De ce „un altfel de partid” şi nu „un partid nou, modern” pus în slujba cetăţeanului român şi al României? (Episodul 1)

În ultima perioadă se tot pune problema în diferite medii că societatea românească are nevoie de o nouă formaţiune politică. Mai curată, mai bine articulată la necesităţile cotidianului şi foarte important, credibilă.

Am citit tot felul de articole, păreri etc., care sugerau diferite căi de urmat. O formulă interesantă am văzut în România Liberă, în articolul scris de Cristian Ghinea: „Reţetă pentru noul partid. Câţi v-aţi băga?”

În acest articol se pune problema realizării unui „altfel de partid” care să nu repete greşelile organizatorice şi de acţiune ale actualelor formaţiuni politice, care să se constituie cu un alt fel de membri, a căror selecţie să se bazeze pe principii noi, iar sistemul de organizare internă să se bazeze pe o transpareţă totală.

La acest îndem sau demers, eu îmi exprim unele rezerve care mă pun în situaţia de a analiza oportunitatea acestei iniţiative. În primul rând trebuie să ne punem întrebarea: Actualmente în România este nevoie de un nou partid politic?

Ca să putem răspunde la această întrebare este necesar să analizăm foarte succint dacă actualele formaţiuni politice aflate la putere sau în opoziţie, răspund la cerinţele definitorii ale partidelor politice. Dacă ele mai reprezintă partea cea mai activă şi mai organizată a unei clase sau a unei pături sociale căreia îi exprimă, îi apără şi îi promovează interesele. Şi dacă membrii lor mai sunt uniţi prin comunitatea concepţiilor politice, ideologice şi a intereselor sociale.

Dacă începem analiza cu formaţiunile politice aflate în coaliţia de guvernare putem constata următoarele:

