A murit un mare regizor, Sergiu Nicolaescu

Joi, 3 ianuarie 2013. O zi tristă pentru România. Marele regizor, actor, fost senator în Parlamentul României, a încetat din viaţă.

S-a născut pe 13 aprilie 1930 la Târgu Jiu şi a murit pe 3 ianuarie 2013 la vârsta de 82 de ani, la Spitalul Elias, în urma unei operaţii şi complicaţii ulterioare. O stea în memoria lui Sergiu Nicolaescu va fi inaugurată pe Aleea Celebritatilor din Târgu Jiu, oraşul in care s-a născut regretatul regizor si actor, alături de steaua marelui sculptor Constantin Brâncuşi.

Pioasă recunoştinţă celui care a lăsat o moştenire de necontestat în cinematografia românească şi celui care s-a implicat direct în Revoluţia din 1989.

Mona Bernhardt-Lörinczi

Iluzii… iluzii… iluzii

În curând va începe campania electorală în România.

Que sera, sera! Vor spune unii mai puţin informaţi. Alţii vor lupta din răsputeri ca să convingă electoratul că statutul lor din “opoziţie”, adică ARD = PDL (culoarea portocalie disimulată în vernil, roz, mov şi toate culorile curcubeului) va “reporni inima României” pe care tot ei au băgat-o în comă prelungită de opt ani.

Va fi o campanie dură, aşa cum spun toţi analiştii politici. Cât de dură, vom vedea. Mai dură decât tăierile de salarii şi de pensii… Iar dacă va fi mai dură, asta s-ar putea referi la violenţe verbale, bătăi, injurii, defăimări, calomnii şi multe altele, de care românii, dar mai ales cei din actuala opoziţie, alături de aliaţii lor “de încredere” vor face uz din plin.

Până la campanie mai este o săptămână. Folosesc prilejul ca să vă prezint “iluzii… iluzii” (nu surprize… stupize) ca să vă descreţiţi frunţile şi să hotărâţi, privind imaginile, cu cine veţi vota.

Nu uitaţi, iluziile sunt pretutindeni în jurul nostru, de la afecţiunea unui partener până la iluzia unei vieţi întregi. Alegerea este a dvs. Cu ce iluzie vreţi să trăiţi de acum încolo sau ce iluzie v-a fost spulberată de realitatea dură la care toţi suntem supuşi.

Vizionare plăcută. Lucrările sunt nemaipomenite.

Mona Bernhardt-Lörinczi

Amărăciunea unei aniversări

Cu o săptămână înaintea începerii anului universitar 2012-2013, am avut plăcerea să particip alături de mai mulţi foşti colegi, la aniversarea a 40 de ani de la absolvirea unei facultăţi a Universităţii din Bucureşti (nu îi dau numele pentru că nu vreau să o fac de râsul lumii).

Interesant a fost faptul că din anul 1972 şi până în prezent, mulţi dintre noi nu au avut ocazia să se vadă, sau să se întâlnească în acest rătimp. Şocul a fost total în condiţiile în care primul contact cu foştii colegi s-a realizat în faţa facultăţii. Se făceau pariuri dacă pot recunoaşte pe X sau pe Y, apoi dacă Z se va prezenta la această reuniune şi mai ales cum va arăta.

Surpriza cea mare a fost când am intrat în Facultate. Aici timpul parcă a îngheţat, aceleaşi holuri neinspirat pavoazate, grupurile sanitare aidoma vremurilor trecute, aceleaşi uşi rebegite la intrarea în amfitreate.

Fiind o aniversare cu o asemenea semnificaţe emoţională (prima întâlnire după 40 de ani), decanatul a hotărât să fim găzduiţi în cel mai important amfiteatru. La intrare am crezut că ni se face o surpriză în privinţa mobilierului, sau mai precis am crezut că primele rânduri de bănci au fost preluate de la muzeul Universităţii şi montate special pentru noi, ca să putem rememora mai uşor anii studenţiei. Pe parcurs, am constatat cu regret că erau bancile în care am audiat cursurile cu 44 de ani în urmă, adică tot dărăpănate, cu diferite măzgăleli pe pupitru, iar scaunele acumulaseră şi ele patina vremii fiind nu numai incomode, dar şi multe total nefuncţionale.

Am constatat că s-a schimbat totuşi ceva: TABLA DE SCRIS. Iniţial, în perioada 1967-1972 erau în fiecare amfiteatru câte 2 table culisabile, cu ştergerea cretei automat ce se umplea una din ele. Acum erau tot 2 table de sris, dar normale şi mult mai mici, fără nici un fel de sisteme culisabile, nici măcar ca cele primitive din perioada amintirilor mele.

În timpul desfăşurării ceremonialului am avut pentru câteva momente senzaţia că trăiesc într-o atmosferă humboldiană şi că particip la inagurarea acestui sfât lăcaş de educaţie şi cultură de pe vremea lui Caragiale. Când am revenit la realitate am început să tremur de mânie, conştientizând că această facultate are peste două secole în spate şi peste 20 de ani de tranziţie.

Mă întrebam unde s-au dus banii mei în calitate de contribuabil? Probabil numai în salariile celor care predau, căutam eu să-mi dau sigur răspunsul. Dar banii de la studenţii cu plată unde or fi? Aici m-am blocat pentru că am aflat că peste 50% din cursanţii unui an sunt plătitorii unor taxe substanţiale pentru a frecventa această instituţie de stat a învăţământului superior. Am zis aşa, ca pentru mine, că este vorba de un managemet defectuos şi am încercat să închei acest subiect de analiză comparativă, căci nici nu prea aveam ce compara.

La sfârşitul ceremonialului am aflat un alt lucru trist, referitor la structura corpului profesional. În acest an universitar nu mai predau profesorii consacraţi care fără voia lor s-au apropiat de vârsta pensionării. Am costatat prezenţa a foarte multor cadre didactice tinere, fără experienţă profesională, fără performanţă în domeniu şi mai ales fără o reputaţie. Mi s-a precizat că acest lucru se datorează reformei din învăţământul superior, dar am fost asigurat că lucrurile vor merge înainte, iar facultatea nu se va închide.

Mimând un zâmbet care se traducea în sufletul meu cu un pumn de lacrimi, am replicat că mă bucur că nepoţii mei nu au înclinaţii spre acest domeniu ştiinţific şi am pornit spre locul unde trebuia să ciocnim un pahar de şampanie în cinstea revederii noastre.

