect protecția mediului.

Art. 58. - Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații în domeniul protecției apelor:
• să nu deverseze în apele de suprafață, subterane și maritime ape uzate, fecaloid menajere, substanțe petroliere, substanțe prioritare/prioritar periculoase;
• să nu arunce și să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor și în zonele umede și de coastă deșeuri de orice fel și să nu introduca în ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase.

Art. 64. - Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații în domeniu protecției atmosferei:
a) să respecte reglementările privind protecția atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reținere și neutralizare a poluanților atmosferici;

Art. 65. - Protecția solului, a subsolului și a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare și amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toți deținătorii, cu orice titlu.

Art. 67. - Controlul respectării reglementărilor legale privind protecția, conservarea, amenajarea și folosirea judicioasă a solului, a subsolului și a ecosistemelor terestre se organizează și se exercită de autoritățile competente pentru protecția mediului, precum și, după caz, de alte autorități ale administrației publice competente, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 68. - Deținătorii de terenuri, cu orice titlu, precum și orice persoană fizică sau juridică care desfășoara o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii:
a) să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calității mediului geologic;
• să informeze publicul asupra riscurilor generate de funcționarea sau existența obiectivelor cu risc pentru sănătatea populației și mediu;

Art. 94. - (1). Protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice, în care scop:
• solicită și obtin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei Legi și a legislației subsecvente;
• suportă costul pentru repararea prejudiciului și înlătură urmările produse de acesta, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plătește";
• asigură sisteme proprii de supraveghere a instalațiilor și proceselor tehnologice și pentru automonitorizarea emisiilor poluante;
• asigură evidența rezultatelor și raportează autorității competente pentru protecția mediului rezultatele automonitorizării emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare;

(2). Persoanele fizice sau juridice care prospectează, explorează ori exploatează resursele solului și subsolului au următoarele obligații:
• să efectueze remedierea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate;
• să anunțe autoritățile pentru protecția mediului sau, după caz, celelalte autorități competente, potrivit legii, despre orice situații accidentale care pun în pericol mediul și să acționeze pentru refacerea acestuia.

Art. 95. - (1). Răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpă. În cazul pluralității autorilor, răspunderea este solidară.
(2). În mod excepțional, răspunderea poate fi și subiectivă pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate și habitatelor naturale, conform reglementărilor specifice.

CAPITOLUL XV: Sancțiuni

Art. 96. - (1). Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea urmatoarelor prevederi legale:

1. obligațiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare și de a raporta autorității publice teritoriale de protecție a mediului rezultatele automonitorizării și/sau alte date solicitate, precum și accidentele și incidentele care pot conduce la pericole de accidente;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice existența tipurilor de sisteme de automonitorizare și ce informații au fost sau vor fi raportate autorităților pentru protecția mediului (mai ales pentru evidențierea microseismelor și a poluanțialor introduși în mediu);

2. obligațiile persoanelor juridice de a ține evidența strictă a substanțelor și preparatelor periculoase și de a furniza informațiile și datele cerute de autoritatea competentă pentru protecția mediului;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice ce tipuri de substanțe periculoase se utilizează și ce descrieri au cerut autoritățile asupra riscului pe care acestea îl au asupra populației și mediului

3. obligația proprietarilor și deținătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a preveni, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calității mediului geologic;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice ce au făcut sau ce vor face concret în acest domeniu

(2). Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
• obligația autorităților administrației publice locale de a informa publicul privind riscurile generate de funcționarea sau existența obiectivelor cu risc pentru mediu și sănătatea populației;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice cum au făcut concret autoritățile publice locale aceste informări ale publicului și pe baza căror materiale oficiale
• obligațiile persoanelor fizice și juridice de a furniza și/sau utiliza informații corecte pentru elaborarea evaluarilor de mediu, evaluarilor impactului asupra mediului, a bilanțurilor de mediu și a rapoartelor de amplasament;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice în memoriile tehnice și în rapoartele de mediu corectitudine informațiilor furnizate, constatându-se nu numai că există dezinformări, dar că se practică cu intenție omisiuni referitoare la unele activități și date informaționale

27. obligațiile persoanelor fizice și juridice, care prospectează, explorează sau exploatează resursele naturale, de a remedia zonele în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice în ce mod s-a făcut sau sunt prevăzute a se realiza remedierile în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost sau vor fi afectate și dacă pentru aceste măsuri au fost prevăzute și cerute a se demonstra existența fondurilor necesare

(3). Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
• obligația titularului de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului când intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare sau cu privire la orice modificare a condițiilor care au stat la baza emiterii acestora, înainte de realizarea modificării
• obligațiile persoanelor fizice și juridice de a suporta costul pentru repararea unui prejudiciu și de a înlătura urmările produse de acesta, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste".

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice în ce mod s-au făcut aceste notificări, ce prejudicii au fost constatate de către autoritatea de mediu și în ce fel au fost ele atribuite făptașului

15. obligația persoanelor fizice și juridice să nu deverseze în apele de suprafață sau subterane ape uzate, substante petroliere sau periculoase, ape care conțin substanțe periculoase.

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice la nivelul autorităților de reglementare cum a fost posibil să se emită acorduri și/sau autorizații pentru activități la care titularul proiectului precizează că va deversa în subteran substanțe periculoase, activitate care constituie contravenție.

Art. 98. - (2). Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON) următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană, animală sau vegetală: prezentarea, în lucrările privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului asupra mediului, a bilanțului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii și informații false;

(5). În situația în care infracțiunile au pus în pericol sănătatea sau integritatea corporală a unui numar mare de persoane, au avut vreuna dintre urmările prevăzute în art. 182 din Codul penal ori au cauzat o pagubă materială importantă, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, iar în cazul în care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei naționale, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

(6). Tentativa se pedepsește.

Mircea Vintilescu

Potenţialele implicaţii tectonice şi hidrogeologice generate de exploatarea gazelor de şist

Stratul de roci în care se presupune existența gazelor de șist este constituit din mai multe pachete ale unor depozite sedimentare impermeabile, alcătuite dintr-o succesiune de roci compacte și foarte bine tectonizate, acestea fiind reprezentate în general din șisturi argiloase și argilo-grezoase. Peste aceste șisturi argiloase repauzează depozite sedimentare cu permeabilitate foarte mare, de tip fisural, constituite în principal din marno-calcare, calcare și dolomite, peste care repauzează alte tipuri de depozite permeabile poroase, constituite în principal din nisipuri, pietrișuri, nisipuri în amestec cu pietrișuri și bolovănișuri etc.

