Asediul Bărăganului continuă!

A s o c i a ţ i a P r o f e s i o n i ş t i l o r  î n P r o t e c ţ i a M e d i u l u i

Strada Washington nr. 18, corp B, sector 1, Bucureşti

Telefon/fax: 021.231.56.12 mobil: 0720.140.847

C.I.F. 16670341; Nr. Registru Special 46/2606204

Dosar: 77 PJ/2004

e-mail: mircea.vintilescu@gmail.com

SUNTEM PREGĂTIŢI PENTRU URMĂTOARELE DEZASTRE ÎN URMA VISCOLULUI DIN LUNA FEBRUARIE?

La solicitarea Consiliului Director al Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului privitor la potenţialul impact negativ generat de viscolul din Bărăgan asupra localităţilor în care s-a produs troienirea zăpezii, colectivele de specialitate au înaintat rapoarte cu unele analize, din care vă prezentăm sub formă rezumativă câteva concluzii.

Analiza efectuată a pornit de la câteva elemente specifice ale aşezărilor umane situate în Câmpia Bărăganului (incluzând zonele sudice ale judeţelor Buzău, Vrancea şi Galaţi şi integral judeţele Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi) respectiv:

• s-a constatat existenţa unui grosimi medii uniforme de circa 2 m a stratului de zăpadă bine tasată, produsă în urma troienirii zăpezii, în unele zone de intravilan rural şi urban din localităţile situate în judeţele amintite mai sus;
• s-a constatat existenţa unor suprafeţe relativ tabulare, cu pante foarte mici ale terenului în cadrul acestor zone de intravilan;
• s-a constatat lipsa unor reţele de canalizare a apelor pluviale cu descărcarea gravitaţională a acestora în receptorii naturali din zonă;
• adâncimea de îngheţ sub cota terenului poate varia între 85 şi 100 cm, în condiţiile în care sub stratul de sol sunt poziţionate depozite loessoide cu grosimi de peste 5 m;
• majoritatea gospodăriilor individuale prezintă cota terenului sub cota suprafeţelor carosabile ale tuturor categoriilor de drumuri din localităţi (uliţe, străzi, drumuri comunale, judeţene sau naţionale) iar şanţurile marginale aferente acestora sunt de tipul tranşeelor, fără comunicare între ele;
• deszăpezirea drumurilor s-a realizat numai pe zona centrală a zonelor carosabile, aglomerând zăpada depusă în şanţurile marginale, iar în incintele gospodăriilor individuale s-au realizat numai nişte tranşee prin înlăturarea stratului de zăpadă pe distanţe de 0,70 m până la maxim 1,20 m în jurul clădirilor sau pentru căile de acces, volumul de zăpadă rămânând constant în fiecare gospodărie în parte.

În urma modelării acestor situaţii, a rezultat posibilitatea declanşării următoarelor fenomene directe şi indirecte, cu impact negativ semnificativ şi sever asupra acestor spaţii de intravilan, care ar putea contribui la afectarea vieţii şi stării de sănătate a populaţiei şi care ar putea genera dezastre majore asupra unor multitudini de bunuri materiale.

Pentru evaluarea principalelor efecte distructive directe şi indirecte care se pot produce, s-a luat în calcul o gospodărie cu suprafaţa medie de 1.000 m², astfel încât valorile prezentate să poată fi extrapolate şi pentru alte tipuri de gospodării care prezintă alte dimensiuni spaţiale.

Prin acumularea la nivelul solului al unui volum de circa 2.000 m³ strat de zăpadă, bine tasat, din cadrul unei gospodării, în urma trecerii la valori pozitive de temperatură a aerului, au rezultat ca posibile producerea următoarelor fenomene:

