Sfârșit de iulie cu inundații catastrofale în zona subcarpatică a Olteniei și a Munteniei. Începutul lunii august ne va găsi cu propagarea dezastrului hidrologic și în zonele de câmpie ale celor două regiuni, dar mult mai important este că am demarat neoficial campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Nouă tuturor, nu ne pasă că nu mai avem drumuri, case, recolte, animale prin ogradă, bunurile de toate zilele etc., ne pasă că avem ce alege cam din belșugul de candidați pe noul președinte al țării.
Cauzele dezastrului generat de aceste inundații REPREZINTĂ NOTA DE PLATĂ A INDIFERENȚEI NOASTRE față de modul cum politicienii noștri au înțeles să administreze tot teritoriul țării. Platon spunea cu mai bine de un mileniu în urmă: ”UNA DIN PEDEPSELE PENTRU REFUZUL DE A PARTICIPA LA VIAȚA POLITICĂ ȘI A COMUNITĂȚII ÎN CARE TRĂIEȘTI ESTE ACEEA CĂ VEI AJUNGE SĂ FI CONDUS DE INFERIORII TĂI.” Iată un adevăr pe care poporul român îl trăiește și mai rău îl și plătește din plin astăzi.
Unii dintre cititor ar putea să mă creadă puțin cam sărit încercând să politizez acest dezastru. Ei vor argumenta că aceste precipitați așa de abundente, cum mai spun unii, chiar istorice, venite cu furie din cer, care au generat aceste inundații, nu au nimic a face cu decizia politică. Total fals și mai ales neadevărat.
În primul rând trebuie spus că autoritățile profită de naivitatea populație și mint cu nerușinare spunând că avem de-a face cu fenomene meteorologice nemaivăzute sau istorice. Vreau să vă informez că în aceste zone, începând cu anul 1550 și până astăzi, atât cronicile vechi, cât și măsurătorile pluviometrice ceva mai recente au evidențiat că de-a lungul timpului s-au produs în aceste zone precipitații (ploi) mult mai abundente pe metru pătrat într-un interval de 24 de ore față de cele produse recent. Iată câteva valori: 302 mm cu probabilitatea 0,5% în anul 1779 și 274 mm cu probabilitatea 0,75% în anul 1558, ploi care au produs revărsări minore de apă din râuri.
Apoi 246 mm cu probabilitatea 1,0% în anul 1837 și 169 mm cu probabilitatea 3% în anul 1668, dar care au produs revărsări importante de ape din râuri, fără a genera însă pagube materiale însemnate. Din anul 1940 și până în anul 2005 s-au mai produs 139 mm (cu probabilitatea 5%) și 121 mm (cu probabilitatea 7,5%), dar care au produs revărsări semnificative de apă din râuri și numeroase pagube materiale cu valori foarte importante.
Precipitațiile căzute în aceste ultime zile se situează însă sub probabilitatea de calcul de 10% (respectiv sub 100 mm în 24 de ore și metru pătrat) și iată că au produs un mare dezastru. Întrebarea care se pune este de ce niște ploi cu intensitate mult mai mică față de cele produse în perioadele anterioare au generat fenomene hidrologice dezastruoase?
Răspunsul este simplu, am modificat în mod brutal și total nerațional modul de utilizare al terenului din zonele montane și deluroase, mai ales prin practicare unor defrișări ale pădurilor până la nivelul de ras. Copacii aveau rolul de a reține cam ¼ din cantitatea de precipitații pe tot coronamentul arboricol, litiera de sub pădure (stratul de frunze moarte și resturile de crengi) rețineau și ele în jur de 1/6 din apa care ajungea pe sol, încetinind astfel coeficientul de scurgere al apelor de pe versanți spre albiile râurilor colectoare. Așa se explică și de ce timpul de concentrare al maximului undei de viitură era mult mai mare, dând posibilitatea comunităților umane să ia măsuri de protecție.
Dispariția pădurilor a generat și intensificarea eroziunii versanților, dispărând stratul de litieră și favorizând dezvoltarea organismelor torențiale, concomitent cu intensificarea fragmentării reliefului și al alunecărilor de teren. În aceste condiții debitul de sedimente care ajunge de pe versanți în râurile afluente și colectoare a crescut de la un an la altul, contribuind semnificativ la colmatarea albiilor, respectiv la scăderea capacității lor de transport a apei.
Astăzi albiile râurilor din zonele deluroase și de câmpie au profilul transversal umplut cu sedimente (colmatat) într-o proporție mai mare de 50 % comparativ cu situația de la începutul anului 1950. Totodată lățimea albiilor s-a mărit considerabil, astfel că eroziunile de mal s-au dezvoltat foarte mult în detrimentul terenului agricol din zonele de luncă.
Toate persoanele care sunt victimele acestor inundații de la sfârșitul lui iulie, sau care au suferit prejudicii majore în bunuri, trebuie ”să le mulțumească politicienilor, autorităților publice locale și centrale” care au permis producerea defrișărilor în masă a pădurilor existente în zonele de deal și de munte. Dar nu trebuie să ocolim și indiferența sau neimplicarea manifestată de fiecare cetățean în parte asupra modului cum autoritățile au decis să gestioneze spațiile de intravilan al acestor localități afectate de inundații.
Iată adevărata valoare a notei de plată pe care Platon o invoca. Este inadmisibil să fi indiferent asupra modului total necorespunzător cum sunt întreținute și exploatate lucrările hidrotehnice de pe râurile care s-au revărsat, respectiv digurile, barajele, microhidrocentralele etc. Toate au fost lăsate de izbeliște. Mai mult, Guvernul prin noua rectificare de buget propusă a mai tăiat circa 25 milioane de lei de la investițiile care trebuiau să se realizeze în semestrul doi al acestui an tocmai pentru apărarea împotriva inundațiilor, iar noi tăcem. Costul acestei indiferențe îl vedem în urletele de disperare ale sinistraților, al oamenilor rămași fără adăpost sau fără nici un bun material personal.
Pe fondul acesta al lipsei de profesionalism al celor care ne conduc, al indiferenței totale al populației, situația dezastrelor cauzate de inundații se va accentua și mai mult în viitorul apropiat. Astfel, actualele sedimente cărate de râuri în urma acestor viituri vor accentua gradul de colmatare al albiilor atât la nivelul râurilor afluente, cât și la nivelul râurilor colectoare din zonele de deal și de câmpie. Vom ajunge ca în curând, la la ploi de mică intensitate, respectiv de 25 mm în 24 de ore și pe metru pătrat, să suportăm inundații mult mai violente.
Prețul acestei indiferențe totale nu îl plătesc numai cei care vor suporta direct prejudiciile generate de inundații, ci întreaga populație a țării, căci nu vom putea avea școli, spitale, drumuri moderne pentru că va trebui ca de la bugetul de stat să alocăm sume considerabile de bani pentru ajutorarea sinistraților. Dacă mai adăugăm că la aceste costuri se vor mai asocia și cheltuielile fără rost propuse în sistem pompieristic de toți ageamii în gospodărirea apelor, de hoția banilor publici care se practică în acest domeniu, atunci pe fruntea noastră va fi pecetluit calificativul de CETĂȚENI IRESPONSABILI.
Iată ce ne poate aștepta în viitorul cel mai apropiat dacă nu vom înțelege așa cum trebuie această maximă a lui Platon și zău că este păcat.
Mircea Vintilescu
No comments:
Post a Comment