Această caracteristică stratigrafică a depozitelor sedimentare care repauzează peste pachetul gros de șisturi argiloase, permite atât fluidelor, cât și gazelor înmagazinate în aceste depozitele permeabile, să circule liber atât în plan vertical, cât și în plan orizontal, fără posibilități concrete de control și coordonare a condițiilor de migrare al acestora.

În condițiile în care se propune realizarea procesului de fracturare in-situ, adică de sfărâmare/fracturare a unui depozit de roci compacte și foarte bine tasate/tectonizate prin tehnologii mecanice (explozii directe în subteran), asociate cu metode hidraulice (injecții la presiuni foarte mari a unor diferite categorii de fluide), toate depozitele sedimentare care repauzează peste acestea, pot suferi deformări, putându-se modifica sistemul existent al diaclazelor și fisurilor existente în formațiunile carstice (calcaroase și grezoase), iar sistemele liniilor de falii intermediare și/sau generale pot cunoaște o reactivare și de aici o nouă dinamică ce pot genera o neotectonică zonală foarte activă.

Fracturarea în subteran a acestor depozite de roci compacte foarte bine tectonizate (șisturi argiloase și/sau argilo-grezoase), reprezintă un procedeu ce nu poate fi controlat sub aspectul producerii deformărilor în stratele superficiale din coperiș și mai ales nici în interiorul stratului care face obiectul posibilei explorări/exploatări a gazelor de șist. Procesul de sfărâmare și dislocare al rocilor componente acestor depozite de roci șistuase prin procese de fracturare mecanică și combinate cu fracturarea hidraulică, presupune formarea unor cavități și fisuri în aceste roci compacte, fenomen care se amplifică și prin scoaterea la zi a unor volume foarte mari de rocă sfărâmată din stratul mamă, cu scopul de asigurare a unui sistem permeabil cât mai bun în aceste roci care la originea lor sunt roci impermeabile, astfel încât să se poată asigura migrarea lesnicioasă a eventualelor gaze de șist spre gura de sondă receptoare. Prin aplicarea acestor proceduri mixte de fracturare mecanică și hidraulică a depozitelor de roci șistuase, se poate anticipa ca sigur o posibilă migrare a gazelor de șist și a fluidelor contaminate folosite la procedeele de sfărâmare/fisurare al rocilor spre zonele superficiale prin tot sistemul de diaclaze și fisuri existent, fisuri care se vor dezvolta continuu, într-un mod ce nu poate fi controlat, anticipat și nici cuantificat.

În aceste condiții se pune întrebarea firească: ”ce garanții pot da cei care doresc exploatarea acestor resurse neregenerabile și mai ales, cine își asumă responsabilitatea reală și nu declarativă, pentru a se preîntâmpina agravarea pagubelor generate de intensificarea activităților seismice zonale, apoi de contaminarea ireversibilă a rocilor sedimentare superficiale și mai ales a acviferelor pe care acestea le înglobează”? Toate aceste elemente de risc pot avea repercusiuni deosebit de grave asupra vieții, sănătății, libertății și mai ales asupra condițiilor de trai ale populației, pot afecta stabilitatea cantitativă și calitativă a apelor subterane, a condițiilor de migrare a apei din acviferele și chiar a stabilității tectonice a arealelor supuse proceselor de fracturare mecanică și hidraulică.

În mod cert, prin condițiile litologice existente în zonele propuse pentru efectuarea testelor de explorare/exploatare a gazelor de șist, nu pot fi date nici un fel de garanții din partea unor autorități care se pretind responsabile, garanții care să preîntâmpine procesul de poluare a acviferelor, mai ales că în aceste zone s-a identificat un mare deficit al resurselor de apă care sunt destinate consumului prioritar al populației. Procesul de identificare a prezenței gazului de șist în formațiunile acestea de tip compact și bine tectonizate prin executarea unor foraje de explorare se poate face și fără a genera operațiuni de fracturare mecanică și hidraulică în stratul cu șisturi argiloase sau argilo-grezoase. Astfel, eșantioanele de carote care se pot obținute în timpul forării găurii de sondă pentru forajul vertical, în condițiile în care se utilizează tehnici de forare corespunzătoare, pot să furnizeze suficiente date necesare acestui proces de cunoaștere a condițiilor de zăcământ pentru aceste categorii de resurse considerate potențial energetice. În aceste condiții se poate aprecia că explorarea depozitelor de șisturi argiloase, în care se propune generarea proceselor de fracturare mecanică și hidraulică in-situ, la care se vor folosi și diferite substanțe chimice cu proprietăți deosebit de toxice pentru om și mediu, proces care se propune a se continua și cu o exploatare incipientă a gazului de șist, este total neindicată și de neacceptat.

Această tehnologie poate genera o contaminarea ireversibilă a resurselor de apă subterane de interes local și regional, proces care va scoate aceste resurse de apă definitiv din bilanțul rezervelor strategice de apă ale zonelor investigate, atât pe mari suprafețe ce nu pot fi estimate ca arie de desfășurare în spațiu, cât și în profunzimea mediului geologic în care sunt cantonate. Pierderea ireversibilă a resurselor de apă destinate prioritar consumului uman din zonele care vor fi supuse investigărilor de acest tip, nu poate constitui un argument în favoarea obținerii unei parțiale independențe energetice, întrucât asigurarea necesarului de apă în zonele afectate ar costa mul mai mult comparativ cu beneficiul relativ redus adus de exploatarea gazelor de șist.

Riscurile potențiale privind stabilitatea tectonică atât zonală cât mai ales regională care pot apărea în urma procesului de sfărâmare/fisurare/dislocare in-situ al unor pachete groase de sute de metrii de roci șistuase foarte bine tectonizate, impune din partea autorităților responsabile cu reglementare promovării acestor categorii de investiții o atitudine de maximă prudență în executarea forajelor de explorare, acestea necesitând a fi investigate într-o primă etapă fără aplicarea nici unui proces de fracturare (mecanică și/sau hidraulică), respectiv numai pe eșantioanele de carote care se vor colecta din activitatea de executare a forajului vertical.

