De ce fierbe apa din fântâni la Izvoarele

IPOTEZE ÎNGRIJORĂTOARE: DE CE FIERBE APA DIN FÂNTÂNI ÎN LOCALITATEA IZVOARELE?

Ca hidrogeolog cu multă experienţă în domeniu, am abordat de nenumărate ori problemele legate de starea calităţii apelor subterane din România. În 1977, după marele cutremur din martie, am avut ocazia să fac parte dintr-o comisie internațională care evalua consecințele acestui cutremur. Lucram pe atunci la Oficiul de Gospodărire al Apelor al Municipiului Bucureşti și încercam să gestionez resursa de apă subterană de mică, medie şi mare adâncime de sub acest oraş greu încercat de seism. Când eram în toiul unei dezbateri la sediul Primăriei Generale vine un cetăţean şi mă cheamă să răspund la un telefon dat de conducerea instituţiei la care lucram. Am părăsit sala de şedinţe şi am răspuns la telefon. Directorul unităţii mi-a indicat să părăsesc şedinţa, să vin la birou, să iau toate aparatele necesare şi să mă deplasez la Palatul Pionierilor (azi palatul Cotroceni), unde comitetul de partid a semnalat grave perturbări asupra calităţii apei din forajul de mare adâncime care era bine monitorizat şi servea ca sursă de alimentare cu apă în scopuri potabile. Am făcut întocmai. Acolo am fost aşteptat de un ”reprezentant” al COM şi m-a informat că apa s-a încălzit brusc şi şi-a modificat instantaneu calitatea nu numai în acest loc, ci şi la sursele de alimentare cu apă din zona Primăverii, unde am fost anunţat că va trebui să mă deplasez însoţit de acest tovarăş. Am făcut măsurători asupra temperaturii apei care în mod constant era înainte de cutremur cu valori cuprinse între 3 şi maxim 5 gr. C și am constatat că avea peste 28 gr. C. Am fost informat la 5 zile după seism că temperatura a fost şi mai mare, iar că în zona Primăverii, apa are temperaturi mai mari şi o culoare alb-lăptoasă şi nu mai poate fi consumată ca atare de Tov. Secretar General al PCR.
Luat mai mult pe sus am ajuns şi în zona Primăverii, am făcut prelevări de probe de apă şi le-am dat în lucru la laborator. Cu monitorizarea acestor surse de apă se ocupa la acea vreme şi o altă unitate specială, nu numai instituţia la care lucram eu. Probele de apă au fost luate în paralel de mai multe persoane care spuneau că reprezintă diferite instituţii ale Direcţiei Sanitare municipale şi naționale. Am stabilit să ne întâlnim la sediul OGA-MB peste 10 zile, cu buletinele de analiză prelucrate şi să discutăm cauzele producerii acestui fenomen. Când m-am reîntors la comisia internaţională, am discutat cu un reprezentant din URSS şi din Japonia despre situaţia nouă apărută la forajele de mare adâncime (circa 200 m) de pe teritoriul Bucureştiului, iar aceşti specialişti m-au informat că fenomenul trebuie să se producă la toate structurile acvifere (de mică, medie şi foarte mare adâncime). Ca să mă conving am început investigaţia numai sub aspectul verificării creşterii gradientului termic pe mai multe categorii de foraje aflate în monitorizare la acea vreme. Fenomenul s-a confirmat, apa subterană a cunoscut o încălzire bruscă față de normal, dar cu alte valori faţă de cele identificate în zona Primăverii.

