Să înţelegem termenul de poluare

CUM TREBUIE SĂ ÎNȚELEGEM ȘI MAI ALES SĂ PERCEPEM
TERMENUL DE POLUARE

Foarte mulți cunoscători și mai puțin cunoscători utilizează cuvântul POLUARE. Este foarte greu să-i ceri uni om simplu să deslușească înțelesul acestui termen care are următoarea definiție oficială:

”Poluare - acțiunea de introducere directă sau indirectă de către om, de substanțe și energie în mediu, care aduc prejudicii sănătății umane, deteriorează resursele biologice și sistemele ecologice, generând disfuncții la nivelul agrementelor sau împiedicând alte utilizări legitime ale mediului.”

Ca să vorbești despre poluare trebuie să existe poluatorul și poluantul. Acest ultim termen a fost definit oficial astfel:

”Poluant - orice substanță solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori, orice formă de energie (electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații) care introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenților acestora sau al organismelor vii și aduce daune bunurilor materiale.”

Acest termen s-a cam banalizat referitor la modul cum trebuie să fie perceput de către populația receptoare datorită multiplelor lui utilizări în vorbirea curentă, dar care nu are nimic semnificativ sub aspectul finalității lui perceptibile.

Au fost semnalate de-a lungul timpului multe cazuri de poluare a diferiților componenți ai mediului înconjurător, unele chiar grave și nu a murit nimeni. Mulți oameni de știință atrag însă atenția asupra pericolului de poluare a mediului ca urmare a promovării unor proiecte grandioase cum ar fi exploatarea aurului pe bază de cianuri de la Roșia Montană sau trecere la o exploatare intensivă gazelor de șist pe tot teritoriul României. Majoritatea celor care s-au familiarizat cu acest termen spun cam așa: ȘI CE DACĂ SE POLUEAZĂ, NU MOARE NIMENI, DECI NU ESTE NICI UN PERICOL.

Este adevărat că omenirea a supraviețuit și în urma producerii unor accidente grave prin care unii componenți sau subcomponenți ai mediului (ex. apa de suprafață și subterană, solul, aerul, numeroase specii din flora și fauna sălbatică sau antropizată) au fost afectați de poluare, dar mai nimeni nu a reușit să-i înțeleagă efectul direct și indirect atât la nivelul individului, cât mai ales la nivelul colectivităților umane.

În problemele de drept al mediului, prin acceptarea sau tolerarea ori cărei forme de poluare s-a constat că omul sau colectivitatea care suferă acest flagel este supusă unui act delictual sinonim cu FORME FOARTE GRAVE ALE FURTULUI. Acest act delictual ori se produce direct de către hoț, ori este produs de poluator TOT FURT RĂMÂNE.

Ca să fiu mai clar încerc să exemplific simplist un caz. Dacă un cultivator de cartofi obține în mod normal de pe terenul lui o recoltă echivalentă a 25 de saci de cartofi, prin poluarea solului direct sau indirect de către un poluator identificat, cultivând aceiași suprafață de teren, acesta va obține o recoltă de numai 18 saci cu cartofi. Dispariția din munca prestată de el a 7 saci cu cartofi este echivalentă cu furtul acestei cantități de către cineva, cu toate că furtul propriu-zis nu s-a produs, iar hoțul în accepțiunea noastră tradițională nu există.
Există în acest caz constată doar această pagubă cantitativă sesizabilă foarte ușor la strânsul recoltei. Dar poluanții din sol afectează și calitatea cartofului, acesta devenind un factor de risc pentru sănătatea omului în cazul în care îl consumă fără a ști că el provine de pe un so poluat. În acest caz, recolta obținută este fie neconsumabilă fie necomerciabilă. În aceste condiții paguba este totală și nu se referă numai la partea cantitativă a prejudiciului, ci și la partea calitativă a lui, cu toate consecințele care pot decurge din aceasta.

În aceste condiții POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR sau numai a unor componenți sau subcomponenți ai acestuia, trebuie percepută de către toți oamenii CA UN ATENTAT COMIS DE POLUATOR asupra:

• Dreptului la viață;
• Dreptului la sănătatea individului și a comunității umane din care face parte;
• Dreptului la bunăstare, poluarea aducând după sine SĂRĂCIA;
• Dreptului la libertate și proprietate, etc.