Pe baza acestor date se va putea executa un studiu geologic de amănunt privind condițiile de risc atât tectonic cât și hidrogeologic, în baza căruia se va putea stabili fie continuarea, fie oprirea executării viitoarelor foraje orizontale. Este necesar ca acest studiu de risc să ia în considerare și să analizeze cu maximă responsabilitate situația post-exploatare, respectiv când se vor opri exploatările gazelor de șist, dar întregul deranjament produs în interiorul depozitelor purtătoare de șisturi argiloase este posibil să se amplifice și să genereze o neotectonică zonală și regională foarte activă și total nespecifică pentru structura geologică supusă acestui experiment.

Pentru luarea deciziilor finale privitor la modalitățile de continuare a procesului de explorare în toate spațiile concesionate în vederea explorării unor resurse de interes pentru exploatarea gazelor de șist, este necesar asigurarea unei largi dezbateri publice cu participarea unor colective mixte de specialiști din diferite domenii (geologi, hidrogeologi, specialiști în tehnologia forajului de mare adâncime, specialiști în diferite probleme de protecție a mediului înconjurător etc.), a publicului interesat, cât mai ales a comunității locale atât din localitățile nominalizate, cât și din zonele învecinate acestora.

Menționăm că viața, sănătatea, libertatea, dreptul la proprietate și dreptul la bunăstare pentru populația din aceste zone în care se propune începerea operațiunilor de explorare/exploatare a gazelor de șist, reprezintă drepturi fundamentale ale omului care nu pot fi încălcate de nimeni, indiferent sub ce motivație se încearcă a se argumenta oportunitatea promovării acestui gen de investiții.

Toate aceste drepturi fundamentale ale cetățeanului român sunt foarte clar specificate atât în Constituția României, cât și în legile organice și ordinare care reglementează protecția mediului înconjurător în România. Atragem pe această cale atenția tuturor autorităților, indiferent de modul ierarhic de poziționare al lor că încălcarea acestor drepturi va atrage după sine, nu numai răspunderea penală, dar și pecuniară, mai ales în situația producerii unor prejudicii cu atingeri directe la viața, sănătatea sau asupra bunurilor materiale ale populației din zonele în care s-au emis acte de reglementare cu încălcarea gravă a prevederilor din legislația româna aflată încă în vigoare.

Mircea Vintilescu

Descrierea succintă a condiţiilor stratigrafice şi de zăcământ a şisturilor argiloase şi argilo-grezoase siluriene din zona localităţii Costineşti, judeţul Constanţa

Dacă în zona sudică a Dobrogei, respectiv în raza localității Vama Veche, straturile de șisturi argiloase și argilo-grezoase siluriene care fac obiectul unor posibile explorări și/sau exploatări a gazelor de șist, pot avea grosimi de peste 700 m, acestea se găsesc la adâncimi maxime de circa 2.350 m sub nivelul solului. În zona Costinești aceste straturi se află la adâncimi mult mai mici de circa 400 m sub nivelul solului. Această diferență de circa 2.000 m între poziționarea stratigrafică a acestui depozit silurian dintre cele două localități Vama Veche și Costinești se explică prin existența macrofaliei Pecineaga-Camena, falie care a favorizat formarea acestei formațiuni de tip horst al Dobrogei de Sud.

Interesant este că peste aceste depozite siluriene din zona Vama Veche, repauzează depozite sedimentare permeabile devoniene, constituite în principal din marno-calcare și argile negre cu grosimi de circa 845 m, apoi repauzează depozite jurasice constituite din dolomite cu intercalații de calcare ce pot avea grosimi de circa 435 m, peste care repauzează depozite cretacice și neogene de natură sedimentară poroasă și carstice, acestea însumând grosimi maxime de circa 1.000 m.

În zona Costinești, peste depozitele siluriene care pot face obiectul exploatării gazelor de șist, lipsesc depozitele sedimentare devoniene și jurasice (care au în zona Vama Veche circa 1.280 m grosime), repauzând direct depozitele sedimentare permeabile constituite din calcare și marno-calcare, nisipuri și gresii glauconitice, gresii calcaroase glauconitice feldspatice și cretă cu silexuri, toate aceste depozite însumând o grosime maximă probabilă de circa 300 m, peste care repauzează tot depozite sedimentare permeabile neogene.

În condițiile în care se propune realizarea procesului de fracturare a depozitelor siluriene, toate depozitele sedimentare situate în coperișul acestora, respectiv care repauzează peste șisturile argiloase siluriene, pot suferi deformări, putându-se modifica sistemul existent al diaclazelor și fisurilor existente în formațiunile calcaroase și grezoase, iar sistemele liniilor de falii intermediare și/sau generale pot cunoaște o nouă dinamică ce pot genera reactivarea unor elemente de neotectonică zonală. Fracturarea șisturilor argiloase și argilo-grezoase reprezintă un procedeu ce nu poate fi controlat sub aspectul producerii deformărilor în stratele superficiale din coperișul lor și nici în interiorul acestui strat care face obiectul posibilei explorări a prezenței gazelor de șist. Sigur că se poate anticipa producerea unei sfărâmări a rocilor foarte bine tectonizate care sunt componente stratului de șisturi argiloase siluriene și prin aceasta generarea unui sistem de permeabilizare a acestui pachet gros de șisturi argiloase siluriene, concomitent cu mărirea gradului de permeabilitate a stratelor sedimentare superficiale care repauzează direct peste acest depozit silurian. În aceste condiții se poate anticipa o posibilă migrare nu numai a gazelor de șist spre straturile de roci superficiale care repauzează peste șisturile argiloase, proces care se va produce prin tot sistemul de diaclaze și fisuri existente atât în prezent, dar care se vor dezvolta continuu într-un mod ce nu poate fi controlat și nici măcar posibil de anticipat, cât mai ales al fluidelor intens contaminate care for fi utilizate în procesul de fracturare hidraulică, proces care presupune injectarea lor în subteran la presiuni foarte mari de sute sau chiar mii de atmosfere.