• Partidul Democrat-Liberal (P.D.L.) principala formaţiune politică aflată la guvernare, prin modul cum a acţionat în perioada ultimilor ani, nu mai reprezintă astăzi interesele nici unei clase sau pături sociale căreia să-i apere şi să-i promoveze interesele. Prin amplificarea şomajului şi a măsurilor dure de austeritate care au fost luate, a lovit şi a dezavantajat semnificativ toate categoriile de cetăţeni din România şi toate clasele sociale existente, constatându-se astfel din datele statistice oficiale, că în perioada de guvernare s-a mărit în mod alarmant numărul populaţiei care trăieşte astăzi sub limita pragului de sărăcie (circa 25% din numărul total al populaţiei). Pătura numerică a populaţiei foarte sărace (circa 40%) şi săracă (circa 30%) a crescut îngrijorător. S-a redus drastic numărul populaţiei din pătura mijlocie la circa 4,8%. Membri acestei formaţiuni politice, în afara unei discipline de tip milităros imprimată de Preşedintele României, nu sunt cu nimic mai uniţi în jurul unor concepţii politice, ideologice şi de interese sociale, existând în mod tacit o mare diversitate de opinii şi de atitudini, care au dus şi vor duce la multe dezertări din cadrul acestei formaţiuni politice. Speranţa scorului electoral viitor este foarte sumbră, de circa 5-7%, putând ajunge la un maximum de 10%, în condiţiile în care se vor da drumul la unele investiţii cu caracter naţional, iar actuala camarilă politică s-ar prezenta „in corpore” la vot.
• Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (U.D.M.R.) după cum îi spune şi denumirea, nu este un partid politic. Ea reprezintă o asociaţie culturală, constituită pe criterii etnice, care, conform protocolului de alianţă, este principala formaţiune care susţine partidului de guvernare P.D.L. Prin modul cum a acţionat în perioada ultimilor ani alături de P.D.L., ea nu mai reprezintă interesele populaţiei maghiare din România. Prin susţinerea tuturor măsurilor de austeritate luate, a lovit şi a dezavantajat semnificativ toate categoriile de cetăţeni români de etnie maghiară care trăiesc în România, mărind numărul populaţiei maghiare care trăieşte astăzi sub limita pragului de sărăcie şi dezvoltând pătura numerică a maghiarilor foarte săraci şi săraci. Membrii acestei formaţiuni cultural-etnice nu sunt uniţi pe baza unor concepţii politice, ideologice şi de interese sociale, ei exprimându-şi foarte clar, în ultimul timp, numai dorinţe de tip revizionist, impuse de guvernul de la Budapesta. Acest lucru a atras dezaprobarea vădită a păturii majoritare a românilor. Speranţa scorului electoral viitor este şi pentru această Uniune foarte sumbră, de circa 3-4%, putând ajunge la un maximum de 5%, numai în condiţiile în care vor participa activ la vot toţi maghiarii din România, inclusiv camarila lor politică, riscând în mod real să nu mai fie reprezentată în viitorul Parlament al României.
  • Uniunea Naţională pentru Progres din România (U.N.P.R.) este un partid politic de tip „avorton” constituit dintr-o categorie specială de parlamentari, care au dezertat din rândul formaţiunilor politice parlamentare aflate în opoziţie, sub motivul asigurării unei protecţii de moment în faţa justiţiei, din cauza numeroaselor dosare depuse la D.N.A. pentru diverse acţiuni de fraudare a banului public sau pentru alte probleme de ordin comportamental. Aceste persoane au fost foarte uşor şantajate şi determinate în mod ilegal să se asocieze în cadrul acestei formaţiuni politice ilegale, care nu a fost aleasă de nimeni la anterioarele alegeri parlamentare. Acest partid nu reprezintă interesele nici unei clase sau pături sociale. Prin acest mod fraudulos de constituire, U.N.P.R. nu are concepţii proprii politice şi nici o ideologie care să servească interesele unei clase sau pături sociale, prezentându-se cu elemente doctrinare discutabile şi incorecte sub aspectul conţinutului politic. Conform protocolului de alianţă cu P.D.L., acest partid politic este a doua formaţiune politică care susţine arcul guvernamental. Prin modul cum a acţionat în perioada ultimilor ani alături de P.D.L. şi U.D.M.R, prin susţinerea măsurilor aberante de austeritate sub un slogan ridicol: „totul pentru binele naţional”, în contradicţie cu realitatea socială, U.N.P.R. a lovit şi a dezavantajat semnificativ toate categoriile de cetăţeni din România, contribuind în mod grav la mărirea numărului populaţiei care trăieşte astăzi sub limita pragului de sărăcie şi dezvoltând în formă îngrijorătoare pătura numerică a populaţiei foarte sărace şi sărace. Membrii acestei pseudo-formaţiuni politice nu sunt uniţi pe baza unor concepţii politice, ideologice şi de interese sociale, ei fiind conştienţi că îşi pot conserva numai pe moment statutul de oameni politici, respectiv libertatea, dar mai ales toată averea agonisită în mod ilegal, manifestând un servilism total şi pe faţă pentru Preşedintele României şi P.D.L. Acest compotament le-a atras dezaprobarea vădită a tuturor românilor. În toate sondajele efectuate până în prezent această formaţiune politică nu a reuşit să treacă de pragul de 1%, având ca viitor sigur dizolvarea sau absorbţia în cadrul unei alte formaţiuni politice, fiind singura formaţiune politică care în mod cert nu mai are nici un viitor pe eşichierul politic românesc.
• Grupul parlamentar al minorităţilor, altele decât cea maghiară, nu reprezintă un partid politic. El reprezintă o asociere a diferiţilor aşa-zişi etnici din categoria altor minorităţi care trăiesc pe teritoriul României. În realitate această categorie de parlamentari nu reprezintă interesele nici uneia dintre minorităţile care convieţuiesc pe teritoriul României, ei convenind să semneze protocolului de alianţă pentru susţinerea partidelor din arcului guvernamental numai pentru interese strict personale, acestea fiind asigurate atât de Preşedintele României, cât şi de principalul partid aflat la guvernare, P.D.L. Prin modul cum a acţionat în ultimii ani alături de P.D.L., U.D.M.R. şi U.N.P.R., actualii parlamentari ai acestui grup nu mai pot obţine votul de încredere al minoritarilor. Prin susţinerea măsurilor brutale de austeritate impuse de P.D.L., acest grup parlamentar al minoritărilor a lovit şi a dezavantajat semnificativ toate categoriile de etnici ai minorităţilor din România, altele decât cea maghiară, mărind astfel gradul de dezaprobare al populaţiei faţă de acest comportament politic. Membrii acestui grup parlamentar nu sunt uniţi pe baza unor concepţii politice, ideologice şi de interese sociale. Prin activitatea desfăşurată de ei au demonstrat că nu reprezintă pe nimeni în România de astăzi, fiind o forţă care nu mai poate fi luată în considerare.