Dacă aceste atentate sunt făcute cu știință se pune întrebarea cum poate fi catalogat poluatorul. Răspunsul este simplu: CRIMINAL LA ADRESA COMUNITĂȚII UMANE. Se pune totuși întrebarea cum de ajunge poluatorul să facă cu știință acest act criminal și mai ales cine îi permite acest lucru?

Poluatorul cu știință va încerca să motiveze că i-au fost permise de către autorități să desfășoare toate activitățile prin care s-au produs aceste poluări în urma cărora au rezultat aceste atentate la drepturile fundamentale ale omului. Și aici juriștii pot da un răspuns clar, AUTORITĂȚILE CARE PERMITĂ EXECUTAREA CU ȘTIINȚĂ A UNOR ACTIVITĂȚI GENERATOARE DE POLUANȚI ȘI POLUARE SUNT COAUTOARE LA ACTUL CRIMINAL LA ADRESA COMUNITĂȚILOR UMANE.

Este necesar ca cetățeanul să perceapă acest înțeles larg al actului de poluare și mai ales consecințele asupra individului și a colectivității umane în care trăiește pentru a conștientiza ce fel de politică de protecție a mediului înconjurător promovează autoritățile pe care le plătim cu toții din taxele și impozitele percepute de stat de la contribuabil. Definiția politicii mediului înconjurător are următorul înțeles:

Politica mediului înconjurător - formularea intențiilor și principiilor unei organizații, în raport cu performanța sa generală în protecţia mediului, care furnizează un cadru de acțiune și elaborare a obiectivelor și țintelor în cadrul activităților de protecţie a mediului înconjurător, pentru utilizarea și dezvoltarea durabilă a unei zone sau regiuni, conform principiilor fundamentale din acest domeniu. În cazul nostru, putem vorbi de intențiile și principiile USL, care s-a dovedit că nu are nici un fel de performanță de mediu, dar care și-a formulat obiective și ținte clare de poluare a mediului înconjurător prin reglementarea actului de promovare a unor activități atât de explorare și extragere a gazelor de șist, cât și de utilizare a cianurilor în exploatarea minereurilor aurifere de la Roșia Montană etc. activități care reprezintă un atentat la viața, sănătatea, libertatea și bunăstarea populației României, oferindu-ne în schimb dreptul la sărăcie, boală, pauperizare și vagabondaj european.

Mircea Vintilescu

Exploatarea gazelor de şist şi protecţia mediului geologic şi hidrogeologic

Pe data de 7 februarie 2014 ora 17.00 va așteptăm la Spațiul platformă de pe Calea Moșilor nr. 62-68, etajul 1 (anexa MNAC, în clădirea cu expoziția foto a lui Koudelka) la prezentare și dezbatere: ”Exploatarea gazelor de șist și protecția mediului geologic și hidrogeologic”, dezbatere care se va face în sistem interactiv.

Programul dezbaterilor este următorul:

• cum se realizează un foraj vertical normal pentru exploatarea gazelor naturale și ce impact are el asupra mediului geologic și hidrogeologic;
• cum se propune realizarea forajelor pentru exploatarea gazelor de șist și ce impact negativ au ele asupra mediului geologic și al resurselor de ape subterane;
• ce riscuri pot implica acceptarea noilor tehnologii pentru exploatarea gazelor de șist la nivelul comunitățile umane din zonele apropiate acestor viitoare exploatări cu referire directă la evenimentele din zona Izvoarele, și la eventualele riscuri la care trebuie să se aștepte populația din zonele Costinești, Vama Veche și Pungești;
• ce tipuri de infracțiuni au comis autoritățile publice centrale și locale din domeniul apelor și mediului, cât și autoritățile administrației publice locale permițând exploatarea gazelor de șist raportat la restricțiile pe care cele două legi le prevăd privitor la protecția mediului geologic și hidrogeologic.

Accesul publicului interesat este liber.

Astăzi 7 februarie 2014 începând cu ora 17.00 va așteptăm la Spațiul platformă de pe Calea Moșilor nr. 62-68, etajul 1 (anexa MNAC, în clădirea cu expoziția foto a lui Koudelka) la prezentare și dezbatere: ”Exploatarea gazelor de șist și protecția mediului geologic și hidrogeologic”, dezbatere care se va face în sistem interactiv.