În aceste condiții se pune întrebarea ce garanții se pot asigura pentru a se preîntâmpina contaminarea rocilor sedimentare superficiale și chiar al acviferelor pe care aceste medii permeabile le înglobează, acestea putând avea repercursiuni deosebit de grave asupra stabilității calitative a apelor subterane, a condițiilor de migrare a apei prin acviferele existente și chiar a stabilității tectonice a arealelor supuse proceselor de fracturare mecanică și hidraulică. Explorarea prezenței gazului de șist în formațiunile siluriene prin foraje, se poate face și fără a genera operațiuni de fracturare mecanică și hidraulică în strat, respectiv eșantioanele de carote care se pot extrage în timpul forării putând să furnizeze datele necesare acestui proces de cunoaștere atât a prezenței gazelor de șist, cât și a condițiilor de zăcământ existente în șisturile siluriene.

În condițiile stratigrafice descrise pe baza informațiilor din forajele executate în zonă și meționate în documentațiile bibliografice ale geologiei zonei Dobrogea de Sud începând cu anul 1953 și până în prezent, inclusiv pentru zona Costinești, se poate aprecia că explorarea depozitelor siluriene constituite din șisturi argiloase detritice, străbătute de numeroase diaclaze, în care se propune generarea proceselor de fracturare atât mecanică (prin explozii succesive), cât și prin procese hidraulice, la care se vor folosi diferite substanțe chimice cu proprietăți toxice și nocive, proces care se propune a se continua și cu o exploatare incipientă a gazului de șist, este total neindicată întrucât pot genera riscuri de instabilitate tectonică greu de cuantificat atât în timpul proceselor de explorare, de exploatare, cât mai ales după finalizarea tuturor operațiunilor de exploatare.

Adâncimea mică de pozare în subteran a formațiunilor siluriene în zona Costinești, asociat cu prezența în imediata apropiere a bazinului maritim cu apă sărată, pot genera contaminarea ireversibilă a resurselor de apă subterane pozate în formațiunile carstice, proces care va scoate definitiv și ireversibil aceste resurse de apă din bilanțul rezervelor strategice atât ale zonei, cât și ale României, pe suprafețe ce nu pot fi estimate ca arie de desfășurare atât în spațiu, cât și în profunzime. Riscurile potențiale care pot apărea, impun adoptarea unor atitudini de maximă de precauție și mai ales de prudență în executarea forajelor de explorare, acestea necesitând a fi investigate într-o primă etapă fără aplicarea procesului de fracturare, respectiv numai pe eșantioanele de carote care se vor colecta din activitatea de executare a forajului vertical.

Pe baza acestor date se va putea executa un studiu geologic de amănunt privind condițiile de risc geologic și mai ales tectonic în continuarea executării viitoarelor foraje orizontale și eventual al condițiilor de executare a operațiunilor de fracturare a depozitelor siluriene, în condiții de maximă siguranță pentru stabilitatea stratelor permeabile care repauzează la partea superioară a zăcământului gazelor de șist.

În concluzie, propunem să se înceapă procesul de explorare numai cu etapa de executare a forajului vertical, iar în funcție de rezultatele obținute la această fază de explorare să se treacă sau nu, în funcție de datele obținute la prima fază de investigare, la o eventuală executare și a forajelor orizontale, această decizie putând fi luată numai după ce s-au efectuat simulări privind sistemul de poziționare al acestora în masa depozitului silurian, concomitent cu evaluarea potențialului de fracturare al șisturilor argiloase sau argilo-grezoase fără a afecta stabilitatea stratelor sedimentare situate în coperișul depozitului investigat.

Pentru luarea deciziilor finale privitor la modalitățile de continuare a procesului de explorare al acestor formațiuni geologice este necesar asigurarea unei largi dezbateri publice cu participarea atât a unor grupe mixte de specialiști din diferite domenii de activitate (ex. geologi, seismologi, hidrogeologi, specialiști în tehnologia forajelor, specialiști în protecția mediului etc.), a publicului interesat, cât mai ales a comunității locale din localitatea Costinești și din zonele învecinate.

