SOCIETATEA CIVILĂ, CA „PRIMA PUTERE ÎN STAT”
ESTE OBLIGATĂ SĂ INTERVINĂ ȘI SĂ SE IMPLICE
ÎN SALVAREA SATULUI ROMÂNESC
De ce ar trebui să ne gândim foarte serios cum să promovăm acest gen de proiecte? Iată o întrebare corectă la care vom încerca să dăm un răspuns pertinent.
Toate măsurile de austeritate care au fost luate de Guvernul României în ultimii ani, au avut ca motivație CRIZA ECONOMICĂ MONDIALĂ și CRIZA FINANCIARĂ care, după cum spun toți politicieni noștri, a afectat foarte grav România.
Dacă acest lucru este adevărat, atunci pentru a ieși din aceste multiple crize, strategiile politice ar trebui să se îndrepte cu precădere pentru atragerea de noi surse financiare la bugetul de stat, dar fără a mai genera creșteri valorice asupra impozitelor și taxelor care sunt suportate foarte greu atât de cetățeni cât și de către toți agenții economici.
La nivel macro-economic, acest proiect, a demonstrat că începând chiar cu primul an de la promovarea investițiilor, se poate genera minim 500.000 de noi locuri de muncă în mediul rural, respectiv în acele zone unde sărăcia a atins cote maxime și este din ce în ce mai greu suportabilă.
Acești noi angajați vor fi buni plătitori de taxe și impozite la bugetul de stat, dar și contributori la fondurile de pensii și de sănătate, putând aduce numai în primul an o contribuție suplimentară în bani de peste 250.000.000 Euro. Dacă la acestă valoare am mai adăuga și despovărarea bugetului de stat rezultat în urma suspendării ajutoarelor sociale către noii lucrători agricoli în valoare de minim 500.000.000 Euro, atunci statul român ar avea la dispoziție, sau mai bine zis ar câștiga minim 753.000.000 Euro, bani pe care îi poate utiliza în alte domenii bugetare pe care le consideră prioritare sau în investiții.
În condițiile în care acest proiect ar avea o bună continuitate și în anii viitori, sau se va adapta și pentru activități asemănătoare, care se pot desfășura în gospodăria țărănească, veniturile la bugetul de stat ar putea crește în progresie geometrică, dând posibilitatea la realizarea unor programe serioase de investiții în mediul rural, contribuind prin aceasta și la modernizare edilitară a acestor așezări rurale pentru care timpul s-a cam oprit la perioada medievală, asigurând totodată și scoaterea satului românesc din sărăcia în care se zbate astăzi ca să mai supraviețuiască,.
Dar pentru buna reușită a acestui proiect, SOCIETATEA CIVILĂ trebuie să ceară parlamentarilor să se gândească și la binele cetățeanului și să reglementeze din punct de vedere legislativ și în regim de urgență câteva probleme care parcă în mod voit țin în loc relansarea micii economii agrare și în mod special mediul rural românesc, respectiv:
• reglementarea prin lege a comerțului care se desfășoară cu legume și fructe atât în piețe cât și în magazinele specializate pentru desfacerea acestor categorii de produse;
• stimularea prin diferite mijloace fiscale a micilor producători agricoli și mai ales a asociațiilor micilor cultivatori de legume și fructe pentru utilizare prioritară a tehnologiilor de vârf și neagresive pentru mediul înconjurător pe toate terenurile disponibile din incintele gospodăriilor individuale, astfel ca recoltele să fie preponderent realizate numai în condiții naturale, conferindu-le acestora o calitate deosebit de bună, ele fiind și foarte sănătoase, ceea ce va favoriza dezvoltarea consumului intern pentru acest gen de produse;
• dezvoltarea investițiilor în mediul rural prin sistemul parteneriatului public privat corelat cu dezvoltarea sistemelor moderne pentru stocarea controlată a surplusului de producție în depozite climatizate, cât și realizare în mediul rural a unor micro întreprinderi pentru prelucrarea și industrializarea unei game variate de produse atât legumicole, cât și a fructelor;
• îmbunătățirea legislației privind controlul calității produselor agricole comercializate, concomitent cu înăsprirea pedepselor pentru comercializarea în sistem ilegal de legume și fructe, cât și a altor produse alimentare care sunt contaminate chimic, radioactiv sau bacteriologic;
• întărirea sistemului de control financiar pentru eradicarea evaziunii fiscale în comercializarea legumelor și fructelor care provin atât din producția internă cât mai ales din import, desființarea mafiei din piețe și a comercianților volanți sau clandestini, concomitent cu dotarea punctelor comerciale cu aparatură și personal calificat pentru controlul eficient al calității produselor alimentare comercializate.