Programul dezbaterilor este următorul:

• cum se realizează un foraj vertical normal pentru exploatarea gazelor naturale și ce impact are el asupra mediului geologic și hidrogeologic;
• cum se propune realizarea forajelor pentru exploatarea gazelor de șist și ce impact negativ pot avea ele asupra mediului geologic și al resurselor de ape subterane;
• ce riscuri pot implica acceptarea noilor tehnologii pentru exploatarea gazelor de șist la nivelul comunitățile umane din zonele apropiate acestor viitoare exploatări, cu referire directă la evenimentele din zona Izvoarele, și la eventualele riscuri la care trebuie să se aștepte populația din zonele Costinești, Vama Veche și Pungești și de ce nu din toată România;
• ce tipuri de infracțiuni au comis autoritățile publice centrale/locale din domeniul protecției apelor și mediului, cât și autoritățile administrațiilor publice locale acceptând exploatarea gazelor de șist în raza teritoriului lor administrativ, raportat la restricțiile pe care cele două legi le impun privitor la protecția mediului geologic și hidrogeologic.

Invităm pe această cale pe toți activiștii/voluntarii care sunt interesați de soarta populației și a zonelor în care se propun lucrări de explorare și/au exploatare a gazelor de șist pentru a participa la această expunere organizată în sistem interactiv.

Accesul publicului interesat este liber.

Mircea Vintilescu

Obligaţii ale autorităţilor privind gazele de şist

CE OBLIGAȚII AU AUTORITĂŢILE DIN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI PENTRU REGLEMENTAREA EXPLOATĂRII GAZELOR DE ŞIST ŞI CE POATE FACE SOCIETATEA CIVILĂ

În foarte multe domenii avem legi organice și ordinare care încearcă să reglementeze unele activități pe care omul sau comunitățile umane încearcă să le desfășoare fără a genera disfuncții asupra mediului înconjurător sau la nivelul colectivităților omenești și nu numai. Avem legi mai bune sau mai puțin bune, dar din păcate nu reușim să le punem în practică nu din motive obiective ci din motive subiective, ceea ce impune o implicare a societății civile nu numai pentru a analiza performanța autorităților din domeniu, ci pentru a cere respectarea și mai ales utilizarea corectă a acestor instrumente legislative.

Pentru exemplificare am să redau câteva elemente mai importante prevăzute de legislația în domeniul mediului înconjurător în domeniul reglementării exploatării gazelor de șist. Iată ce prevede această lege într-o formulă rezumativă:

LEGEA NR. 265 DIN 09 IULIE 2006
PENTRU APROBAREA ORDONANȚEI DE URGENȚĂ NR. 195 DIN 22 DECEMBRIE 2005 PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Forma sintetică la data 27 ianuarie 2014. Acest act a fost creat utilizând tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci înregistrate ale Wolters Kluwer.

Art. 1. - (1). Obiectul prezentei Legi îl constituie un ansamblu de reglementări juridice privind protecția mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor și elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.

Art. 3. - Principiile și elementele strategice ce stau la baza prezentei Legi sunt:
a) principiul integrării cerintelor de mediu în celelalte politici sectoriale;
b) principiul precauției în luarea deciziei;
c) principiul acțiunii preventive;
d) principiul reținerii poluanților la sursa;
e) principiul "poluatorul plătește";
f) principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;
h) informarea și participarea publicului la luarea deciziilor, precum și accesul la justitie în probleme de mediu;

Art. 4. - Modalitățile de implementare a principiilor și a elementelor strategice sunt:
• adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerințelor politicii de mediu;
• corelarea planificării de amenajare a teritoriului și urbanism cu cea de mediu;
• evaluarea impactului asupra mediului în faza inițială a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului;
• introducerea și utilizarea pârghiilor și instrumentelor economice stimulative sau coercitive;
• rezolvarea, pe niveluri de competență, a problemelor de mediu, în funcție de amploarea acestora;
• promovarea de acte normative armonizate cu reglementările europene și internaționale în domeniu;
• menținerea și ameliorarea calității mediului;
• reabilitarea zonelor afectate de poluare;
• educarea și conștientizarea publicului, precum și participarea acestuia în procesul de elaborare și aplicare a deciziilor privind mediul;
• înlăturarea cu prioritate a poluanților care periclitează nemijlocit și grav sănătatea oamenilor.

