Declaraţia de la Mangalia, 23 februarie 2014

ROMÂNIA, Mangalia, 23 februarie 2014
DECLARAŢIE

Urmarea faptului că la sediile a numeroase organizaţii nonguvernamentale şi a grupurilor de activişti în domeniul protecţiei mediului s-au prezentat fie în sistem individual, fie în numele unor comunităţi umane, numeroase persoane care au solicitat explicaţii privind potenţialele riscuri la care aceştia pot fi expuşi în urma promovării activităţilor în domeniul exploatării gazelor de şist, în baza prevederilor art 5. lit. d) din Legea protecţiei mediului nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: „Dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu”, în urma întrunirii de la Mangalia din data de 22-23 februarie 2014 a mai multor organizații nonguvernamentale, grupuri de activişti şi voluntari, persoane fizice şi juridice care au analizat modul de implicare al autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului, cât şi al autorităţilor locale în procesul de coordonare pentru reglementarea şi promovarea acestor noi tipuri de activităţi, s-au desprins următoarele disfuncţiuni manifestate de către aceste autorităţi privind îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, respectiv:

1. În contradicţie cu prevederile art. 66 alin. 2 din Legea 265/2006, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului nu a realizat şi pus în funcţiune sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării lui actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acestuia, încurajând fără nici un suport tehnic, sistemul de reglementare al activităţilor de explorare-exploatare al gazelor de şist.

2. Autoritatea publica centrală pentru protecţia mediului, împreună cu autorităţile locale nu s-a implicat în ducerea la îndeplinire şi respectare a prevederilor art. 70 privind „informarea publicului asupra riscurilor generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc pentru sănătatea populaţiei şi a mediului.”

3. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului nu s-a implicat pentru a impune respectarea de către autorităţile teritoriale a principiilor care stau la baza legii protecţiei mediului, respectiv „principiul precauţiei în luarea deciziei” şi „principiul acţiunii preventive” în modul de reglementare al acestor noi tipuri de activităţi, referitoare la exploatarea gazelor de şist în România.

4. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului a manifestat dezinteres total în punerea efectivă în aplicare a prevederilor art. 75 din prezenta lege ”în situaţiile sau în cazul producerii unor dezastre naturale în anumite zone ale ţării (ex. localitatea Izvoarele, jud. Galaţi şi nu numai), privind „propunerea, în situaţii speciale constatate pe baza datelor obţinute din supravegherea mediului, declararea prin hotărâre a Guvernului de zone de risc înalt de poluare în anumite regiuni ale ţării şi elaborează, împreună cu alte autorități centrale şi locale, programe speciale pentru înlăturarea riscului survenit în aceste zone, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. După eliminarea factorilor de risc înalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evoluţiei stării mediului, zona respectivă este declarată reintrată în normalitate;”

5. Prin inacţiunile manifestate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului se ajunge în situaţia nedorită de a expune la încălcarea legii conform prevederilor art. 68 lit. a) „deţinătorii de terenuri, cu orice titlu, precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, au obligaţia să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii mediului geologic”.

Faţă de aceste sumare constatări, la care se mai pot adăuga şi multe alte deficienţe de natură a aduce atingeri drepturilor fundamentale ale omului, referindu-ne la dreptul la viaţă, sănătate, libertate, dreptul la proprietate şi prosperitate, rezultat prin încălcările repetate a prevederilor din Legea mediului nr. 265/2006 şi din Legea apelor nr. 107/1996, solicităm demiterea din funcţie a doamnei ministru Rovana Plumb şi a doamnei ministru Lucia Varga, demnitari care au manifestat pe tot parcursul derulării mandatului lor, numeroase atitudini sfidătoare la prevederile atribuţiilor care le revin din cele doua legi menţionate. În susţinerea cererii de demitere a celor doi demnitari, menţionăm şi manifestarea continuă din partea acestora a unor atitudini de dezinformare a publicului şi de înşelare a aşteptărilor acestuia prin numeroasele afirmaţii publice făcute înaintea actului de investire a acestora ca miniştri, prin care au specificat clar: ”în România nu se va accepta desfăşurarea activităţilor de exploatare a gazelor de şist, cât şi promovarea proiectelor de exploatare a resurselor auro-argintifere prin utilizarea cianurilor din perimetrul Roşia Montană”.

Această Declaraţie a fost redactată şi prezentată la Mangalia la iniţiativa:
Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului – Decan dr. Mircea Vintilescu, Mişcarea Euro-Civică Romană, organizaţia DobroGeea şi Centrul pentru Resurse Civice – Preşedinte Cosmin Barzan, la care au aderat toţi cei peste 300 de participanţi la Conferinţa desfăşurată la Mangalia, aceştia fiind reprezentaţi prin persoane fizice, numeroase grupuri de voluntari şi activişti în domeniul protecţiei mediului înconjurător, organizaţii nonguvernamentale, cât şi unele formaţiuni politice neparlamentare.

Mircea Vintilescu