• întrucât dezgheţul la sol nu se va putea produce imediat ci treptat, respectiv în 2-3 săptămâni, concomitent cu manifestarea zilnică a fenomenului îngheţ-dezgheţ, care nu favorizează infiltrarea apelor rezultate din topirea zăpezii în sol, într-o primă etapă sunt de aşteptat producerea de acumulări de apă în zonele tranşeelor, realizate între clădiri şi nămeţii de zăpadă, care pot inunda imediat latrinele, beciurile sau pivniţele în care sunt depozitate alimentele, grajdurile şi coteţele animalelor, făcându-le astfel improprii pentru adăpostirea acestora; inundarea spaţiilor de locuit şi de aici, necesitatea evacuării populaţiei din ele, concomitent cu producerea de infiltraţii de apă în toţi pereţii perimetrali ai clădirilor, vor putea conduce la degradarea sau chiar la distrugerea acestora prin apariţia igraseiei, prin formarea de fisuri sau, în cazul clădirilor din chirpici, chiar la prăbuşirea acestora.
• prin producerea treptată a dezgheţului profund în sol, se va declanşa procesul de infiltrare a apei, rezultat prin topirea zăpezii (cantitatea de apă cedată din startul de zăpadă) în depozitele loessoide, ceea ce poate conduce la o creştere rapidă a nivelului pânzei de apă freatică în spaţiile de intravilan şi de aici, la apariţia excesului de umiditate, a inundaţiilor provocate de apele subterane emergente; acestea vor accelera procesul de inundare al beciurilor, latrinelor, curţilor interioare, spaţiilor de locuit, grajdurilor etc., transformând şi actualele căi de comunicaţii cu suprafaţa carosabilă din pământ în drumuri total impracticabile pentru perioade mari de timp, respectiv pentru minim 30 de zile;
• în situaţia producerii unui dezgheţ rapid ca urmare a creşterii bruşte a temperaturii aerului, fără a asocia acest fenomen şi cu eventualele căderi de precipitaţii sub formă lichidă, se poate genera în incita unei gospodării standard, un aport total de apă de circa 1.703.000 litri sau circa 1.703 m³ de apă, în urma topirii integrale a stratului de zăpadă, din care aproximativ 1.456 m³ de apă provin din stratul de zăpadă acumulat în incinta gospodăriei iar circa 247 m³ de apă provin din aportul adus de topirea zăpezii acumulate pe spaţiile publice, apă care este drenată în mod natural spre incintele gospodăreşti;
• din acest volum de apă posibil a se acumula în cele mai multe incinte gospodăreşti, circa 319.274 litri se pot evapora, 532.122 litri se pot infiltra în sol, iar aproximativ 851.396 litri sau 851 m³ de apă se pot acumula pe suprafaţa solului, generând astfel un strat de apă cu o grosime de peste 85 cm, care va persista mai multe zile; acest strat de apă poate inunda toate clădirile existente, punând astfel în pericol stabilitatea lor, dar mai ales transformând aceste spaţii în zone improprii locuirii şi mai ales exploatării lor pentru scopurile avute iniţial;
• pe toată suprafaţa de intravilan a unei aşezări umane afectate de acest viscol, datorită inundării latrinelor, a contaminării apelor de infiltraţie cu bacterii coliforme fecale, germeni patogeni şi enteroviruşi, apele subterane freatice captate prin intermediul fântânilor sau a puţurilor săpate vor devin total improprii pentru consumul direct în scop potabil, menajer sau pentru adăpatul animalelor, ele constituind astfel o sursă reală de îmbolnăvire a populaţiei, putând genera epidemii sau chiar pandemii reprezentate de o suită de boli hidrice (hepatită, diaree, dezinterie, boli digestive etc.);
• la nivelul unei aşezări umane cu o suprafaţă standard de 100 ha, este posibil să se acumuleze în vatra sa un volum de apă rezultat din topirea zăpezii de minim 850.000 m³, strat de apă care necesită să fie permanent evacuat, fie prin sistemul gravitaţional, fie prin pomparea în receptorii naturali cei mai apropiaţi din zonă (râuri, văi etc.) sau în receptorii artificiali (canale de desecare sau de irigaţii).

Din aceste concluzii privind posibilul impact negativ generat de topirea stratului de zăpadă acumulat în perimetrele de intravilan al localităţilor afectate de viscol, pot rezulta posibile prejudicii şi pagube majore, după cum urmează:

• inundarea cu apă a tuturor clădirilor aflate în incintele gospodăriilor, apă rezultată din topirea zăpezii care s-a acumulat la sol, acolo unde zăpada a fost troienită cel puţin până la nivelul ferestrelor;
• imposibilitatea exploatării pe o durată mai mare de timp (minim 30 zile) a clădirilor afectate de aceste inundaţii pentru scopurile avute iniţial;
• deteriorarea până la distrugerea totală a unor clădiri din incintele gospodăreşti (casă de locuit, grajduri, coteţe, pivniţe, solarii, sere etc.);
• deteriorarea şi/sau distrugerea totală a unor bunuri materiale de strictă necesitate pentru populaţia sinistrată (alimente, furaje, mobilă, aparate electrocasnice, electronice, îmbrăcăminte, diferite obiecte de uz gospodăresc etc.);
• deteriorarea stării de sănătate a populaţiei prin apariţia unor maladii nespecifice zonei, concomitent cu creşterea gradului de mortalitate în rândul populaţiei sinistrate, respectiv pentru toate categoriile de vârstă;
• creşterea mortalităţii în rândul tuturor categoriilor de animale crescute în incintele gospodăreşti;
• imposibilitatea utilizării drumurilor existente pentru evacuări de materiale sau pentru asigurarea intervenţiilor unor autoutilitare gen ambulanţe sau maşini ale pompierilor;
• imposibilitatea de a acţiona corespunzător la eventualele incendii pentru limitarea şi stingerea lor;
• apariţia numeroaselor focare de infecţie în incintele gospodăreşti ca urmare a decompunerii cadavrelor de animale surprinse de aceste inundaţii, focare care pot genera apariţia de epidemii şi de pandemii în zonă;
• contaminarea foarte intensă a pânzei de apă freatică atât chimic cât mai ales bacteriologic, care ar putea contribui la imposibilitatea utilizării pe termen mediu şi lung a acestei resurse de apă de către populaţie în scopuri potabile, menajere, pentru adăpatul animalelor sau pentru udatul/irigarea legumelor;
• imposibilitatea efectuării la timp a lucrărilor agricole pe terenurile din incintele gospodăreşti, ceea ce va afecta populaţia cu asigurarea unor produse agricole de strictă necesitate, care în mod tradiţional se obţineau din propria gospodărie etc.

