CE TREBUIE SĂ ŞTIM ŞI CE PUTEM FACE
Prin fenomenul schimbărilor climatice trebuie să înţelegem producerea unor modificări atipice a principalilor parametri climatici (termici, pluviometrici eolieni etc.), care au început a se manifesta în afara ecarturilor minime şi maxime de evoluţie, comparativ cu tipologia climatică preexistentă a unei regiuni.
Cauzele schimbărilor climatice sunt generate primordial de fenomene naturale iar în secundar de fenomene antropice, ambele având posibilitatea de a se autopotenţa şi susţine reciproc.
Schimbările climatice anunţă o modificare totală şi radicală a regimului climatic specific unei regiuni şi poate avea o durată de manifestare în timp cuprinsă între 100 şi 300 de ani până la stabilizarea noului tip de climat în regiunea respectivă.
Modul de manifestare al schimbărilor climatice este dat de producerea cu intensităţi nespecifice ca violenţă în regiunea respectivă a fenomenelor pluviometrice, termice și eoliene, concomitent cu repetabilitatea lor la intervale scurte de timp în cadrul aceluialşi anotimp.
Efectul producerii acestor manifestări violente a acestor fenomene meteorologice este de a pregăti un nou stadiu de evoluţie al mediului înconjurător din regiunea respectivă, asigurând un nou tip de modelare a reliefului, modificarea parametrilor de stare cantitativă, calitativă şi structurală a tuturor componenţilor şi subcomponenţilor mediului înconjurător, inclusiv cu distrugerea unor elemente specifice zonale şi înlocuirea lor pe cale naturală şi treptată cu alte elemente specifice noului tip de climat care urmează a se instaura în regiunea sau zona respectivă.
Schimbările climatice fac parte din ciclurile evolutive naturale ale planetei, ele s-au mai produs şi în trecutul istoric al Terrei, deci sunt fenomene care se produc independent de voinţa sau de prezenţa noastră.
În urma producerii acestor fenomene la scară planetară sau continentală, societatea umană alături de întregul ansamblu al mediului înconjurător sunt grav afectate, suferind transformări radicale. Aceste schimbări climatice afectează configuraţia continentelor, nivelul oceanului planetar, distribuţia aşezărilor umane şi a populaţiei din zonele costiere şi/sau litorale, schimbă repartiţia teritorială a zonelor agricole tradiţionale, afectează principalele resurse de hrană şi apă ale comunităţilor umane şi contribuie la schimbări radicale la nivelul mentalului colectiv şi al comportamentului uman tradiţional, putând genera convulsii sociale şi mai ales de tip antagonic nu numai la nivel zonal sau regional ci chiar planetar.
Succesiunea manifestărilor foarte dese şi într-o formă extremă a acestor fenomene, ce au caracteristici cu totul noi, poate atrage pe teritoriul românesc variaţii cu amplitudini foarte mari ale temperaturilor aerului de la forme caniculare de lungă durată la geruri extreme derulate în tot anotimpul hibernal. Perioadele secetoase îşi vor mări timpul de manifestare şi de intensitate până la forme acute de uscăciune. Între aceste intervale de timp se vor produce precipitaţii lichide şi solide foarte abundente care vor fi însoţite de manifestări violente ale vântului, atingând pragul de vijelii, viscole şi chiar tornade. Toate aceste elemente vor genera un dezechilibru climatic sever.
La nivelul teritoriului românesc este de aşteptat ca în urma producerii precipitaţiilor excesive de tip torenţial, să se genereze viituri catastrofale pe mai toate cursurile de apă curgătoare. La aceste fenomene generatoare de inundaţii se vor mai asocia şi intensificarea proceselor erozionale de suprafaţă şi de profunzime ale solului. Debitele solide de sedimente vor ajunge nestingherite în albiile tuturor cursurilor de apă şi în cuvetele acumulărilor sau lacurilor. Acestea vor contribui la o colmatare accentuată a patului albiilor, micşorând continuu secţiunea activă de scurgere a apelor. În aceste condiţii este de aşteptat ca revărsările de ape generatoare de inundaţii să se producă la ploi cu intensităţi mici, începând de la 15-20 l/mp, fapt care nu era specific pentru aceste cursuri de apă înaintea declanşării acestor fenomene ale schimbărilor climatice.