Art. 5. - Statul recunoaște oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, garantând în acest scop:
• accesul la informația privind mediul, cu respectarea condițiilor de confidențialitate prevăzute de legislația în vigoare;
a) dreptul de asociere în organizații pentru protecția mediului
b) dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii și legislației de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor și programelor;
c) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizațiilor pentru protecția mediului, autorităților administrative și/sau judecătorești, după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu;
d) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

Art. 6. - (1). Protecția mediului constituie obligația și responsabilitatea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice si juridice.

Art. 8. - (1). Autoritățile competente pentru protecția mediului, cu excepția Gărzii Naționale de Mediu și a structurilor subordonate acesteia, conduc procedura de reglementare și emit, după caz, acte de reglementare, în condițiile legii.

Art. 11. - (1). Solicitarea și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activităților existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.

Art. 12. - (1). Desfășurarea activităților existente precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrate de mediu.

Art. 14. - (2). Funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului.

(4). Titularul activității are obligația de a informa autoritățile publice teritoriale competente pentru protecția mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanți reglementați, precum și cu privire la accidente sau pericole de accidente.

Art. 17. - (1). În situația în care se decide revizuirea actelor de reglementare, autoritatea competentă poate solicita refacerea raportului de mediu, a raportului privind impactul asupra mediului sau a bilanțului de mediu, după caz.

(3). Acordul de mediu, autorizația de mediu și autorizația integrată de mediu se suspendă de catre autoritatea emitentă, pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligațiilor. Suspendarea se mentine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfășurarea proiectului sau a activității este interzisă.

Art. 20. - (1). Autoritatea competentă pentru protecția mediului, împreună cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, după caz, asigură informarea, participarea publicului la deciziile privind activități specifice și accesul la justiție, în conformitate cu prevederile Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000.

(3). Consultarea publicului este obligatorie în cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare, potrivit legislației în vigoare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilită prin acte normative specifice.

(6). Organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului au drept la acțiune în justiție în probleme de mediu, având calitate procesuală activă în litigiile care au ca obiect protecția mediului.

Art. 58. - Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații în domeniul protecției apelor:
• să nu deverseze în apele de suprafață, subterane și maritime ape uzate, fecaloid menajere, substanțe petroliere, substanțe prioritare/prioritar periculoase;
• să nu arunce și să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor și în zonele umede și de coastă deșeuri de orice fel și să nu introduca în ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase.

Art. 64. - Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații în domeniu protecției atmosferei:
a) să respecte reglementările privind protecția atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reținere și neutralizare a poluanților atmosferici;

Art. 65. - Protecția solului, a subsolului și a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare și amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toți deținătorii, cu orice titlu.

Art. 67. - Controlul respectării reglementărilor legale privind protecția, conservarea, amenajarea și folosirea judicioasă a solului, a subsolului și a ecosistemelor terestre se organizează și se exercită de autoritățile competente pentru protecția mediului, precum și, după caz, de alte autorități ale administrației publice competente, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 68. - Deținătorii de terenuri, cu orice titlu, precum și orice persoană fizică sau juridică care desfășoara o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii:
a) să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calității mediului geologic;
• să informeze publicul asupra riscurilor generate de funcționarea sau existența obiectivelor cu risc pentru sănătatea populației și mediu;

Art. 94. - (1). Protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice, în care scop:
• solicită și obtin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei Legi și a legislației subsecvente;
• suportă costul pentru repararea prejudiciului și înlătură urmările produse de acesta, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plătește";
• asigură sisteme proprii de supraveghere a instalațiilor și proceselor tehnologice și pentru automonitorizarea emisiilor poluante;
• asigură evidența rezultatelor și raportează autorității competente pentru protecția mediului rezultatele automonitorizării emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare;

(2). Persoanele fizice sau juridice care prospectează, explorează ori exploatează resursele solului și subsolului au următoarele obligații:
• să efectueze remedierea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate;
• să anunțe autoritățile pentru protecția mediului sau, după caz, celelalte autorități competente, potrivit legii, despre orice situații accidentale care pun în pericol mediul și să acționeze pentru refacerea acestuia.