În condițiile în care criza alimentară se acutizează de la zi la zi ca urmare și a modificărilor climatice care se produc la nivel planetar, fapt care face ca produsul agricol să se găsească din ce în ce mai greu și la prețuri mult mai mari, este necesar să se găsească și să se promoveze prioritar acele tehnologii care atribuie un serios element de siguranță producției agricole.
Tocmai realizarea acestor micro ferme performante garantează siguranța producției legumicole, indiferent dacă se produc fenomene meteorologice periculoase, cum ar fi seceta sau aridizarea climatului, brume timpurii sau târzii, ploi torențiale însoțite de grindină, cât mai ales poluări accidentale ale aerului atmosferic care generează ploi acide sau alcaline care conduc nu numai la contaminarea solului, dar și a plantelor și a surselor de apă de suprafață etc.
Aceste recolte sigure au și avantajul că sunt realizate în condiții naturale care le conferă o calitate deosebit de bună, stimulând prin aceasta și starea de sănătate a consumatorului direct, fie că aceste produse urmează a fi consumate atât în stare proaspătă, sau sub formă prelucrată ori industrializată (diferite tipuri de conserve).
Este de remarcat faptul că producția de legume (tomate) în acest tip de micro ferme dotate cu solarii multifuncționale de mică capacitate, dar foarte performante, nu afectează cu nimic structura actuală a modului de utilizare al terenurilor agricole din câmp, ba mai mult, asigură condițiile pentru disponibilizarea unor terenuri pe care s-au amenajat în trecut grădini legumicole, astfel ca aceste terenuri disponibilizate să poată fi utilizate în alte scopuri agricole, atrăgând după sine atât o diversificare a producției agricole, cât și o dezvoltare cantitativă a recoltelor care vor fi semănate în câmp deschis.
Recoltele sigure de legume (tomate) stimulează dezvoltarea consumului atât în mediul urban cât și în cel rural, favorizând și dezvoltarea unor centre de comercializare moderne și adaptate la toate cerințele legislației europene.
Prin abandonarea practicării actualului stil de agricultură de subzistență, respectiv prin faptul că peste 97% din producția de legume (tomate) a unei micro ferme este destinată comercializării în mod prioritar în piețele din mediul urban, sub formă de produse proaspete și de o foarte bună calitate, toate legumele, inclusiv tomatele vor fi vândute la prețuri rezonabile și nu la prețuri de speculă cum se comercializă în prezent. Astfel se va dezvolta spiritul de solidaritate și de întrajutorare între populația din mediul urban și cea din mediul rural, stimulând prin aceasta investițiile sub forma parteneriatului public privat atât în mediul rural, cât și în sate.
În plan social, din calculele efectuate a rezultat că încă din primul an al promovării acestui proiect, pot intra în buzunarul micilor cultivatori de legume (tomate) peste 4,9 miliarde de Euro, respectiv peste 12.000 Euro/cultivator și sezon de producție, bani care sunt câștigați numai prin muncă cinstită.
Această infuzie de noi și semnificative venituri în mediul rural poate avea efecte benefice semnificative în lupta pentru combaterea sărăciei de la sate, dând speranțele necesare că nivelul de trai al țăranului român se poate îmbunătăți substanțial de la an la an, fără ca statul român să facă eforturi investiționale majore.
Șansa pe care o asigură acest proiect pentru stabilizarea forței de muncă activă din mediul rural (mai ales pentru tineret), de a putea munci și câștiga mulțumitor pe plaiurile natale, în condițiile în care persoana respectivă nu are în posesie teren agricol în afara vetrei satului, ci doar mici suprafețe de teren în incintele gospodăriilor individuale, inhibă major și procesul migrației populației rurale spre alte state și reduce simțitor procesul de depopulare al satelor românești.
Prin promovarea acestui proiect este de așteptat ca foarte mulți lucrători agricoli români care s-au stabilit în unele state ale Uniunii Europene, dar nu numai în acest spațiu, să considere atractivă reîntoarcerea lor în țară, aducând cu ei și experiența civilizației și a tehnologiilor agricole care se practică în țările de adopție.