Toate aceste pagube majore identificate ca posibil a fi înregistrate în perimetrele gospodăriilor individuale unde zăpada a fost troienită, vor contribui la accentuarea gradului de sărăcie al populaţiei afectate, necesitând acordarea unui sprijin substanţial atât din partea statului, cât şi din partea autorităţilor publice locale.

Pentru diminuarea pagubelor estimate, din această analiză a rezultat necesitatea ca la nivelul fiecărei localităţi şi mai ales gospodării afectate să se ia de urgenţă următoarele măsuri cu caracter general:

• Să se supra-înalţe şi să se impermeabilizeze de urgenţă pragurile de acces în toate categoriile de clădiri din incintele gospodăreşti, pentru evitarea inundării acestora;
• Să se asigure condiţii de stocare în siguranţă a alimentelor şi bunurilor materiale, prin mutarea lor pe amplasamentele înalte din cadrul clădirilor;
• Să se treacă în regim de urgenţă la degajarea/decolmatarea şanţurilor marginale aferente drumurilor interioare din localităţi, cu asigurarea continuităţii de scurgere a apei care se va acumula în acestea;
• Să se realizeze la nivelul fiecărei gospodării individuale rigole pentru drenarea apelor rezultate din topirea zăpezii şi colectarea lor în gropi special amenajate, acolo unde zăpada a fost troienită, astfel încât să se poată realiza o evacuare către şanţurile marginale ale drumurilor, fie în sistem gravitaţional, fie prin pompare, sau chiar şi cu găleata, pentru a se preîntâmpina fenomenul de inundare a incintelor gospodăreşti;
• La nivelul comisiilor locale de apărare împotriva inundaţiilor să se ia toate măsurile pentru asigurarea tranzitării în regim continuu a apelor acumulate în şanţurile marginale ale drumurilor către toţi receptorii disponibili din zonă (naturali sau artificiali) iar localităţile afectate să fie dotate cu motopompe şi carburanţii necesari;
• Să se supravegheze permanent incintele gospodăreşti în care s-au depus troienele de zăpadă şi în mod special stabilitatea clădirilor;
• Să se evacueze cu caracter temporar şi să se cazeze în spaţii adecvate populaţia afectată de inundaţiile datorate topirii zăpezilor, spaţii care să fie prevăzute cu sisteme de încălzire, unde să fie asigurate permanent apa, hrana, igiena şi asistenţa medicală de urgenţă;
• Să se evacueze cu caracter temporar şi în locuri sigure toate animalele din gospodăriile inundate, concomitent cu asigurarea cantităţilor necesare de furaje şi de apă pentru acestea;
• Să se asigure paza gospodăriilor evacuate pentru preîntâmpinarea vandalizării lor sau producerii de incendii;
• La nivelul comisiilor locale de apărare împotriva inundaţiilor vor trebui instituite sisteme de supraveghere a nivelului apelor din albiile râurilor din apropierea localităţilor, pentru a se putea lua măsurile care se impun în vederea evitării producerii de inundaţii prin revărsările de ape din râuri, care pot afecta şi mai mult zonele joase ale localităţilor.

După topirea zăpezii şi a evacuării apelor acumulate în incintele acestor gospodării este necesar ca de urgenţă să se treacă la salubrizarea şi igienizarea terenului, la verificarea stabilităţii clădirilor şi la consolidarea lor acolo unde se poate realiza acest lucru.

Se impune totodată, trecerea la asanarea şi dezinfecţia fântânilor, a puţurilor săpate, cât şi la vidanjarea tuturor latrinelor care au fost inundate.

Întreaga populaţie din localităţile afectate trebuie să fie vaccinată împotriva apariţiei unor boli infecţioase, iar asistenţa medicală în aceste zone trebuie să fie asigurată şi în sistem preventiv.

Menţionăm că această analiză s-a realizat cu contribuţia voluntară a unui grup larg de specialişti din asociaţia noastră, cu scopul de a evidenţia potenţialele riscuri la care pot fi expuşi locuitorii din localităţile afectate de urmările viscolului, în dorinţa ca atât populaţia, cât şi autorităţile locale, judeţene şi centrale să fie informate corect, să se poată lua din timp măsurile care se impun în vederea diminuării şi chiar a eliminării pagubelor şi a disfuncţiilor care au rezultat ca posibile a se produce. Din aceste considerente solicităm să ne sprijiniţi pentru ca acest material să fie difuzat la toate autorităţile, dar şi la cetăţenii din localităţile afectate, astfel ca aceştia să poată acţiona în deplină cunoştiinţă de cauză şi mai ales în timp util.

DECAN A.P.P.M.

Prof. Univ. Dr. Mircea Vintilescu