Mircea Vintilescu

Sărbătoarea ilegalismului în protecţia mediului din România

(ARTICOL REACTUALIZAT)
La data de 5 iunie s-a convenit pe plan internaţional să se sărbătorească ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MEDIULUI. La acest eveniment a subscris cum era şi normal și România.
Ca om care lucrez în acest domeniu de foarte mult timp, am încercat să desluşesc tainele acestui eveniment care dă ceva de lucru în mod festivist multor instituţii ale statului, ONG-urilor, diferiţilor oameni de bine din ţară şi de ce nu şi multor politicieni care doresc să se afirme în acest domeniu.
Prima problemă care se ridică este legată de întrebarea: asupra cărui mediu acordăm această atenţie sărbătorească? Pentru mediul academic, mediului cultural, mediului economic, mediului politic? Iar enumerările mai pot continua fără sfârșit.
Dacă ne-am lua după definiţia oficială dată în legislaţia românească (Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului): "mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului".
Eu unul, nu ştiu şi nici nu pot să-mi dau seama ce putem sărbători: ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale terrei?! Aerul?! Apa (şi care apă)?! Solul?! Subsolul cu gazele lui de șist?! Aspectele caracteristice ale peisajului?! Toate straturile atmosferice?! Toate materiile organice şi anorganice?! Fiinţele vii?! Sistemele naturale în interacţiune?! Unele valori materiale şi spirituale?! Calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului?! Cum nici un organism care s-a implicat în acest act sărbătoresc nu a făcut o precizare clară a ceea ce reprezintă motivul festivităţii, cred că poate vom sărbători toate straturile atmosferice, sau poate toate materiile organice, anorganice şi fiinţele vii, sau poate sistemele naturale în interacţiune … Pot să fiu însă foarte sigur că nu vom sărbători unele valori materiale şi spirituale, sau calitatea vieţii ori minunatele condiţii care ne influenţează bunăstarea şi sănătatea, căci exista riscul ca mulţi participanţi la această festivitate să-i ia cu "HUO" pe organizatorii autorităților statului.
Mai mult, Primăria generală a Bucureștiului, alături de numeroasele ONG-uri au profitat de acest eveniment ca să iasă din anonimat şi au adus iar în discuţie problema câinilor fără stăpân, a defrişărilor… şi multe alte probleme colaterale, care au amplificat formulele de festivism declarativ. Am adus în discuție această problemă a definiției mediului pentru a vedea cât de absurdă este, cât de neaplicabilă poate fi, dar mai ales pentru a vedea că valoarea ei juridică este chiar nulă. Însă mai nimeni nu se referă la adevăratele probleme disfuncționale privind protecţia mediului înconjurător din România, respectiv cum este organizată această activitate atât la nivel central cât și local, cum funcţionează aceste instituții şi ce performanţe au, cum se cheltuiesc banii de la bugetul de stat de către instituţiile abilitate ale statului sau de către alte organisme implicate în această problemă etc., în condiţiile în care noi, mai toţi contribuabilii, susţinem cu înverşunare că se manifestă serioase elemente de nechibzuiţă în acest domeniu, ba mai mult, aceste autorități dau undă verde producerii dezastrelor ecologice.
Poate că nu scriam aceste rânduri dacă nu aveam convingerea că şi în viitor se vor folosi aceleaşi forme organizatorice zgomotoase şi mai ales aceeaşi demagogie festivistă care se finalizează… CU NIMIC. În acest sens, ridic câteva probleme care încercă să lămurească cât de cât unele frământări şi preocupări ale mele.
În România nu se poate vorbi cu seriozitate despre PROTECŢIA MEDIULUI, iar cine încearcă să o facă, este cu adevărat iresponsabil! Susțin acest lucru pentru că în legea amintită nu există o definiţie oficială a protecţiei mediului, respectiv ce este aceasta, o activitate? Un deziderat? etc. Este surprinzător cum doamna fost ministru Sulfina Barbu a propus Parlamentului României spre adoptare o lege organică fără un domeniu bine definit, cum Parlamentul României a adoptat o asemenea lege, cum Instituţia Prezidenţială a promulgat-o. Iată că numai sub acest aspect cei sumar enumeraţi şi implicați în actul de legiferare și-au etalat pe deplin incompetenţa profesională, demonstrând cu prisosinţă că manifestă multă superficialitate şi neglijenţă în elaborarea legilor care ne reglementează toate activităţile pe care le desfăşurăm (Atenţie! Acest lucru se întâmplă la legi organice, căci la legile ordinare care derivă din legile organice neglijenţa şi superficialitatea este în floare, aceasta fiind și mai mare).
Mai mult, în această lege, nicăieri nu se specifică şi nici nu se recunoaşte că protecţia mediului în România reprezintă o activitate care trebuie desfăşurată în instituţii abilitate ale statului și care trebuie să-și asume întreaga responsabilitate a actului decizional. De fapt, dacă te uiţi cu atenţie în Cod CAEN (codul activităţilor din economia naţională) protecţia mediului în România nu este recunoscută oficial ca activitate. Păi, dacă nu se recunoaşte această activitate de către stat, se pune întrebarea cum de funcţionează Ministerul Mediului cu toate instituţiile subordonate? Apoi, cum şi pentru ce sunt plătiţi de către contribuabili salariaţii acestor instituţii? Ce fac ei la locul de muncă? Cum justifică cei doi miniștrii împreună cu toţi secretarii de stat şi directori numiţi numai pe criterii politice lefurile frumuşele pe care le iau şi mai ales pentru ce le iau, dacă în România această activitate nu este recunoscută oficial şi se desfăşoară în mod ilegal?!
Chiar pe aceşti oameni incompetenţi nu îi preocupă caracterul de legalitate sub care îşi desfăşoară activitatea?! Spun aceste lucruri întrucât nu am văzut până astăzi nici un fel de intenţie din partea acestor demnitari de a reglementa problema desfăşurării activităţii lor în domeniul protecţiei mediului înconjurător din România, cu toate că în Constituţia României se face vorbire de mai multe ori de "activitatea din domeniul protecţiei mediului". Sfidarea elementelor primare de legalitate sub care trebuie să se desfăşoare o activitate, demonstrează cu prisosinţă incompetenţa politicului din România, dar şi lipsa de preocupare a armatei de personal din toate instituţiile statului de a reglementa această problemă care vizează în primul rând legalitatea locului lor de muncă, dacă la binele comunităților umane nu se mai gândesc. Tot pe această linie a neglijenţei, a incompetenţei, a sfidării propriilor interese ale funcționarului public, dar care vizează interesul cetăţeanului contribuabil, se înscrie şi lipsa de preocupare de a oficializa meseria de specialist sau lucrător specializat în domeniul protecţiei mediului. Astfel, în Codul COR (codul ocupaţiilor din România) nu există nici o menţiune referitoare la profesia de specialist pe componenţi, subcomponenţi sau factori ai mediului înconjurător, sau pentru alte activităţi specifice acestui domeniu.
Iată că din acest motiv, în domeniul protecţiei mediului, întâlnești toți neaveniții sau analfabeții acestei meserii. Găseşti la compartimentul de biodiversitate, ingineri în tehnologia construcţiilor de maşini, la compartimentul reglementări, economişti, la compartimentul monitorizări, absolvenţi ai Conservatorului Ciprian Porumbescu - secţia flaut etc. Iar în conducerea instituţiilor sunt tot felul de indivizi care nu au nimic de-a face cu managementul, gestiunea şi problemele legate de protecţie a mediului înconjurător. Interesant este şi faptul că cetăţeanul de rând şi mai ales ONG-urile, nu sunt preocupate de aceste aspecte. Nu ştiu dacă cineva, grav bolnav cardiac, sau de diabet etc., ar încerca să se ducă să se trateze, plătind şi bani serioşi pe actul medical, la un potcovar. Cred că nu ar face aşa ceva nimeni, nici în ruptul capului. Dar iată că în domeniul protecţiei mediului, această activitate care se desfăşurată în instituţii abilitate ale statului, acest lucru este posibil! Astfel, toţi incompetenţii care nu au avut loc în meseria pentru care s-au pregătit inițial, au ajuns sub diferite formule neortodoxe, să lucreze pe funcţii cu răspunderi foarte importante în domeniul protecţiei mediului, loc de muncă unde îşi arată zilnic incompetența, nonperformanţa profesională și mai ales disprețul față de cetățen și comunitățile umane.
În acest domeniu de activitate, mai marii politicieni ai noştri au pornit de la lozinca: "la fotbal şi la mediu se pricepe toată lumea!!!" Inclusiv dânşii. Efectul se vede: nu se face nimic din ce ar trebui să se facă. Ne ocupăm cu PROGRAMUL RABLA ca activitate centrală și foarte actuală a Ministerului Mediului, în loc să facem activităţi de protecţie a mediului după toate regulile acestei meserii. Dar, din păcate, nu ai cu cine să faci aşa ceva, pentru că cei care mai ştiau câte ceva în acest domeniu au fost maziliţi pentru a face loc întregului lot de oameni aserviţi politic care au un singur merit: posedă ca urmă de la bască o singură circumvoluţiune pe creier, pe care o pun şi pe aceasta cu multă modestie în slujba protecţiei mediului înconjurător din România.
Dacă nu ştim ce este protecţia mediului înconjurător, nu avem recunoscută în România această activitate, implicăm oameni fără experienţă în domeniu (de la miniştri, secretari de stat, directori de departamente şi de agenţii, şefi de servicii şi lucrători pe domenii de importanţă capitală), pentru a gestiona această problemă recunoscută de legiuitor ca „obiectiv de interes public major”, este firesc ca în acest domeniu să domnească haosul, să nu ştim nici măcar acum ce sărbătorim, să nu avem un inventar al problemelor prioritare pe care să le discutăm, să gafăm atât în faţa experţilor europeni dar şi a cetăţeanului român contribuabil atât la bugetul acestor instituţii, cât şi la salariile acestor pseudoexperţi şi lucrători din domeniul protecţiei mediului înconjurător.