Reflectând asupra acestor evenimente mă întreb dacă învăţământul superior de stat ne mai este folositor cu ceva. Mă întreb de ce se tolerează ca învăţământului universitar de stat să facă concurenţă învăţământului superior privat şi cu ce este mai performant acesta faţă de facultăţile private? Este astăzi capabil învăţământul superior de stat să scoată absolvenţi care să se poată integra rapid în colectivele de muncă în care se doreşte să activeze? Poate învăţământul superior de stat românesc să asigure absolvenţi care să concureze cu semenii lor din ţările membre ale Uniunii Europene?

Din punctul meu de vedere, la toate aceste sumare întrebări pot răspune cu un categoric NU. Iată că noi contribuabilii, finanţăm astăzi şi neperformanţa totală din învăţământul superior de stat, alături de alte domenii unde se pretinde că ni se duc banii noştri din taxe şi impozite. Îmi vine acum să râd de figurile imbecile ale politicienilor care au participat în mod festivist la deschiderea acestui nou an universitar. Dar râsul se tranformă în plâns când constat că această stare jalnică este finanţată de NOI, CONTRIBUABILI INDIFERENŢI ŞI IGNORANŢI.

În asemenea condiţii TREBUIE SĂ CONŞTIENTIZĂM CĂ NOI NU FINANŢĂM UN ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR PERFORMANT, CI FINANŢĂM ŞOMAJUL ABSOLVENŢILOR, NE FINANŢĂM UN TRAI SĂRĂCĂCIOS ŞI PLIN DE RISCURI, NE FINANŢĂM PENSII MIZERE ŞI MAI ALES INSATISFACŢII ZILNICE ÎN TOATE DOMENIILE.

Putem schimba în bine această situaţie inacceptabilă pentru România, numai dacă înţelegem să participăm în calitate de cetăţeni responsabili la destinele societăţii noastre. Trebuie să milităm şi să cerem ca instituţiile abilitate ale statului să prezinte periodic contribuabilului performanţa instituţiilor aflate în subordine, trebuie ca noi să participăm la stabilirea indicatorilor de evaluare a performanţelor şi mai ales la respectarea lor. Cu cât ne vom grăbi mai mult spre acest domeniu, cu atât ne va fi fiecăruia din noi mai bine. Iar dacă nu vom înţelege că implicarea noastră acum este mai necesară ca aerul, atunci vom conserva pentru mult timp tradiţionala PROSTIE ROMÂNEASCĂ.

Mircea Vintilescu

Noua gastronomie românească

Tocană cu ciolan a la... Băsescu

Ingrediente:

- Un popor mare, necopt, fără miez;
- Mult ciolan;
- Trei patru partide mari şi câteva mai mici de diverse culori;
- O blondă de Pleşcoi;
- Un vârf de boc;
- O legatură mare de servicii secrete cu urechi fine;
- O curte constituţională moale şi bine fragezită;
- Câteva cozi de procurori;
- Două trei sindicate stafidite.

Condimente:

- Apă de ploaie;
- Praf în ochi;
- Gargară măcinată;
- Zeamă de baliverne;
- Tupeu vărsat.

Mod de preparare:

Se taie poporul în două părţi, una bună şi una rea. Apoi fiecare bucată se taie în două, una bună, una rea, şi tot aşa până se formează bucăţele mici ce pot fi mâncate dintr-o înghiţitură.

Se separă apoi bugetarii de nebugetari, medicii de pacienţi, profesorii de studenţi, copiii de părinţi, graşii de slabi şi se lasă la decantat până se ridică la suprafaţă uscăturile. Acestea se culeg cu atenţie şi se pun deoparte într-un recipient călduţ.

Din restul se taie 25%, se scoate vlaga şi se pune la foc mic, cu zeamă de baliverne şi cu praf în ochi, să nu se prindă. Se acoperă cu un capac mare ca să nu răsufle şi din când în când se stinge cu puţină apă de ploaie.

Separat se ia un partid portocaliu şi se întoarce de pe stânga pe dreapta. Apoi se împănează pe toate părţile cu bucatele tăiate din celelalte partide. Se presară deasupra uscături, iar peste se pune vârful de boc şi blonda de Pleşcoi cu ciolanul în gură şi se lasă mai mult timp la dospit. Celelalte partide se toacă mărunt împreună cu sindicatele şi se învelesc cu servicii secrete. Apoi se freacă bine cu cozile de procurori, se trag în ţeapă şi se păstreaza la răcoare.

Din când în când se gustă şi se reevaluează. Se aşează partidele într-un parlament din teflon cu mânere. Cel portocaliu se pune cu grijă în mijloc. Pe lângă el se mai presară două-trei partide mici şi bine frăgezite. Restul de partide se presară după gust. Se dă totul prin curtea constituţională şi se înveleşte cu gargară măcinată. Se aşeaza totul peste poporul deja bine instruit şi se dă la copt.

Din când în când se strânge caimacul de deasupra, cu care se ung bine blonda şi uscăturile de deasupra, iar peste restul se toarnă zeamă de baliverne cu tupeul vărsat. Se serveşte rece, pe stomacul gol, în piaţă.

În caz de probleme digestive sunaţi la 112.

P.S. Ca să fiu sincer, reţeta nu îmi aparţine. Am primit această reţetă de la un bun amic stabilit cam de 40 de ani în SUA. Interesant este cum suntem priviţi de românii de peste ocean.

Mircea Vintilescu

Este necesar să cerem iertare bunicilor şi nepoţilor

În 1990 România nu mai avea nici un fel de datorie externă, ba mai mult, avea de încasat pentru a plăti sudoarea muncitorului român mai multe milioane de dolari.

Astăzi, după mai bine de 20 de ani de hoţie în pace, avem o datorie externă mai mare ca cea pe care Comitetul de Pace de la Paris a pretins-o României să o plătească ca pagubă după cel de-al Doilea Război Mmondial atât fostei URSS, cât şi multor ţări care nu au avut nimic de împărţit cu România în timpul acestei comflagraţii mondiale (Noua Zeelandă, Australia, India şi lista poate continua).

Eram la sfârşitul anului 1989 o ţară cu o industrie mediu dezvoltată şi o agricultură care putea să asigure hrana pentru majoritatea ţărilor CAER. Astăzi importăm cea mai proastă hrană şi avem un indice de sărăcie în rândul populaţiei care cutremură toată Europa.