Art. 95. - (1). Răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpă. În cazul pluralității autorilor, răspunderea este solidară.
(2). În mod excepțional, răspunderea poate fi și subiectivă pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate și habitatelor naturale, conform reglementărilor specifice.

CAPITOLUL XV: Sancțiuni

Art. 96. - (1). Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea urmatoarelor prevederi legale:

1. obligațiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare și de a raporta autorității publice teritoriale de protecție a mediului rezultatele automonitorizării și/sau alte date solicitate, precum și accidentele și incidentele care pot conduce la pericole de accidente;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice existența tipurilor de sisteme de automonitorizare și ce informații au fost sau vor fi raportate autorităților pentru protecția mediului (mai ales pentru evidențierea microseismelor și a poluanțialor introduși în mediu);

2. obligațiile persoanelor juridice de a ține evidența strictă a substanțelor și preparatelor periculoase și de a furniza informațiile și datele cerute de autoritatea competentă pentru protecția mediului;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice ce tipuri de substanțe periculoase se utilizează și ce descrieri au cerut autoritățile asupra riscului pe care acestea îl au asupra populației și mediului

3. obligația proprietarilor și deținătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a preveni, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calității mediului geologic;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice ce au făcut sau ce vor face concret în acest domeniu

(2). Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
• obligația autorităților administrației publice locale de a informa publicul privind riscurile generate de funcționarea sau existența obiectivelor cu risc pentru mediu și sănătatea populației;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice cum au făcut concret autoritățile publice locale aceste informări ale publicului și pe baza căror materiale oficiale
• obligațiile persoanelor fizice și juridice de a furniza și/sau utiliza informații corecte pentru elaborarea evaluarilor de mediu, evaluarilor impactului asupra mediului, a bilanțurilor de mediu și a rapoartelor de amplasament;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice în memoriile tehnice și în rapoartele de mediu corectitudine informațiilor furnizate, constatându-se nu numai că există dezinformări, dar că se practică cu intenție omisiuni referitoare la unele activități și date informaționale

27. obligațiile persoanelor fizice și juridice, care prospectează, explorează sau exploatează resursele naturale, de a remedia zonele în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate;

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist:

Trebuie să se verifice în ce mod s-a făcut sau sunt prevăzute a se realiza remedierile în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost sau vor fi afectate și dacă pentru aceste măsuri au fost prevăzute și cerute a se demonstra existența fondurilor necesare

(3). Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
• obligația titularului de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului când intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare sau cu privire la orice modificare a condițiilor care au stat la baza emiterii acestora, înainte de realizarea modificării
• obligațiile persoanelor fizice și juridice de a suporta costul pentru repararea unui prejudiciu și de a înlătura urmările produse de acesta, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste".

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice în ce mod s-au făcut aceste notificări, ce prejudicii au fost constatate de către autoritatea de mediu și în ce fel au fost ele atribuite făptașului

15. obligația persoanelor fizice și juridice să nu deverseze în apele de suprafață sau subterane ape uzate, substante petroliere sau periculoase, ape care conțin substanțe periculoase.

Pentru zona Izvoarele și pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice la nivelul autorităților de reglementare cum a fost posibil să se emită acorduri și/sau autorizații pentru activități la care titularul proiectului precizează că va deversa în subteran substanțe periculoase, activitate care constituie contravenție.

Art. 98. - (2). Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON) următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană, animală sau vegetală: prezentarea, în lucrările privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului asupra mediului, a bilanțului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii și informații false;

(5). În situația în care infracțiunile au pus în pericol sănătatea sau integritatea corporală a unui numar mare de persoane, au avut vreuna dintre urmările prevăzute în art. 182 din Codul penal ori au cauzat o pagubă materială importantă, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, iar în cazul în care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei naționale, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

(6). Tentativa se pedepsește.

Mircea Vintilescu

Potenţialele implicaţii tectonice şi hidrogeologice generate de exploatarea gazelor de şist

Stratul de roci în care se presupune existența gazelor de șist este constituit din mai multe pachete ale unor depozite sedimentare impermeabile, alcătuite dintr-o succesiune de roci compacte și foarte bine tectonizate, acestea fiind reprezentate în general din șisturi argiloase și argilo-grezoase. Peste aceste șisturi argiloase repauzează depozite sedimentare cu permeabilitate foarte mare, de tip fisural, constituite în principal din marno-calcare, calcare și dolomite, peste care repauzează alte tipuri de depozite permeabile poroase, constituite în principal din nisipuri, pietrișuri, nisipuri în amestec cu pietrișuri și bolovănișuri etc.