Pentru că tot este un moment aniversar, vreau să informez pe toţi cei care au unele preocupări în domeniul protecţiei mediului, că România, astăzi, este cel mai mare importator de poluare din Europa. Aşezarea geografică, relieful carpatic, Dunărea, dar şi mişcarea curenţior de aer din vest, est, sud şi nord spre arcul Carpaţilor, fac ca ţara noastră să primească pe calea aerului o gamă foarte largă de poluanţi toxici bine ascunşi în tot felul de combinaţii chimice, dar cu toxicitate mare, care precipită cu ajutorul ploilor pe întregul spaţiu românesc. Astfel din Europa Occidentală şi Centrală, pe calea aerului primim toată gama de poluanţi evacuaţi în atmosferă de toate ţările din aceste spaţii, poluanţii oprindu-se de regulă la rama vestică a Carpaţilor Orientali şi la rama nordică a Carpaţilor Meridionali.
Prin recentele programe internaţionale de monitoring de fond ale modului de dispersie a norului de cenuşă produs de erupţia vulcanului din Islanda, acest lucru a fost încă o dată demonstrat ca fiind real şi de marea actualitate. Din est, de la Ucraina şi nu numai, poluanţii de tot felul (inclusiv cei radioactivi) care au fost evacuaţi în mediul atmosferic, ajung până la rama estică a Carpaţilor Orientali, unde cea mai mare partea a lor se precipită, sedimentându-se. Din sudul Europei, dar şi din nordul Africii, poluanţii atmosferici ajung până la rama sudică a Carpaţilor Meridionali. Toţi aceşti poluanţi ajung pe sol prin intermediul ploilor care, generic, sunt definite drept "ploi acide". Dar ele sunt şi alcaline, afectând nu numai fertilitatea solurilor dar şi calitatea şi stabilitatea culturilor agricole, sau a întregului covor vegetal de care depinde starea de sănătate și nu în ultimul rând chiar viața noastră.
Aceşti poluanţi duc la scăderea constantă a producţiei agricole, ne îmbolnăvesc pădurile şi pajiştile, ne poluează apele, dar şi mai rău, ne afectează sănătatea, încet, fără ca să ne dăm sema. Aceşti poluanţi ne fac să cheltuim mai mult pentru fertilizarea solurilor depreciate, pentru ocrotirea sănătăţii noastre, cât şi pentru multe alte probleme pe care le-am identificat, sau pe care doar le bănuim. Aceşti poluanţi ne fac din zi în zi mai săraci şi mai vulnerabili şi chiar dependenţi de producţiile agricole ale altor ţări care obţin profituri uriaşe pe necazul nostru, dar care este produs cu bună știință chiar de ei.
Dunărea vine şi ea cu o gamă de poluanţi perverşi, incluşi în aşa-zisa categorie de oligoelemente (ca şi în cazul ploilor acide), afectând calitatea ecositemului acvatic pe tot cursul ei, al Deltei şi chiar a zonei litorale a Mării Negre. Tot ce consumăm din apa Dunării, de la apa de la robinet şi până la faimosul crap sau scrumbie de Dunăre, reprezintă produse afectate de aceşti poluanţi, generic cunoscuţi sub forma de oligoelemente, dar care sunt foarte toxici şi generatori de boli cancerigene, digestive etc.
Interesant este că pentru a afla de ce importăm gratuit acești poluanţi cu valenţe toxice, pe toţi cei care gestionează destinele ţării sau ale populaţiei acestei ţări nu-i interesează cu absolut nimic. Nu s-a investit nimic în monitoringul de fond al aerului ca să ştim de unde vin aceşti poluanţi, ce tipuri de poluanţi primim şi mai ales în ce cantităţi şi ce concentraţii. Investim în schimb în Programul Rabla, program cu care ne lăudăm zilnic la televizor.
Nu au fost informate instituţiile specializate ale statului pentru a face demersurile de rigoare în vederea stopării surselor de poluare transfrontaliere care ne aduc atâtea disfuncţionalităţi. Astfel, Ministerul de Externe se preocupă de voturile din străinătate pe cale electronică, însă nu încearcă să atenţioneze pe marii poluatori europeni de prejudiciile pe care ni le generează. CSAT este preocupat de rolul "destabilizator al presei" şi nici pe departe de măsurile de apărare pe care trebuie să le luăm asupra fenomenului de poluare transfrontalieră. Ministerul de Finanţe se milogeşte în genunchi de fiecare potenţială sursă externă de împrumut, dar nu aplică principiul european şi internaţional referitor la "poluatorul plăteşte". Nu am fost în stare nici măcar să atenţionăm Statele Membre ale UE cât ne datorează pe linia prejudiciilor de mediu create și înregistrate în România de poluarea transfrontalieră, dar ne căciulim în faţa FMI şi acceptăm fără să crâcnim toate condiţiile înrobitoare care ne sunt puse.
Ar fi o mare greşeală să se creadă că România este în totalitate victima altor state. NU! Noi suntem propria noastră victimă că am acceptat ca în fruntea principalelor instituţii ale statului, care au sarcina de a răspunde de integritatea teritorială, de sănătatea populaţiei, de avutul cetăţeanului, să punem sau să acceptăm oameni fără nici o expertiză în domeniu. Acceptăm partide politice care doresc să ajungă în parlament pe problematica protecţiei mediului, dar care nu au habar de această activitate! Acceptăm să sărbătorim evenimente cu rezonanţă internaţională a căror semnificaţie nu o cunoaştem (ziua mediului), care până astăzi ne-a adus și probabil că ne vor mai aduce destule disfuncţionalităţi, deprecieri ale mediului înconjurător şi numeroase prejudicii la nivelul sănătăţii, al avuţiei şi a bunăstării fiecăruia dintre noi.
Sărbătorim… culmea, ceea ce instituţiile statului nu recunosc în mod oficial: activitatea de protecţie a mediului înconjurător!!! Acceptăm ca acest lucru să se desfăşoare în acestă formulă de ilegalitate şi ne mândrim cu acest lucru. Din acest punct de vedere pot spune fără să greşesc că: "MARE ESTE GRĂDINA LUI DUMNEZEU ŞI DESTUL DE PLINĂ CU PROSTIA ROMÂNEASCĂ".
Sper ca la anul, pentru ziua de 5 iunie, să pot scrie un altfel de articol, în care cel puţin aceste probleme disfuncţionale şi succint enumerate să nu mai existe. Nu este vorba de un optimism exagerat. Mă bazez pe puterea de înţelegere şi de acţiune a cetăţeanului român care mai este şi european. Noi trebui să acţionăm conştient, în aşa fel încât să determinăm factorii responsabili să se conformeze legalităţii. Poate că la anul vom putea spune că nu o să ne mai concesionăm resursele naturale pentru a fi exploatate cu cele mai barbare și agresive tehnologii la adresa mediului și a sănătății populației. Pentru acest lucru spun: "DĂ-I DOAMNE ROMÂNULUI MINTEA CEA DE PE URMĂ ȘI CURAJUL DE A SE MANIFESTA CU PRILEJUL ACESTEI ZILE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR GARANTATE DE CONSTITUȚIE, ATÂT ÎN FOLOSUL LOR, CÂT MAI ALES ÎN NUMELE COPIILOR LOR ȘI AL GENERAȚIILOR VIITOARE".
Mircea Vintilescu