Specialiştii sovietici şi japonezi au ţinut ca în mod neoficial, să mă avertizeze că este posibil să se producă şi o modificare în rău a calităţii apei, în sensul în care vor apărea în foraje diverse metale grele, gaze foarte nocive şi că trebuie să luăm măsuri speciale de protejare a consumatorului direct. Analizele efectuate de toţi cei care ne-am implicat în cunoaşterea acestui fenomen, au confirmat spusele specialiştilor străini, dar explicarea fenomenului de către somităţile sovietice şi japoneze au avut mai multe variante, unele chiar contradictorii. Astfel, creşterea temperaturii apei ar fi pusă fie pe seama frecării straturilor de roci în zona faliilor, fie pe o emisie termică din zona profundă a scoarţei pe aliniamentul faliilor, aceasta interceptând şi disipându-se în roci şi în toate acviferele întâlnite. Interesante sunt consecinţele care ar putea afecta acviferele. Creşterea temperaturii apei peste valoarea normală naturală, măreşte gradul de dizolvarea al mineralelor din granula de rocă de către apă şi asigură o mai mare dispersie a acestora în acvifer. În aceste condiţii este de aşteptat ca să se intensifice în zona localităţii Izvoarele creşterea mineralizării apei, a conductivităţii electrice, o modificare a pH-ului, o creştere continuă a concentraţiei unor cationi şi anioni specifici mediului permeabil, creşterea concentraţiei în gazele rezultate din reacţiile chimice şi din dizolvări. Aceste fenomene sunt în general vizibile şi uşor de identificat fie de consumator, fie de cei care monitorizează această resursă de apă. Aceste modificări calitative ale acviferului pot afecta însă starea de sănătate a consumatorului direct (om, animal sau plantă), fie pe termen scurt, mediu sau lung, dacă apa este consumată ca atare şi identificată de utilizator că şi-a modificat parametrii calitativi, în condiţiile în care nu se asigură surse de apă alternative sau complementare. Cel mai periculos fenomen care se poate produce însă, dar care nu poate fi vizibil sau identificat cu uşurinţă, este migrarea ascendentă, pe verticală, respectiv pe liniile de falie a gazelor conţinute în unele roci situate în zonele profunde. Acestea au caracter foarte nociv, se dizolvă în cea mai mare parte în apă, contaminând acviferele cu cele mai perfide componente chimice (oligoelemente) greu şi costisitor de depistat cu aparatura simplistă care este în dotarea celor mai multe laboratoare de hidrochimie. Soluția apă-gaz toxic intră în reacţie cu roca magazin şi dau elemente noi, nespecifice acviferului, dar care în cele mai multe cazuri au un efect toxico-nociv foarte grav fie pe termen scurt fie pe termen mediu pentru sănătatea utilizatorului direct al apei. Specialistul japonez îmi vorbea de apariţia unor noi maladii sau boli, necunoscute şi necatalogate, dar deosebit de agresive asupra sănătăţii omului, dar mai ales la copii şi tineri, în zonele unde se produc seisme, la majoritatea populaţiei care se alimentează cu apă din subteran.

Cred că acesta este fenomenul cel mai îngrijorător asupra căruia autorităţile naţionale, judeţene și locale trebuie să-i acorde cea mai mare atenţie, respectiv să asigure o monitorizare adecvată a calităţii surselor de apă din subteran şi să informeze corect cetăţeanul. Iată că în localitatea Izvoarele, în urma testelor de fracturare hidraulică care s-au făcut în zonă, acest fenomen începe să se deruleze cu intensităţi variabile, dar din ce în ce mai mari de la un strat acvifer la altul (de medie adâncime şi mică adâncime), iar autorităţile care au acceptat producerea acestui dezastru stau contemplative. Nu este corect ca unii, puţini la număr, să facă profituri uriaşe pe seama agresării dreptului la viață şi sănătate a populației locale, populaţie care va sărăci din ce în ce mai mult de la o zi la alta. Factorii implicaţi, cât şi cei vinovaţi în producerea acestui dezastru trebuie să răspundă nu numai în faţa localnicilor, dar şi în faţa tuturor cetăţenilor din România şi să asigure toate elementele compensatorii comunităţilor umane afectate. Poate aşa se vor deştepta din goana după profituri şi vor realiza că nu este de glumit cu structurile subterane ale pământului.

Mircea Vintilescu