Această caracteristică stratigrafică a depozitelor sedimentare care repauzează peste pachetul gros de șisturi argiloase, permite atât fluidelor, cât și gazelor înmagazinate în aceste depozitele permeabile, să circule liber atât în plan vertical, cât și în plan orizontal, fără posibilități concrete de control și coordonare a condițiilor de migrare al acestora.

În condițiile în care se propune realizarea procesului de fracturare in-situ, adică de sfărâmare/fracturare a unui depozit de roci compacte și foarte bine tasate/tectonizate prin tehnologii mecanice (explozii directe în subteran), asociate cu metode hidraulice (injecții la presiuni foarte mari a unor diferite categorii de fluide), toate depozitele sedimentare care repauzează peste acestea, pot suferi deformări, putându-se modifica sistemul existent al diaclazelor și fisurilor existente în formațiunile carstice (calcaroase și grezoase), iar sistemele liniilor de falii intermediare și/sau generale pot cunoaște o reactivare și de aici o nouă dinamică ce pot genera o neotectonică zonală foarte activă.

Fracturarea în subteran a acestor depozite de roci compacte foarte bine tectonizate (șisturi argiloase și/sau argilo-grezoase), reprezintă un procedeu ce nu poate fi controlat sub aspectul producerii deformărilor în stratele superficiale din coperiș și mai ales nici în interiorul stratului care face obiectul posibilei explorări/exploatări a gazelor de șist. Procesul de sfărâmare și dislocare al rocilor componente acestor depozite de roci șistuase prin procese de fracturare mecanică și combinate cu fracturarea hidraulică, presupune formarea unor cavități și fisuri în aceste roci compacte, fenomen care se amplifică și prin scoaterea la zi a unor volume foarte mari de rocă sfărâmată din stratul mamă, cu scopul de asigurare a unui sistem permeabil cât mai bun în aceste roci care la originea lor sunt roci impermeabile, astfel încât să se poată asigura migrarea lesnicioasă a eventualelor gaze de șist spre gura de sondă receptoare. Prin aplicarea acestor proceduri mixte de fracturare mecanică și hidraulică a depozitelor de roci șistuase, se poate anticipa ca sigur o posibilă migrare a gazelor de șist și a fluidelor contaminate folosite la procedeele de sfărâmare/fisurare al rocilor spre zonele superficiale prin tot sistemul de diaclaze și fisuri existent, fisuri care se vor dezvolta continuu, într-un mod ce nu poate fi controlat, anticipat și nici cuantificat.

În aceste condiții se pune întrebarea firească: ”ce garanții pot da cei care doresc exploatarea acestor resurse neregenerabile și mai ales, cine își asumă responsabilitatea reală și nu declarativă, pentru a se preîntâmpina agravarea pagubelor generate de intensificarea activităților seismice zonale, apoi de contaminarea ireversibilă a rocilor sedimentare superficiale și mai ales a acviferelor pe care acestea le înglobează”? Toate aceste elemente de risc pot avea repercusiuni deosebit de grave asupra vieții, sănătății, libertății și mai ales asupra condițiilor de trai ale populației, pot afecta stabilitatea cantitativă și calitativă a apelor subterane, a condițiilor de migrare a apei din acviferele și chiar a stabilității tectonice a arealelor supuse proceselor de fracturare mecanică și hidraulică.