De ce am ajuns în această stare în mai puţin de 20 de ani? Din comoditatea noastră, pentru că am refuzat cu stoicism să ne luăm în serios rolul nostru de cetăţean care trebuie să se implice conştient în luarea deciziei la nivelul comunităţilor în care trăim.

Iată că istoria ne urechează şi ne arată că regimul comunist a fost cu mult mai performant ca toată tranziţia pe care încă nu am încheiat-o spre nu ştiu ce regim politic. Este cutremurătoare această realitate care nu ştiu dacă pot să o asemuiesc şi cu un adevăr istoric. Practic, îmi este frică să fac o analiză corectă în acest domeniu pentru că nu o să mă mai pot uita în oglindă.

Surprinzător, sau culmea obrăzniciei, văd astăzi oameni politici, de toate vârstele, care oficial declară că au averi imense, dar care în 1990 se lăudau doar cu o amărâtă de Dacie şi un apartament primit de la stat (adică de la comunişti), dar care condamnă vehement comunismul şi pe comunişti.

Aceşti hoţi la drumul mare condamnă cu tărie pe cei care le-au lăsat bunuri materiale pe care ei le-au furat, adică au intrat în patrimoniul lor particular, i-au făcut nababi pe ei şi pe odraslele lor, dezvoltându-le gustul avarismului care nu mai are limite.

Văd tineri politicieni care au făcut şcoala în clădirile construite de comunişti, fac politică în construcţiile lăsate de comunişti, aprind becul de la hidrocentrala făcută de comunişti, unii chiar îşi duc rudele mai sărace să fie tratate în spitalele făcute de comunişti, dar înjură comunismul şi pe comunişti de fac spume la gură.

Trist este că noi cetăţenii de rând le permitem aşa ceva, nu luăm atitudinea corespunzătoare să-i întrebăm dar ei ce au făcut pentru neamul acesta? Ba mai mult, pentru aceste inepţii spuse zi de zi, chiar vrem să-i propulsăm pe înalte trepte ale conducerilor de partid şi de stat.

Conştientizăm cu toţii că aceşti oameni sunt cei mari panglicari, hoţi şi impostori, dar nu reacţionăm cu nimic în faţa lor. Parcă Dumnezeu ne-a luat minţile, iar noi, păgubiţii, cădem în postura imbecilului temător.

Mă plimbam mai ieri cu nepoţii pe lângă o fostă platformă industrială (Pipera) şi îmi era jenă să le spun că acolo a fost perla electronicii româneşti, că aveam muncitori şi ingineri de înaltă calificare care astăzi culeg căpşuni sau măsline în Spania sau Italia, că aveam cercetători care gândeau viitorul tehnologic al acestei industrii, dar care astăzi s-au apucat de ziaristică sau de plugărit.

Îmi este jenă că nu am avut glasul mai puternic să strig la vremea cuvenită că se face o mare crimă să ne batem joc de medici sau de profesori, căci astăzi mă costă cât nici prin cap nu îmi putea trece o consultaţie medicală banală la aceşti copii. Am fost la şcoala la care învaţă nepoţelul cel mare şi am văzut dezastrul din educaţie. Eu nu am banii celor care au furat ca să-mi trimit copii la studii în străinătate, dar mă gândesc cu groază că dacă nu facem ceva pentru ei, îi vom educa să devenă slugi pentru cei care vor veni să ne cârmuiască.

Jena cea mare a venit când am avut de ales între medicamentele ieftine şi puţin eficiente pe care m-am oferit să le procur pentru un bun coleg, fost cercetător de mare rang, astăzi aflat în neagra mizerie, care a suferit un atac cerebral. Aveam de ales între acestea şi alt gen de tratament care mi s-a sugerat să-l facă în Austria. Nu am avut resursa financiară necesară şi am optat pentru medicamentele ineficiente. Astăzi starea lui de sănătate s-a înrăutăţit, dar el m-a atenţionat că nu vrea ca eu să recurg la mila publică.

Iată că din perspectiva avută în anii 1990 ca România să ajungă cam ceva apropiat de China de astăzi, păşim cu mândrie spre lagărul ţărilor din ultimile poziţii ale topurilor dezvoltării economice, care, mai mult, au nevoie şi de asistenţă internaţională urgentă.

De ce am ajuns aici? Simplu, pentru că noi am dat dreptul incompetenţilor, hoţilor şi impostorilor să-şi bată joc de munca noastră, de personalitatea fiecărui cetăţean. Ei au minţit, noi am făcut pe proştii, iar acum chiar suntem proştii care cer milă şi îndurare de la hoţii şi tupeiştii neamului românesc.

Dacă vom continua cu această indiferenţă civică vom deveni nişte simple persoane care vor trebui să se ducă zilnic la mormântul bunicilior şi al părinţilor pentru a-şi cere iertare că au nesocotit munca şi sacrificiul lor. Va trebui ca de fiecare dată când copiii noştri vor cere cărţi, rechizite, dulciuri etc., să le cerem iertare că noi nu putem să le oferim aşa ceva, pentru că nu am putut fi cetăţeni adevăraţi, că am adoptat indiferenţa faţă de comunitate şi am ajuns neputincioşi financiar.

Iată nota de plată care ne va aştepta dacă vom conserva indiferenţa, neimplicarea în treburile comunităţii şi mai ales dacă vom continua să trăim într-o mare confuzie educaţională pe plan civic. Nu este aşa de ruşinos că am greşit cu acest comportament, este poate de neiertat pentru copiii noştri să continuăm cu acest comportament care ne va duce spre pierzanie. Este timpul să ne trezim, să luăm taurul de coarne, să-l punem la pământ, iar noi să ne vedem de rostul nostru într-o altă postură, de cetăţeni educaţi care ne vom implica responsabil în treburile comunităţii.

Mircea Vintilescu

Ştim sau nu ştim ce vrem?

În ultimele zile s-au derulat cu multă repeziciune o serie de evenimente care au sufocat spiritul de înţelegere al cetăţenului de rând. Constat cu multă neplăcere, că o sumedenie de oameni politici IRESPONSABILI se lansează în dialoguri sau monologuri cu un scop clar, de IMBECILIZARE A CETĂŢEANULUI ROMÂN.