Climatologii vorbesc, politicienii picotesc

Sunt ferm convins că foarte mulţi români se bucură acum de zilele deosebit de însorite ale primăverii sfârşitului de aprilie. Mulţi cred că Dumnezeu ţine cu noi şi ne dăruieşte – poate în mod nemeritat – aceste zile deosebit de frumoase, cu temperaturi ale aerului care ies cu mult din mediile climatologice ale sezonului.
 
Poate mulţi dintre noi tratăm cu multă indiferenţă cam tot ce ne avertizează meteorologii și climatologii, respectiv că trăim în plină perioadă a unor schimbări climatice certe. La auzul unor asemenea ştiri, trecem pe alte canale căci nu vrem să ne punem întrebarea firească: ”Pe mine cu ce mă afectează acest lucru?”
0
În primul rând avem acest comportament pentru că nu ştim, dar nici nu suntem informaţi în mod concret ce înseamnă şi mai ales ce presupune acest termen: SCHIMBĂRI CLIMATICE. Avem un Minister al Mediului şi al Schimbărilor Climatice, care are în prezent ca principală preocupare ”metode de înnoire/preschimbare a parcului auto”. Cu aceste date ne informează cam ce urmează să se facă în următoarele luni ca urmare a efortului susţinut depus de ministrul nostru în cadrul guvernului.
 
Pe această temă se fac conferinţe de presă, se dau interviuri cu explicaţii din care nu înţelegi mai nimic şi cam atât. Nimic nu ni se spune însă despre schimbările climatice, nimic nu se întreprinde pentru ca să putem să susţinem propunerile care ar trebui să ne apere, sau să ne facă conştienţi că trebuie să avem un alt tip de comportament în faţa acestor noi evenimente care ar putea să ne afecteze în mod grav viaţa, sănătatea, libertatea şi nivelul de trai. Explicaţia acestei tăceri este simplă, în sensul că acest minister, cu departamentul de specialitate nou creat în domeniul schimbărilor climatice este invadat de LAUREAŢII PREMIULUI NEŞTIINŢEI”, adică de ”SPECIALIŞTI” aflaţi în prima fază (preşcolară) de iniţiere.
1
Iată că prin indiferenţa de care dăm noi dovadă cu mult sârg, ne aducem singuri în situaţia să plătim pe aceşti ”preşcolari în domeniul protecţiei mediului înconjurător”, pentru a ne făuri chiar ei un viitor ce se anunţă foarte sumbru. Specialiştii climatologi dau informații din ce în ce mai precise referitor la ce trebuie să ne aşteaptă în următoarele luni sub aspectul modului de manifestare al climei pe regiuni, state şi continente. Ni se explică abaterile sau deviaţiile climatologice la care trebuie să ne aşteptăm, dar cei responsabili cu elaborarea unor politici şi strategii adecvate pentru a conbate efectele distructive ale acestor evenimente anunţate din timp, DORM ÎN SCAUNELE CONFORTABILE ALE GUVERNULUI, visând la o prosperitatea din ce în ce mai bună pentru sine.
 
Avem enorm de multe ONG-uri axate pe profilul protecţiei mediului înconjurător care tac mâlc când se vorbeşte de această problemă, avem politicieni reprezentanţi în Parlament ai unor partide verzi care doresc să ne înveţe să formăm cupluri de acelaşi sex, să devenim cu toţi atei etc., dar despre problema schimbărilor climatice pe care au propovăduit-o în campania electorală ca să ajungă în cercurile puterii, noi nu aflăm nimic.
 
Poate că pentru acest aspect care ne va afecta foarte grav viața, politicul are o strategie bine făcută, respectiv de a IMBECILIZA PRIN TĂCERE.
2
În fond ce sunt schimbările climatice şi cum pot ele să ne afecteze? Iată o întrebare care mă determină să deschidem un forum de dezbatere între noi, membrii societăţii civile, care vom avea responsabilitatea de a face în mod voluntar ceea ce trebuie să facă acei politicieni şi bugetari pe care noi îi plătim ca să devină nu numai obezi ca masă corporală, dar şi ca nesimţire.
 