În mod cert, prin condițiile litologice existente în zonele propuse pentru efectuarea testelor de explorare/exploatare a gazelor de șist, nu pot fi date nici un fel de garanții din partea unor autorități care se pretind responsabile, garanții care să preîntâmpine procesul de poluare a acviferelor, mai ales că în aceste zone s-a identificat un mare deficit al resurselor de apă care sunt destinate consumului prioritar al populației. Procesul de identificare a prezenței gazului de șist în formațiunile acestea de tip compact și bine tectonizate prin executarea unor foraje de explorare se poate face și fără a genera operațiuni de fracturare mecanică și hidraulică în stratul cu șisturi argiloase sau argilo-grezoase. Astfel, eșantioanele de carote care se pot obținute în timpul forării găurii de sondă pentru forajul vertical, în condițiile în care se utilizează tehnici de forare corespunzătoare, pot să furnizeze suficiente date necesare acestui proces de cunoaștere a condițiilor de zăcământ pentru aceste categorii de resurse considerate potențial energetice. În aceste condiții se poate aprecia că explorarea depozitelor de șisturi argiloase, în care se propune generarea proceselor de fracturare mecanică și hidraulică in-situ, la care se vor folosi și diferite substanțe chimice cu proprietăți deosebit de toxice pentru om și mediu, proces care se propune a se continua și cu o exploatare incipientă a gazului de șist, este total neindicată și de neacceptat.

Această tehnologie poate genera o contaminarea ireversibilă a resurselor de apă subterane de interes local și regional, proces care va scoate aceste resurse de apă definitiv din bilanțul rezervelor strategice de apă ale zonelor investigate, atât pe mari suprafețe ce nu pot fi estimate ca arie de desfășurare în spațiu, cât și în profunzimea mediului geologic în care sunt cantonate. Pierderea ireversibilă a resurselor de apă destinate prioritar consumului uman din zonele care vor fi supuse investigărilor de acest tip, nu poate constitui un argument în favoarea obținerii unei parțiale independențe energetice, întrucât asigurarea necesarului de apă în zonele afectate ar costa mul mai mult comparativ cu beneficiul relativ redus adus de exploatarea gazelor de șist.

Riscurile potențiale privind stabilitatea tectonică atât zonală cât mai ales regională care pot apărea în urma procesului de sfărâmare/fisurare/dislocare in-situ al unor pachete groase de sute de metrii de roci șistuase foarte bine tectonizate, impune din partea autorităților responsabile cu reglementare promovării acestor categorii de investiții o atitudine de maximă prudență în executarea forajelor de explorare, acestea necesitând a fi investigate într-o primă etapă fără aplicarea nici unui proces de fracturare (mecanică și/sau hidraulică), respectiv numai pe eșantioanele de carote care se vor colecta din activitatea de executare a forajului vertical.

Pe baza acestor date se va putea executa un studiu geologic de amănunt privind condițiile de risc atât tectonic cât și hidrogeologic, în baza căruia se va putea stabili fie continuarea, fie oprirea executării viitoarelor foraje orizontale. Este necesar ca acest studiu de risc să ia în considerare și să analizeze cu maximă responsabilitate situația post-exploatare, respectiv când se vor opri exploatările gazelor de șist, dar întregul deranjament produs în interiorul depozitelor purtătoare de șisturi argiloase este posibil să se amplifice și să genereze o neotectonică zonală și regională foarte activă și total nespecifică pentru structura geologică supusă acestui experiment.

Pentru luarea deciziilor finale privitor la modalitățile de continuare a procesului de explorare în toate spațiile concesionate în vederea explorării unor resurse de interes pentru exploatarea gazelor de șist, este necesar asigurarea unei largi dezbateri publice cu participarea unor colective mixte de specialiști din diferite domenii (geologi, hidrogeologi, specialiști în tehnologia forajului de mare adâncime, specialiști în diferite probleme de protecție a mediului înconjurător etc.), a publicului interesat, cât mai ales a comunității locale atât din localitățile nominalizate, cât și din zonele învecinate acestora.

Menționăm că viața, sănătatea, libertatea, dreptul la proprietate și dreptul la bunăstare pentru populația din aceste zone în care se propune începerea operațiunilor de explorare/exploatare a gazelor de șist, reprezintă drepturi fundamentale ale omului care nu pot fi încălcate de nimeni, indiferent sub ce motivație se încearcă a se argumenta oportunitatea promovării acestui gen de investiții.

Toate aceste drepturi fundamentale ale cetățeanului român sunt foarte clar specificate atât în Constituția României, cât și în legile organice și ordinare care reglementează protecția mediului înconjurător în România. Atragem pe această cale atenția tuturor autorităților, indiferent de modul ierarhic de poziționare al lor că încălcarea acestor drepturi va atrage după sine, nu numai răspunderea penală, dar și pecuniară, mai ales în situația producerii unor prejudicii cu atingeri directe la viața, sănătatea sau asupra bunurilor materiale ale populației din zonele în care s-au emis acte de reglementare cu încălcarea gravă a prevederilor din legislația româna aflată încă în vigoare.