Surprinzător de trist este că societatea civilă nu reacţionează corespunzător. Mă refer aici la persoanele care se prezintă mai tot timpul pe la diverse televiziuni şi aduc cu ele acea tăcere sau stare de acceptare a „drobului de sare”, adică neputinţa de a se exprima clar asupra a ceea ce se întâmplă în ultimul timp în spaţiul public.

Ca să nu mai lungesc argumentaţia pentru care scriu aceste rânduri vreau să pun câteva întrebări clare cititorului:

1. Dorim să fim călăuziţi în continuare de aceiaşi oameni politici care vin dintr-un trecut sumbru pe care l-au servit cu mult devotament?

2. Avem puterea curajului să spunem clar că nu mai dorim în fruntea instituţiilor reprezentative ale statului oameni politici incompetenţi?

3. Ne putem considera responsabili de drept pentru viitorul nostru şi al copiilor sau nepoţilor noştri?

4. Suntem în stare ca voinţa noastră exprimată public să o transformăm în fapte şi să dăm României un curs ascendent în toate planurile: politice, economice, sociale, culturale, educaţionale etc.?

5. Vrem să avem un statut egal cu toţi cetăţenii europeni ai acestui continent?

6. Mai putem tolera amestecul josnic al marilor jucători politici în treburile interne ale României?

7. Suntem de acord ca pentru a face hatârul unor politicieni primitivi şi desrădăcinaţi de ţară să mai tolerăm marginalizarea României cu întreaga ei populaţie?

8. Avem cunoştinţă despre efectele pe termen mediu şi lung a neimplicării noastre acum când momentele evenimentelor politico-sociale ne obligă să luăm o atitudine corectă de cetăţean responsabil?

9. Putem să mai justificăm în viitor necesitatea unor demersuri civice pentru intrarea în normalitate a societăţii noastre dacă acum ne resemnăm şi lăsăm ca lucrurile rele pe care le trăim cu toţii să se deruleze din rău în mai rău?

Şi poate că şirul întrebărilor mai poate continua, dar din respect pentru cei care vor să se implice responsabil în a da un răspuns eu mă opresc aici.

Avem o zi de duminică în faţă în care, cu liniştea şi puterea divină a acestei sărbători să ne lămurim fiecare ce vrem, ce suntem şi spre ce aspirăm.

Dacă gândul cel bun ne va îndruma spre o atitudine constructivă, eu vă aştept cu nerăbdare cu toate sugestiile pentru atitudinile civice care consideraţi că se impun a fi luate.

Mircea Vintilescu

Scrisoare deschisă – 18 august 2012

Către,

Administraţia Prezidenţială a României – Cancelaria Preşedintelui

Parlamentul României – Senatul României – În atenţia Preşedintelui Senatului

Parlamentul României – Camera Deputaţilor – În atenţia Preşedintelui Camerei Deputaţilor

Guvernul României – În atenţia Primului Ministru

Mişcarea Euro-Civică Română (MEUR), ca reprezentant al unui segment educat al societăţii civile, luând act de disfuncţionalităţile unor instituţii centrale ale statului cu efecte negative asupra bunului mers al societăţii româneşti şi al statutului de cetăţean român şi european, solicită instituţiilor reprezentative ale statului: Parlamentului României (prin Senat şi Camera Deputaţilor), Guvernului României şi Instituţiei Prezidenţiale a României să ia act de cererea noastră şi să dispună:

1. Demiterea conducerii Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru totala lipsă de interes privind actualizarea listelor permanente şi speciale pentru alegerile locale, referendum şi alegerile parlamentare.

2. Demiterea în bloc a Curţii Constituţionale a României (CCR) şi tragerea la răspundere a membrilor acesteia pentru următoarele:

• Inconsecvenţă decizională privind hotărârea de la referendumul din 2009 care s-a făcut fără prag electoral şi cea de la referendumul din 29 iulie 2012 când s-a impus un prag electoral.
• Sfidarea cu bună ştiinţă a unei prevederi constituţionale care specifică faptul că orice prevedere din legislaţia europeană primează în faţa legislaţiei interne româneşti. Art. 148 alin. 2: „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”
• La stabilirea pragului electoral CCR nu a precizat clar la ce tip de electorat s-a referit (la cel de la recensământul din noiembrie 2011 sau la care anume).
• Când s-au prezentat rezultatele referendumului, CCR, cu bună ştiinţă, pentru a încurca lucrurile, a evitat un răspuns clar privind validarea sau invalidarea referendumului din 29 iulie 2012, creând astfel haos in societatea română şi plasând România în sfera ţărilor fără autoritate în guvernare, ceea ce a atras implicarea altor state în soluţionarea problemelor litigioase din România, lucru inadmisibil.
• Lipsa corectitudinii în înscrisurile trimise instituţiilor abilitate ale statului (Guvern, Monitor Oficial, erate care de fapt nu sunt erate).
• Lipsa de profesionalism vizibilă pentru toţi membrii, manifestată în acordarea verdictelor tehnice care capătă în accepţiunea CCR un verdict decizional.

3. Demitere în bloc a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru următoarele motive:

• O înţelegere defectuoasă a stării de independenţă prin care se sfidează atât stabilitatea guvernamentală cât şi interesul cetăţeanului român. CSM trebuie să fie dependentă de cetăţean şi nu independentă faţă de cetăţean şi de societatea civilă.
• Motivând în mod nejustificat vacanţa judecătorească, CSM a contribuit la accentuarea haosului politic în România, neimplicându-se în desemnarea Ministrului Justiţiei şi mai grav, refuzând să se implice de urgenţă la cererea Instituţiei Administraţiei Prezidenţiale în soluţionarea problemelor decizionale care-i revin de drept, amânând în mod nejustificat un răspuns clar şi sfidând totodată cerinţele Instituţiei Prezidenţiale în a da curs problemelor care cad în responsabilitatea CSM.

4. Demiterea de îndată a Procurorului General al României Laura Codruţa Kovesi pentru:

• Aroganţă faţă de cetăţeanul şi societatea română prin refuzul de a da curs cererii Instituţiei Prezidenţiale de a explica implicarea procurorilor DNA şi a parchetelor în anchetarea unor eventuale fraude în procesul electoral din timpul referendumului din 29 iulie 2012.
• Atitudinea arogantă şi sfidătoare la adresa Instituţiei Prezidenţiale a României o considerăm ca o sfidare la adresa interesului cetăţeanului şi al societăţii, iar lipsa motivării şi explicării privind implicarea procurorilor DNA în această acţiune o considerăm ca un act de teroare juridică şi de abuz la adresa populaţiei, de care facem direct răspunzător Procurorul General al României, Laura Codruţa Kovesi.