Este de aşteptat ca toate lucrările hidrotehnice pentru combaterea fenomenului de inundabilitate şi executate în perioadele anterioare, să fie depăşite și chiar să devină inutile, iar majoritatea localităţilor urbane şi rurale să fie supuse unor dezastre repetate de la un anotimp la altul. Efectul acestor dezastre va fi multiplu şi greu cuantificabil, afectând viaţa, sănătatea, bunurile materiale şi libertatea individului, conducând la sărăcirea în masă a tuturor comunităţilor umane din România.
Dacă nu vom încerca să facem nimic, în sensul de a ne pregăti din timp pentru a putea face faţă acestor schimbări climatice majore, atunci cam acest scenariu ne paşte, iar costurile existenţiale ale fiecărui locuitor al României se vor mări în progresie aritmetică, în timp ce sărăcia națională va creşte în progresie geometrică.
Pentru diminuarea efectelor distructive ale acestor dezastre anticipate, cât mai ales pentru a avea chiar de câştigat de pe urma producerii acestor schimbări climatice radicale, se impune o nouă abordare a tot ceea ce înseamnă sisteme de amenajare complexă a teritoriului, pornind de la amenajarea complexă a bazinelor hidrografice şi legat de acestea la o nouă abordare a regionalizării teritoriului administrativ al ţării.
Această luptă trebuie să înceapă prin inhibarea cauzelor generatoare a disfuncţiilor climatice asupra teritoriului şi nu de la combaterea efectelor distructive pe care schimbările climatice le declanşează. Este o nouă abordare care trebuie să ia în calcul un nou mod de utilizare şi/sau folosire al terenului din cadrul fiecărui bazin hidrografic în parte, abordând în mod distinct cu soluţii adecvate fiecare treaptă de relief pe care se desfăşoară bazinele hidrografice.
Nu trebuie să ne gândim la o renaturare a teritoriului pentru fiecare treaptă de relief, ci la un nou mod de echipare al acestuia într-o strânsă concordanţă cu tendinţele de suportabilitate ce au fost identificate pentru noul tip climatic pe care îl anticipăm că se va instaura în zona respectivă.
Astfel, prin elaborarea unor strategii şi politici eficiente de protecţie a mediului înconjurător va trebui să prevedem o dezvoltare a unui nou tip de fond forestier pe cel puţin 65% din suprafața montană ocupată de un bazin hidrografic, în care să predomine alături de speciile arboricole autohtone, noi specii adaptate la noul regim climatic. În zonele deluroase acest procent trebuie asigurat în proporţie de minim 50%, iar în zonele de şes/câmpie să se situeze între 15 şi 20%.
La acest uriaş efort investiţional va trebui să dezvoltăm o legislaţie nouă care să asigure stimularea, protecţia şi un sistem eficient, dar şi complex pentru exploatare a acestor noi amenajamente teritoriale care vor avea rolul pe de o parte de a reduce coeficienţii scurgerii naturali ai apei de la nivelul solului până la valori apropiate de cele naturale, iar pe de altă parte, la inhibarea şi stabilizarea proceselor erozionale.
Concomitent este necesar ca să asigurăm promovarea unor lucrări de gospodărire a apelor care să contribuie la asigurarea stocurilor de apă ce urmează a fi utilizate în perioadele cu secete acute care se vor succeda la nivelul fiecărui anotimp. Aceste lucrări ce trebuiesc promovate cu prioritate, vor putea contribui la promovarea unei agriculturi sigure, la regularizarea debitelor de apă ce se vor scurge în perioadele de ape mari, vor putea fi exploatate și în scop hidroenergetic, vor permite dezvoltarea unei pisciculturi de tip industrial și vor asigura dezvoltarea zonelor învecinate ca obiective turistice și de agrement de un mare interes local și regional.
Pornind de la o asemenea abordare vom putea asigura o stabilitate remarcabilă a tuturor componenților mediului înconjurător, vom putea elimina unele riscuri generatoare de dezastre care afectează localitățile și comunitățile umane, vom genera numeroase locuri de muncă apărând totodată viața și sănătate cetățeanului, concomitent cu asigurarea pe termen mediu și lung a elementelor de bunăstare și libertate atât pentru generația prezentă, cât și pentru generațiile viitoare.
Pentru a putea duce la realizarea acestor lucruri, societate civilă trebuie să se informeze și să se documenteze în mod corect, trebuie să manifeste un nou tip de solidaritate inter-comunitară, să știe ce să ceară și mai ales să se implice în mod conștient și responsabil în formularea și luarea deciziilor, căci indiferența ne va costa enorm atât pe noi cât mai ales pe urmașii noștri.
Mircea Vintilescu
No comments:
Post a Comment