Încerc cu resursele de cunoştiințe pe care le am, să deschid dezbaterile asupra acestei probleme, fără să am pretenţia că afirmaţiile mele sunt cele mai corecte, dar sper ca prin implicarea multora care au ceva de spus în acest domeniu, pot deveni un concept corect şi serios care să ne motiveze să cerem politicului să se conformeze la adevăratele probleme ale naţiei.
 
Se ştie încă din antichitate că toate elementele componente mediului înconjurător planetar şi nu numai, sunt elemente dinamice, care au evoluţii condiţionate de interrelaţiile dintre componenţii şi subcomponeţii mediului. Cauzele proceselor dinamice sunt multiple, de la cele cosmice, la cele planetare la care în ultimul timp se poate adăuga şi omul. În acest context este de la sine înţeles că nici sistemele climatice nu pot fi stabile pentru perioade lungi de timp, ele având o dimamică generată de o multitudine de cauze, care produc schimbări ciclice, acestea determinând la rândul său producerea unor modificări radicale asupra tuturor componenţilor mediului înconjurător care sunt în interrelaţie cu  ansamblul elementelor climatice.
 
Schimbările climatice se referă la o perioadă de timp de tranziţie între formele de manifestare ale climatului preexistent şi cel nou, care se va instala în zona sau regiunea respectivă. Despre modul de manifestare a climatului existent știm destul de multe ca să putem face comparaţiile necesare identificării abaterilor care se produc în perioada schimbărilor climatice.
3
S-a constatat că această perioadă de tranziței care poate dura între 50 şi chiar 200 de ani, raportată la teritoriul ţării noastre este marcată de producerea unor fenomene meteorologice extreme, de la ploi torenţiale cu precipitaţii deosebit de abundente însoţite de grindină, furtuni şi vijelii, până la fenomene de secetă cu durată de manifestare pe termen lung, ajungând până la fenomenul de uscăciune. Alt aspect este legat de oscilaţiile termice sezoniere care se prezintă total modificate faţă de valorile medii multianuale, respectiv de la instalarea unor perioade caniculare mult mai devreme faţă de medie, la perioade cu geruri acute şi cu durată de manifestare îndelungată.
 
Toate aceste manifestări extreme ale climei vin să pregătească terenul pentru instalarea noului tip de climă cu parametri greu de anticipat în prezent. Problema care se pune este legată de modul cum întâmpinăm noi în acest interval de timp de 50 sau 200 de ani producerea acestor fenomene meteorologice extreme, pentru a avea cât mai puţin de suferit de pe urma lor, sau de ce nu, de a transforma aceste evenimente extreme în elemente de câştig în ceea ce înseamnă sănătatea şi nivelul de trai.
 
Practic în această perioadă de tranziţie în care se manifestă schimbările climatice, trebuie să ne aşteptăm la inundaţii cu valori catastrofale generate de precipitaţii cu valori extreme care se pot produce atât la sfârşitul primăverii, în timpul verii, cât şi la începutul toamnei, între care se interpun perioade cu ariditate excesivă, generate de temperaturile extreme din timpul celor trei anotimpuri amintite.
 
Față de aceste prognoze formulate de climatologi, vă invit să creionăm scenarii care să se refere la ce putem să ne aşteptăm în situaţia în care nu încercăm să facem nimic, sau să vedem ce putem face ca efectele distructive ale acestor fenomene anticipate să ne afecteze cât mai puţin posibil.
 
Ar fi deosebit de interesant ca la acest forum de dezbatere să facem apel nu numai la cunoştiințele de specialitate pe care unii le putem avea, dar şi la experienţa pe care am dobândit-o pe parcursul vieţii în confruntarea cu aceste evenimente care au avut un indice de manifestare mult mai redus faţă de ce se anticipează că o să ne confruntăm.
 
Pentru binele nostru, dar mai ales al urmaşilor noştri, vă invit să participaţi la aceste dezbateri fără a fi marcaţi de prejudecăţi sau de alte considerente care inhibă formarea sau luarea unei atitudini. Consider că această problemă este de larg interes public, ea afectându-ne pe toţi, iar în consecinţă toţi suntem obligaţi să ne implicăm.
 
Mircea Vintilescu



Comunicat MEUR

clip_image002[4]clip_image002

Mişcarea Euro-Civică Română (MEUR) şi Asociaţia Profesioniştilor în Protecţia Mediului (APPM) îşi propun să se implice responsabil la nivelul comunităţilor româneşti pentru conştientizarea tuturor drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor pe care cetăţenul român le are ca cetăţean european.

Mediul constituind suportul vieţii, adică ambientul în care ne desfăşurăm activitatea, este necesar să fie protejat iar acolo unde este deteriorat să intervenim pentru refacerea lui. Altfel, riscăm dezechilibre mari, degradarea calităţii vieţii şi pe termen lung, dispariţia condiţiilor pentru menţinerea şi dezvoltarea societăţii umane.

MEUR şi APPM doresc să se implice în problemele de mediu începând de la educarea populaţiei pâna la sprijinirea mijloacelor de comunicare în masă şi a politicului în implementarea unor programe menite să conserve şi să apere mediul înconjurător.

Dată fiind specificitatea problemelor de mediu şi necesitatea abordării acestor probleme în mod profesionist susţinem formarea unor comunicatori avizaţi si sensibilizarea prin conştientizare a celor care au responsabilităţi pe linia protecţiei mediului.

Astfel, ne-ar bucura foarte mult o colaborare cu toate mediile societăţii româneşti. Ceea ce vă putem oferi pentru început sunt cursuri de specialitate şi asistenţă de specialitate în întocmirea strategiilor de mediu.

Cursurile vor fi întocmite în funcţie de cerinţele, interesul şi propunerile dumneavoastră, de problematica de mediu pe care noi o considerăm de stringentă actualitate, astfel încât cetăţeanul să primească o solidă educaţie şi să fie responsabilizat în apărarea şi conservarea mediului în care trăieşte, să crească performanţa editorială în ce priveşte sistemul de comunicare în domeniul protecţiei mediului iar zona politicului să întocmească programe viabile pe care să le pună în practică şi să le urmărească până la finalizarea lor.

În situaţia în care manifestaţi interes faţă de problematica prezentată, ne puteţi contacta la nr. tel. 0720140847 şi pe adresa de e-mail: secretariat@meur.ro obţinând în acest fel şi alte informaţii pe care dumneavoastră le consideraţi utile.

Preşedintele Consiliului Director MEUR

Prof. Univ. Dr. Mircea Vintilescu