Având în vedere că noi, cetăţenii României, prin calitatea de contribuabili, asigurăm plata salariilor acestor demnitari, constatând totodată şi lipsa de performanţă profesională asociată cu ignoranţa şi aroganţa, cerem demiterea lor, anchetarea pentru abuz profesional şi înlocuirea celor care se fac vinovaţi de lipsă de profesionalism cu specialişti care şi-au manifestat prezenţa de mulţi ani pe scena României, dar care nu sunt luaţi în considerare.

Solicitarea noastră are în vedere promovarea performanţei profesionale în toate instituţiile publice, care trebuie să fie elementul esenţial pentru viitorii conducători ai instituţiilor nominalizate.

Specificăm faptul că este imperios necesar să daţi curs acestor solicitări, întrucât lipsa de profesionalism a personalului din instituţiile menţionate, identificată de noi, a adus grave prejudicii de imagine României înjosind în mod nejustificat toate instituţiile centrale de conducere ale României, cât şi statutul de dublu cetăţean român şi european al fiecărui individ din România.

Mişcarea Euro-Civică Română

Comunicat MEUR – 2 mai 2012

                           

Mişcarea Euro-Civică Română (MEUR) ca reprezentant al unui segment al societăţii civile româneşti, dorind să informeze corect publicul cu privire la numirea în funcţia de ministru a Doamnei Rovana Plumb la Ministerul Mediului s-a adresat Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului (APPM), organism profesional neguvernamental care a dat următorul:

COMUNICAT

Doamna Rovana Plumb nu este membră a Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului, dar nici nu a solicitat să i se recunoască de către această asociaţie profesională calitatea de specialist în protecţia mediului înconjurător.

Din datele oficiale de care dispunem până la această dată am constatat că este absolventă ASE (1987), este Doctor în managementul sistemelor industriale (2004), a fost Preşedintele şi a coordonat activitatea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (2001-2004), a îndeplinit funcţia de Secretar de Stat şi deputat în PSD în Parlamentul României (2004-2007) este în prezent euro-parlamentar PSD, vicepreşedintă a grupului socialiştilor şi democraţilor din Parlamentul European şi membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară.

Cunoscătoare a legislaţiei de mediu la nivel european, a manifestat preocupări publice şi în domeniul protecţiei mediului înconjurător din România luând în mod oficial şi în nenumărate rânduri atitudini cu privire la deblocare Registrului Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru accelerarea dezvoltării sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural, implicându-se şi în unele probleme considerate ca delicate cum ar fi proiectul Roşia Montană, Cupru Min, exploatarea gazelor de şist, taxa auto, energia verde, reciclarea deşeurilor etc.

Ţinând seamă de calificările universitare superioare obţinute, de unele preocupări avute în domeniul protecţiei mediului înconjurător, cât şi de experienţa managerială şi politică manifestată la nivelul unor înalte instituţii atât în ţară, dar şi la nivelul Parlamentului European, Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului acordă credibilitatea necesară Ministrului propus Rovana Plumb atât pentru susţinerea profesională cât şi civică, pentru desfăşurarea în mod eficient a activităţii în care a fost desemnată. Sugerăm totodată societăţii civile să acorde Doamnei Rovana Plumb aceeaşi încredere acordată de organismul profesional neguvernamental.

Sperăm ca împreună cu toate ONG-urile de specialitate să putem să ne aducem contribuţia necesară la dezvoltarea sistemului legislativ în domeniul protecţiei mediului înconjurător, la oficializarea activităţilor desfăşurate de către această instituţie a autorităţii centrale, de instituţiile autorităţilor teritoriale (ATPM), cât mai ales la optimizarea întregii activităţi din acest domeniu considerat de larg interes public.

APPM îşi rezervă dreptul ca în situaţia în care va identifica derapaje de la normele legislaţiei în domeniul protecţiei mediului sau de la sistemele de transparenţă totală din acest domeniu, să retragă sprijinul de încredere acordat, cerând în mod public demiterea acestui demnitar.

În situaţia în care manifestaţi interes cu privire la alte probleme prezentate în acest comunicat, ne puteţi contacta la nr. tel. 0720140847, cât şi pe adresa de e-mail: secretariat@meur.ro

Preşedinte Consiliu Director MEUR,

Prof. Univ. Dr. Mircea Vintilescu

Comunicat MEUR – 18 februarie 2012

Referitor la materialul redactat de Asociaţia Profesioniştilor în Protecţia Mediului şi postat de Mişcarea Euro-Civică Română intitulat „ASEDIUL BĂRĂGANULUI CONTINUĂ - SUNTEM PREGĂTIŢI PENTRU URMĂTOARELE DEZASTRE ÎN URMA VISCOLULUI DIN LUNA FEBRUARIE?” privind avertizarea producerii unor posibile inundaţii în zonele de intravilan ale unor aşezări umane afectate de efectele viscolului, solicităm ca ONG-urile să se solidarizeze demersului făcut de noi, prin care am adus la cunoştiinţă autorităţilor publice centrale şi locale efectele impactului negativ care poate afecta viaţa, sănatatea şi bunurile materiale ale oamenilor din aceste localităţi.

http://miscareaeurocivicaromana.blogspot.com/2012/02/asediul-baraganului-continua.html

Solicităm totodată o solidarizare pentru a deveni parte alături de APPM şi MEUR privind acţionarea în justiţie a acestor autorităţi care au fost informate de noi cu mult timp înaintea producerii acestor dezastre, pentru ca în conformitate cu prevederile din LEGEA NR. 265 DIN 29 IUNIE 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, Art. 5. – „Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, garantând în acest scop”:

…

"d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu;

e) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit."

Prin acest demers vrem să atragem atenţia tuturor autorităţilor cât mai ales Guvernului Român că respectarea legilor şi mai ales a drepturilor cetăţenilor nu reprezintă o glumă, că în această situaţie vor fi direct răspunzători pentru ineficienţa de care dau dovadă. Asigurăm pe această cale pe toţi cetăţenii din localităţile afectate de viscol că SOCIETATEA CIVILĂ din România este permanent alături de ei şi va lupta cu toate mijloacele legale pentru a le asigura protecţia de care au nevoie.