Pentru societatea românească contemporană, stabilizarea populației din mediul rural reprezintă un element deosebit de benefic, având repercusiuni pozitive într-o multitudine de planuri, respectiv:
• consolidarea familiei tradiționale românești, în care copii pot crește alături de părinții naturali și nu vor mai fi lăsați în grija bunicilor sau a altor rude, cum se întâmplă astăzi cu familiile în care părinții sunt plecați la munci agricole în străinătate;
• faptul că timpul de lucru alocat activității din micro fermele performante se reduce la maxim două ore/zi, permite părinților să se implice și să se preocupe direct cu educația copiilor, eliminându-se abandonul școlar, vagabondajul, cerșetoria etc., toate acestea contribuind la formarea unei societăți în care tineretul din mediul rural va fi educat și bine motivat pentru a face parte ca membru activ în cadrul comunității în care trăiește;
• se va dezvolta interesul pentru dezvoltarea spiritului de întrajutorare a persoanelor mature sau a celor aflate în dificultate, aceasta fiind o sarcină creștină pentru toți membri familiei (copii, părinți, bunici etc.), evitându-se formele de abandon a bătrânilor, a copiilor sau a persoanelor aflate în dificultate, fenomen care din păcate astăzi ia o amploare din ce în ce mai mare de la zi la zi.
Aceste proiecte dă posibilitatea utilizării durabile a tuturor resurselor ale mediului înconjurător existente în zonele de intravilan din mediul rural, respectiv:
• utilizarea solului care nu este contaminat chimic, poate asigura creșterea în sistem intensiv a unei game variate de legume (tomate), întrucât bonitatea sa nu a fost afectată în curțile gospodăriilor țărănești de procesul chimizării intensive a agriculturii care s-a realizat în perioada anterioară în câmp;
• apa subterană de mică adâncime (pânza freatică), care datorită lipsei instalațiilor edilitare din satele noastre (în special a rețelelor de canalizare) a fost contaminată cu diferiți poluanți de origine antropică și animalieră, a determinat ca această resursă de apă să nu mai poată fi utilizată direct pentru consum în scop potabil, menajer și pentru adăpatul animalelor, dar poate fi utilizată cu mare eficiență la irigarea legumelor din aceste micro ferme, asigurând prin procesele de pompare care se vor efectua şi o depoluare în timp a acviferului local, putându-se ajunge chiar la atingerea parametrilor calitativi inițiali (sau a calității inițiale a apei subterane care era în regim natural);
• exploatarea în regim controlat a acviferului freatic în scopul irigării culturilor de legume (tomate) din solariile aferente micro fermelor legumicole, va contribui și la stabilizarea nivelului piezometric al apelor subterane, fenomen care astăzi, datorită evacuărilor necontrolate de ape uzate în subteran, a generat creșteri ale nivelului pânzei freatice, contribuit la apariția excesului de umiditate chiar în incinte gospodărești, atrăgând după sine deteriorarea construcțiilor, apariția igrasiei etc., procese care afectează însă foarte grav starea de sănătate a populației rurale;
• valorificarea superioară a forței de muncă locale, care deține o calificare medie în cultura legumelor, atrage după sine și o creștere substanțială a veniturilor realizate de către micii producători agricoli, concomitent cu îmbunătățire simțitoare a condițiilor de viață și mai ales de sănătate a fiecărui locuitor din mediul rural.
În plan local, asigurarea creșterii permanente a veniturilor populației din mediul rural prin desfășurarea activităților propuse în acest proiect, va avea un efect imediat privind reconsiderarea valorii de cost a gospodăriilor țărănești care astăzi sunt vândute la prețuri total subevaluate.
Asigurarea unor venituri sigure şi mulțumitoare în acestă primă etapă de promovare a proiectului, va contribui la creșterea nivelului de trai a populației rurale, impunând dezvoltarea sistemelor performante de asistență medicală (pediatrie, ginecologie, medicină generală şi de urgență), servicii care astăzi au ajuns deficitare sau chiar au fost desființate total în mediul rural.
Prin dezvoltarea continuă a bazei de venituri rezultate din implicarea unui număr cât mai mare de persoane în aceste proiecte, populația din mediu rural va putea investi mult mai eficient în ocrotirea sănătății (chiar și profilactic), atât pentru ei cât și pentru restul membrilor familiei, evitându-se astfel cronicizarea bolilor specifice din satul românesc, contribuind la diminuarea suferinței pacientului și chiar la vindecarea rapidă a unor boli pentru care astăzi statul cheltuie nejustificat foarte mulți bani pentru tratamentele pacienților proveniți din mediul rural.