Din această succintă analiză rezultă următoarele elemente specifice pentru formaţiunile politice aflate în coaliţia de guvernare:

Cele două partide politice P.D.L. şi U.N.P.R. nu mai îndeplinesc condiţiile minime de a funcţiona sub această denumire de partid politic din următoarele motive:

• membrii acestor partide politice nu sunt uniţi într-o comunitate de concepţii politice, ideologice şi de interese sociale proprii, existând o cu totul altă formulă de coagulare a lor, pe marginea unor interese de o cu totul altă natură, interese care nu sunt specifice partidelor politice. Acest lucru care ar trebui să facă obiectul unor dezbateri foarte serioase şi bine argumentate în viitoarea campanie electorală. Acest fapt va trebui să fie expus foarte clar şi foarte bine argumentat electoratului, pentru ca aceste partide să poată fi sancţionate aşa cum se cuvine. Această constatare va trebui să se constituie şi într-una din principalele motivaţii pentru înfiinţarea unei noi formaţiuni politice adevărate, moderne şi pusă direct în slujba interesului cetăţeanului şi al României;
• atât prin actul de guvernare, cât şi prin modul cum şi-au desfăşurat activitatea în Parlamentul României, cele două partide politice au demonstrat că nu mai exprimă, nu mai apără şi nu mai promovează interesele vreunei clase sau pături sociale din România, afectând profund în plan negativ, prin toate deciziile adoptate, atât nivelul de trai, cât şi calitatea vieţii fiecărui cetăţean în parte, indiferent de etnie, pătură sau clasă socială. Ele sunt responsabile de sărăcirea acută a populaţiei din România. Această constatare va trebui să se constituie într-o altă motivaţie majoră pentru înfiinţarea unei noi formaţiuni politice şi moderne pusă în slujba interesului cetăţeanului şi al României. Această formaţiune politică va trebui să expună clar ce calităţi au membrii săi şi cărei categorii de clasă socială sau pături sociale se adresează în vederea exprimării corecte a năzuinţelor lor, pentru apărarea şi promovarea reală a intereselor acestora;
• atât pentru U.D.M.R., cât şi pentru grupul parlamentar al altor minorităţi nu mai este necesar să se facă această analiză, întrucât ele nu reprezintă partide politice şi, ca atare, nici nu îşi pot asuma în mod responsabil efectele dezastroase ale actului de guvernare. Statutul lor pe viitorul eşichier politic românesc nu mai trebuie luat în discuţie. Iar această constatare va trebui să se constituie într-o motivaţie substanţială pentru înfiinţarea unei noi formaţiuni politice moderne pusă în slujba interesului cetăţeanului şi al României, care va trebui să-şi asume prin statutul său responsabilitatea formulării şi luării deciziilor politice, printr-o posibilă participare la guvernare a ţării, ca să repoziţioneze politica românească şi ca să scoată România din starea de criză profundă în care a fost adusă de actuala coaliţie de guvernare.

Mircea Vintilescu