Preşedintele Consiliului Director MEUR,

Mircea Vintilescu

Asediul Bărăganului continuă!

A s o c i a ţ i a P r o f e s i o n i ş t i l o r  î n P r o t e c ţ i a M e d i u l u i

Strada Washington nr. 18, corp B, sector 1, Bucureşti

Telefon/fax: 021.231.56.12 mobil: 0720.140.847

C.I.F. 16670341; Nr. Registru Special 46/2606204

Dosar: 77 PJ/2004

e-mail: mircea.vintilescu@gmail.com

SUNTEM PREGĂTIŢI PENTRU URMĂTOARELE DEZASTRE ÎN URMA VISCOLULUI DIN LUNA FEBRUARIE?

La solicitarea Consiliului Director al Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului privitor la potenţialul impact negativ generat de viscolul din Bărăgan asupra localităţilor în care s-a produs troienirea zăpezii, colectivele de specialitate au înaintat rapoarte cu unele analize, din care vă prezentăm sub formă rezumativă câteva concluzii.

Analiza efectuată a pornit de la câteva elemente specifice ale aşezărilor umane situate în Câmpia Bărăganului (incluzând zonele sudice ale judeţelor Buzău, Vrancea şi Galaţi şi integral judeţele Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi) respectiv:

• s-a constatat existenţa unui grosimi medii uniforme de circa 2 m a stratului de zăpadă bine tasată, produsă în urma troienirii zăpezii, în unele zone de intravilan rural şi urban din localităţile situate în judeţele amintite mai sus;
• s-a constatat existenţa unor suprafeţe relativ tabulare, cu pante foarte mici ale terenului în cadrul acestor zone de intravilan;
• s-a constatat lipsa unor reţele de canalizare a apelor pluviale cu descărcarea gravitaţională a acestora în receptorii naturali din zonă;
• adâncimea de îngheţ sub cota terenului poate varia între 85 şi 100 cm, în condiţiile în care sub stratul de sol sunt poziţionate depozite loessoide cu grosimi de peste 5 m;
• majoritatea gospodăriilor individuale prezintă cota terenului sub cota suprafeţelor carosabile ale tuturor categoriilor de drumuri din localităţi (uliţe, străzi, drumuri comunale, judeţene sau naţionale) iar şanţurile marginale aferente acestora sunt de tipul tranşeelor, fără comunicare între ele;
• deszăpezirea drumurilor s-a realizat numai pe zona centrală a zonelor carosabile, aglomerând zăpada depusă în şanţurile marginale, iar în incintele gospodăriilor individuale s-au realizat numai nişte tranşee prin înlăturarea stratului de zăpadă pe distanţe de 0,70 m până la maxim 1,20 m în jurul clădirilor sau pentru căile de acces, volumul de zăpadă rămânând constant în fiecare gospodărie în parte.

În urma modelării acestor situaţii, a rezultat posibilitatea declanşării următoarelor fenomene directe şi indirecte, cu impact negativ semnificativ şi sever asupra acestor spaţii de intravilan, care ar putea contribui la afectarea vieţii şi stării de sănătate a populaţiei şi care ar putea genera dezastre majore asupra unor multitudini de bunuri materiale.

Pentru evaluarea principalelor efecte distructive directe şi indirecte care se pot produce, s-a luat în calcul o gospodărie cu suprafaţa medie de 1.000 m², astfel încât valorile prezentate să poată fi extrapolate şi pentru alte tipuri de gospodării care prezintă alte dimensiuni spaţiale.

Prin acumularea la nivelul solului al unui volum de circa 2.000 m³ strat de zăpadă, bine tasat, din cadrul unei gospodării, în urma trecerii la valori pozitive de temperatură a aerului, au rezultat ca posibile producerea următoarelor fenomene:

• întrucât dezgheţul la sol nu se va putea produce imediat ci treptat, respectiv în 2-3 săptămâni, concomitent cu manifestarea zilnică a fenomenului îngheţ-dezgheţ, care nu favorizează infiltrarea apelor rezultate din topirea zăpezii în sol, într-o primă etapă sunt de aşteptat producerea de acumulări de apă în zonele tranşeelor, realizate între clădiri şi nămeţii de zăpadă, care pot inunda imediat latrinele, beciurile sau pivniţele în care sunt depozitate alimentele, grajdurile şi coteţele animalelor, făcându-le astfel improprii pentru adăpostirea acestora; inundarea spaţiilor de locuit şi de aici, necesitatea evacuării populaţiei din ele, concomitent cu producerea de infiltraţii de apă în toţi pereţii perimetrali ai clădirilor, vor putea conduce la degradarea sau chiar la distrugerea acestora prin apariţia igraseiei, prin formarea de fisuri sau, în cazul clădirilor din chirpici, chiar la prăbuşirea acestora.
• prin producerea treptată a dezgheţului profund în sol, se va declanşa procesul de infiltrare a apei, rezultat prin topirea zăpezii (cantitatea de apă cedată din startul de zăpadă) în depozitele loessoide, ceea ce poate conduce la o creştere rapidă a nivelului pânzei de apă freatică în spaţiile de intravilan şi de aici, la apariţia excesului de umiditate, a inundaţiilor provocate de apele subterane emergente; acestea vor accelera procesul de inundare al beciurilor, latrinelor, curţilor interioare, spaţiilor de locuit, grajdurilor etc., transformând şi actualele căi de comunicaţii cu suprafaţa carosabilă din pământ în drumuri total impracticabile pentru perioade mari de timp, respectiv pentru minim 30 de zile;
• în situaţia producerii unui dezgheţ rapid ca urmare a creşterii bruşte a temperaturii aerului, fără a asocia acest fenomen şi cu eventualele căderi de precipitaţii sub formă lichidă, se poate genera în incita unei gospodării standard, un aport total de apă de circa 1.703.000 litri sau circa 1.703 m³ de apă, în urma topirii integrale a stratului de zăpadă, din care aproximativ 1.456 m³ de apă provin din stratul de zăpadă acumulat în incinta gospodăriei iar circa 247 m³ de apă provin din aportul adus de topirea zăpezii acumulate pe spaţiile publice, apă care este drenată în mod natural spre incintele gospodăreşti;
• din acest volum de apă posibil a se acumula în cele mai multe incinte gospodăreşti, circa 319.274 litri se pot evapora, 532.122 litri se pot infiltra în sol, iar aproximativ 851.396 litri sau 851 m³ de apă se pot acumula pe suprafaţa solului, generând astfel un strat de apă cu o grosime de peste 85 cm, care va persista mai multe zile; acest strat de apă poate inunda toate clădirile existente, punând astfel în pericol stabilitatea lor, dar mai ales transformând aceste spaţii în zone improprii locuirii şi mai ales exploatării lor pentru scopurile avute iniţial;
• pe toată suprafaţa de intravilan a unei aşezări umane afectate de acest viscol, datorită inundării latrinelor, a contaminării apelor de infiltraţie cu bacterii coliforme fecale, germeni patogeni şi enteroviruşi, apele subterane freatice captate prin intermediul fântânilor sau a puţurilor săpate vor devin total improprii pentru consumul direct în scop potabil, menajer sau pentru adăpatul animalelor, ele constituind astfel o sursă reală de îmbolnăvire a populaţiei, putând genera epidemii sau chiar pandemii reprezentate de o suită de boli hidrice (hepatită, diaree, dezinterie, boli digestive etc.);
• la nivelul unei aşezări umane cu o suprafaţă standard de 100 ha, este posibil să se acumuleze în vatra sa un volum de apă rezultat din topirea zăpezii de minim 850.000 m³, strat de apă care necesită să fie permanent evacuat, fie prin sistemul gravitaţional, fie prin pomparea în receptorii naturali cei mai apropiaţi din zonă (râuri, văi etc.) sau în receptorii artificiali (canale de desecare sau de irigaţii).