În urma conștientizării de către populația rurală a noilor valori pe care le pot crea prin implicarea conștientă și responsabilă în acest gen de activități, se va dezvolta foarte mult spiritul de implicare în viața comunitară, responsabilizând tot ceea ce înseamnă decizie locală din domeniul administrației sau al politicului, fapt care va determina dezvoltarea coeziunii umane intracomunitare.
Atitudinea de indiferență sau de neimplicare a cetățeanului în problemele curente ale satului va dispărea, existând motivația concretă că numai împreună se poate aduce prosperitatea în mediul rural.
Este de așteptat solidarizarea populației rurale pentru dezvoltarea elementelor de siguranță a locuitorilor și a bunurilor acestora, participând în mod voluntar, alături de personalul specializat la protejarea satului românesc de tot ceea ce ar putea fi disfuncțional, sau ar pune în pericol buna dezvoltare a comunității locale.
Înfățișarea satelor și a gospodăriilor rurale se va putea schimba radical, țăranul român având în condițiile participării active la acest proiect, să deruleze investiții semnificative pentru reamenajarea gospodăriei, respectiv de dotare a acestora după toate regulile care pot asigura un trai confortabil și civilizat (introducerea alimentării cu apă curentă în clădirile cu destinație de locuit, prepararea și folosirea curentă a apei calde în bucătării și la sistemele de îmbăiere, a rețelelor de canalizare a apelor uzate menajere, utilizarea unor sisteme eficiente și mai puțin poluante de încălzit).
Punerea în practică a acestor de proiecte pornește de la principiul că „TOȚI CÂȘTIGĂ”, principiu care este aducător de prosperitate atât în mediul rural cât și în mediul urban.
Prin acest demers, satul și mai ales mediul rural românesc își va putea recâștiga atractivitatea pentru multe categorii socio-profesionale (învățători, profesori, preoți, medici, asistenți medicali, ingineri agronomi, zootehniști, informaticieni etc.), care vor putea aprecia că mediul rural le poate oferi condiții adecvate pentru a desfășura multiple activități în condiții bune și de performanță profesională și mai ales bine retribuite, în care comunitățile locale vor avea posibilitatea de a se implica.
În aceste condiții, în care doar o mică parte a problemelor de impact au fost sumar analizate și care evidențiază o posibilitate reală de a ieși din multiplele crize invocate de către politicieni (pentru a-și ascunde lipsa de performanță și de profesionalism), se pune întrebarea NOI, SOCIETATEA CIVILĂ, CE AȘTEPTĂM ?
NU NE PUTEM IMPLICA CONȘTIENT ȘI RESPONSABIL PENTRU A TRĂI MAI BINE?
La aceste întrebări este necesar să dăm răspunsuri NOI TOȚI CETĂȚENII ACESTEI ȚĂRI și să găsim împreună o cale înțeleaptă de a ne implica responsabil. Trebuie să conștientizăm că în caz de neimplicare a politicului în soluționarea acestor probleme, el va răspunde doar în fața unui electorat puțin educat, eventual trecând în opoziție pentru un ciclu parlamentar, după care va reveni cu aceeași insolență, încercând să găsească tot felul de argumente pentru a masca lipsa de viziune, de patriotism, de profesionalism sau de performanță.
NOI TOȚI, în calitate de CETĂȚENI ROMÂNI ȘI EUROPENI, de felul în care ne vom implica și de rezultatele muncii noastre, vom răspunde direct în fața copiilor și a nepoților noștri și vom fi etichetați așa cum vom merita.
Copiii și nepoții noștri nu vor acuza politicul de „greaua moștenire lăsată” sau de modul defectuos cum au guvernat alții înaintea lor, ci ne vor acuza pe noi, pe CETĂȚENII ACESTEI ȚĂRI de o totală lipsă de educație, de superficialitate, de egoism, de prostie și de lipsă de patriotism dacă nu vom ști pe ce drum să purcedem, ca să putem să le lăsăm moștenire generațiilor viitoare un sat prosper.
Dacă din comoditate, sau din lipsă de unitate și de viziune noi nu ne vom implica corespunzător în aceste momente cruciale pentru viața și existența mediului rural românesc, se va amplifica și mai mult dezastrul în care trăim, iar urmașii noștri vor fi îndreptățiți să ne stingă candela de la capătâiul mormântului și să ne dea total uitării. Deci NOI ce mai așteptăm!
Mircea Vintilescu