Din aceste concluzii privind posibilul impact negativ generat de topirea stratului de zăpadă acumulat în perimetrele de intravilan al localităţilor afectate de viscol, pot rezulta posibile prejudicii şi pagube majore, după cum urmează:

• inundarea cu apă a tuturor clădirilor aflate în incintele gospodăriilor, apă rezultată din topirea zăpezii care s-a acumulat la sol, acolo unde zăpada a fost troienită cel puţin până la nivelul ferestrelor;
• imposibilitatea exploatării pe o durată mai mare de timp (minim 30 zile) a clădirilor afectate de aceste inundaţii pentru scopurile avute iniţial;
• deteriorarea până la distrugerea totală a unor clădiri din incintele gospodăreşti (casă de locuit, grajduri, coteţe, pivniţe, solarii, sere etc.);
• deteriorarea şi/sau distrugerea totală a unor bunuri materiale de strictă necesitate pentru populaţia sinistrată (alimente, furaje, mobilă, aparate electrocasnice, electronice, îmbrăcăminte, diferite obiecte de uz gospodăresc etc.);
• deteriorarea stării de sănătate a populaţiei prin apariţia unor maladii nespecifice zonei, concomitent cu creşterea gradului de mortalitate în rândul populaţiei sinistrate, respectiv pentru toate categoriile de vârstă;
• creşterea mortalităţii în rândul tuturor categoriilor de animale crescute în incintele gospodăreşti;
• imposibilitatea utilizării drumurilor existente pentru evacuări de materiale sau pentru asigurarea intervenţiilor unor autoutilitare gen ambulanţe sau maşini ale pompierilor;
• imposibilitatea de a acţiona corespunzător la eventualele incendii pentru limitarea şi stingerea lor;
• apariţia numeroaselor focare de infecţie în incintele gospodăreşti ca urmare a decompunerii cadavrelor de animale surprinse de aceste inundaţii, focare care pot genera apariţia de epidemii şi de pandemii în zonă;
• contaminarea foarte intensă a pânzei de apă freatică atât chimic cât mai ales bacteriologic, care ar putea contribui la imposibilitatea utilizării pe termen mediu şi lung a acestei resurse de apă de către populaţie în scopuri potabile, menajere, pentru adăpatul animalelor sau pentru udatul/irigarea legumelor;
• imposibilitatea efectuării la timp a lucrărilor agricole pe terenurile din incintele gospodăreşti, ceea ce va afecta populaţia cu asigurarea unor produse agricole de strictă necesitate, care în mod tradiţional se obţineau din propria gospodărie etc.

Toate aceste pagube majore identificate ca posibil a fi înregistrate în perimetrele gospodăriilor individuale unde zăpada a fost troienită, vor contribui la accentuarea gradului de sărăcie al populaţiei afectate, necesitând acordarea unui sprijin substanţial atât din partea statului, cât şi din partea autorităţilor publice locale.

Pentru diminuarea pagubelor estimate, din această analiză a rezultat necesitatea ca la nivelul fiecărei localităţi şi mai ales gospodării afectate să se ia de urgenţă următoarele măsuri cu caracter general:

• Să se supra-înalţe şi să se impermeabilizeze de urgenţă pragurile de acces în toate categoriile de clădiri din incintele gospodăreşti, pentru evitarea inundării acestora;
• Să se asigure condiţii de stocare în siguranţă a alimentelor şi bunurilor materiale, prin mutarea lor pe amplasamentele înalte din cadrul clădirilor;
• Să se treacă în regim de urgenţă la degajarea/decolmatarea şanţurilor marginale aferente drumurilor interioare din localităţi, cu asigurarea continuităţii de scurgere a apei care se va acumula în acestea;
• Să se realizeze la nivelul fiecărei gospodării individuale rigole pentru drenarea apelor rezultate din topirea zăpezii şi colectarea lor în gropi special amenajate, acolo unde zăpada a fost troienită, astfel încât să se poată realiza o evacuare către şanţurile marginale ale drumurilor, fie în sistem gravitaţional, fie prin pompare, sau chiar şi cu găleata, pentru a se preîntâmpina fenomenul de inundare a incintelor gospodăreşti;
• La nivelul comisiilor locale de apărare împotriva inundaţiilor să se ia toate măsurile pentru asigurarea tranzitării în regim continuu a apelor acumulate în şanţurile marginale ale drumurilor către toţi receptorii disponibili din zonă (naturali sau artificiali) iar localităţile afectate să fie dotate cu motopompe şi carburanţii necesari;
• Să se supravegheze permanent incintele gospodăreşti în care s-au depus troienele de zăpadă şi în mod special stabilitatea clădirilor;
• Să se evacueze cu caracter temporar şi să se cazeze în spaţii adecvate populaţia afectată de inundaţiile datorate topirii zăpezilor, spaţii care să fie prevăzute cu sisteme de încălzire, unde să fie asigurate permanent apa, hrana, igiena şi asistenţa medicală de urgenţă;
• Să se evacueze cu caracter temporar şi în locuri sigure toate animalele din gospodăriile inundate, concomitent cu asigurarea cantităţilor necesare de furaje şi de apă pentru acestea;
• Să se asigure paza gospodăriilor evacuate pentru preîntâmpinarea vandalizării lor sau producerii de incendii;
• La nivelul comisiilor locale de apărare împotriva inundaţiilor vor trebui instituite sisteme de supraveghere a nivelului apelor din albiile râurilor din apropierea localităţilor, pentru a se putea lua măsurile care se impun în vederea evitării producerii de inundaţii prin revărsările de ape din râuri, care pot afecta şi mai mult zonele joase ale localităţilor.

După topirea zăpezii şi a evacuării apelor acumulate în incintele acestor gospodării este necesar ca de urgenţă să se treacă la salubrizarea şi igienizarea terenului, la verificarea stabilităţii clădirilor şi la consolidarea lor acolo unde se poate realiza acest lucru.

Se impune totodată, trecerea la asanarea şi dezinfecţia fântânilor, a puţurilor săpate, cât şi la vidanjarea tuturor latrinelor care au fost inundate.

Întreaga populaţie din localităţile afectate trebuie să fie vaccinată împotriva apariţiei unor boli infecţioase, iar asistenţa medicală în aceste zone trebuie să fie asigurată şi în sistem preventiv.

Menţionăm că această analiză s-a realizat cu contribuţia voluntară a unui grup larg de specialişti din asociaţia noastră, cu scopul de a evidenţia potenţialele riscuri la care pot fi expuşi locuitorii din localităţile afectate de urmările viscolului, în dorinţa ca atât populaţia, cât şi autorităţile locale, judeţene şi centrale să fie informate corect, să se poată lua din timp măsurile care se impun în vederea diminuării şi chiar a eliminării pagubelor şi a disfuncţiilor care au rezultat ca posibile a se produce. Din aceste considerente solicităm să ne sprijiniţi pentru ca acest material să fie difuzat la toate autorităţile, dar şi la cetăţenii din localităţile afectate, astfel ca aceştia să poată acţiona în deplină cunoştiinţă de cauză şi mai ales în timp util.

DECAN A.P.P.M.

Prof. Univ. Dr. Mircea Vintilescu

Apel MEUR – 9 februarie 2012

APEL CĂTRE PRIMUL MINISTRU - MIHAI RĂZVAN UNGUREANU

MIŞCAREA EURO-CIVICĂ ROMÂNĂ, reprezentând un segment al societăţii civile, vă solicită ca printre primele măsuri ce urmează a fi luate la nivel guvernamental, să se afle procesul de deszăpezire a tuturor localităţilor şi drumurilor de legătură dintre acestea, drumuri care au fost afectate de efectele viscolului.

Solicităm să se recunoască pentru toate localităţile la care au fost blocate căile de acces (rutiere, feroviare şi fluviale) statutul de localităţi sinistrate, acestea urmând a beneficia de tot ceea ce legislaţia în vigore prevede ca ajutor şi sprijin din partea statului.

Cerem ca o parte din fondurile aflate la dispoziţia Primului Ministru să fie dirijate prioritar către aceste aşezări pentru reglementarea cât mai urgentă a situaţiei de aşezări umane calamitate, concomitent cu asigurarea urgentă a asistenţei medicale gratuite pentru toţi locuitorii afectaţi.

Întrucât considerăm că de această situaţie disfuncţională se fac vinovate mai multe autorităţi ale statului român, vă solicităm să declanşaţi o analiză a modului de intervenţie al factorilor responsabili, raportul acestei analize să se facă public, iar responsabilii să fie sancţionaţi atât pe linie administrativă, cât şi penală.

09.02.2012

Preşedintele Consiliului Director MEUR,

Prof. Univ. Dr. Mircea Vintilescu

Comunicat MEUR

Mişcarea Euro-Civică Română (MEUR) şi Asociaţia Profesioniştilor în Protecţia Mediului (APPM) îşi propun să se implice responsabil la nivelul comunităţilor româneşti pentru conştientizarea tuturor drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor pe care cetăţenul român le are ca cetăţean european.

Mediul constituind suportul vieţii, adică ambientul în care ne desfăşurăm activitatea, este necesar să fie protejat iar acolo unde este deteriorat să intervenim pentru refacerea lui. Altfel, riscăm dezechilibre mari, degradarea calităţii vieţii şi pe termen lung, dispariţia condiţiilor pentru menţinerea şi dezvoltarea societăţii umane.

MEUR şi APPM doresc să se implice în problemele de mediu începând de la educarea populaţiei pâna la sprijinirea mijloacelor de comunicare în masă şi a politicului în implementarea unor programe menite să conserve şi să apere mediul înconjurător.

Dată fiind specificitatea problemelor de mediu şi necesitatea abordării acestor probleme în mod profesionist susţinem formarea unor comunicatori avizaţi si sensibilizarea prin conştientizare a celor care au responsabilităţi pe linia protecţiei mediului.

Astfel, ne-ar bucura foarte mult o colaborare cu toate mediile societăţii româneşti. Ceea ce vă putem oferi pentru început sunt cursuri de specialitate şi asistenţă de specialitate în întocmirea strategiilor de mediu.

Cursurile vor fi întocmite în funcţie de cerinţele, interesul şi propunerile dumneavoastră, de problematica de mediu pe care noi o considerăm de stringentă actualitate, astfel încât cetăţeanul să primească o solidă educaţie şi să fie responsabilizat în apărarea şi conservarea mediului în care trăieşte, să crească performanţa editorială în ce priveşte sistemul de comunicare în domeniul protecţiei mediului iar zona politicului să întocmească programe viabile pe care să le pună în practică şi să le urmărească până la finalizarea lor.

În situaţia în care manifestaţi interes faţă de problematica prezentată, ne puteţi contacta la nr. tel. 0720140847 şi pe adresa de e-mail: secretariat@meur.ro obţinând în acest fel şi alte informaţii pe care dumneavoastră le consideraţi utile.

Preşedintele Consiliului Director MEUR

Prof. Univ. Dr. Mircea Vintilescu