Mircea Vintilescu

Descrierea succintă a condiţiilor stratigrafice şi de zăcământ a şisturilor argiloase şi argilo-grezoase siluriene din zona localităţii Costineşti, judeţul Constanţa

Dacă în zona sudică a Dobrogei, respectiv în raza localității Vama Veche, straturile de șisturi argiloase și argilo-grezoase siluriene care fac obiectul unor posibile explorări și/sau exploatări a gazelor de șist, pot avea grosimi de peste 700 m, acestea se găsesc la adâncimi maxime de circa 2.350 m sub nivelul solului. În zona Costinești aceste straturi se află la adâncimi mult mai mici de circa 400 m sub nivelul solului. Această diferență de circa 2.000 m între poziționarea stratigrafică a acestui depozit silurian dintre cele două localități Vama Veche și Costinești se explică prin existența macrofaliei Pecineaga-Camena, falie care a favorizat formarea acestei formațiuni de tip horst al Dobrogei de Sud.

Interesant este că peste aceste depozite siluriene din zona Vama Veche, repauzează depozite sedimentare permeabile devoniene, constituite în principal din marno-calcare și argile negre cu grosimi de circa 845 m, apoi repauzează depozite jurasice constituite din dolomite cu intercalații de calcare ce pot avea grosimi de circa 435 m, peste care repauzează depozite cretacice și neogene de natură sedimentară poroasă și carstice, acestea însumând grosimi maxime de circa 1.000 m.

În zona Costinești, peste depozitele siluriene care pot face obiectul exploatării gazelor de șist, lipsesc depozitele sedimentare devoniene și jurasice (care au în zona Vama Veche circa 1.280 m grosime), repauzând direct depozitele sedimentare permeabile constituite din calcare și marno-calcare, nisipuri și gresii glauconitice, gresii calcaroase glauconitice feldspatice și cretă cu silexuri, toate aceste depozite însumând o grosime maximă probabilă de circa 300 m, peste care repauzează tot depozite sedimentare permeabile neogene.

În condițiile în care se propune realizarea procesului de fracturare a depozitelor siluriene, toate depozitele sedimentare situate în coperișul acestora, respectiv care repauzează peste șisturile argiloase siluriene, pot suferi deformări, putându-se modifica sistemul existent al diaclazelor și fisurilor existente în formațiunile calcaroase și grezoase, iar sistemele liniilor de falii intermediare și/sau generale pot cunoaște o nouă dinamică ce pot genera reactivarea unor elemente de neotectonică zonală. Fracturarea șisturilor argiloase și argilo-grezoase reprezintă un procedeu ce nu poate fi controlat sub aspectul producerii deformărilor în stratele superficiale din coperișul lor și nici în interiorul acestui strat care face obiectul posibilei explorări a prezenței gazelor de șist. Sigur că se poate anticipa producerea unei sfărâmări a rocilor foarte bine tectonizate care sunt componente stratului de șisturi argiloase siluriene și prin aceasta generarea unui sistem de permeabilizare a acestui pachet gros de șisturi argiloase siluriene, concomitent cu mărirea gradului de permeabilitate a stratelor sedimentare superficiale care repauzează direct peste acest depozit silurian. În aceste condiții se poate anticipa o posibilă migrare nu numai a gazelor de șist spre straturile de roci superficiale care repauzează peste șisturile argiloase, proces care se va produce prin tot sistemul de diaclaze și fisuri existente atât în prezent, dar care se vor dezvolta continuu într-un mod ce nu poate fi controlat și nici măcar posibil de anticipat, cât mai ales al fluidelor intens contaminate care for fi utilizate în procesul de fracturare hidraulică, proces care presupune injectarea lor în subteran la presiuni foarte mari de sute sau chiar mii de atmosfere.

În aceste condiții se pune întrebarea ce garanții se pot asigura pentru a se preîntâmpina contaminarea rocilor sedimentare superficiale și chiar al acviferelor pe care aceste medii permeabile le înglobează, acestea putând avea repercursiuni deosebit de grave asupra stabilității calitative a apelor subterane, a condițiilor de migrare a apei prin acviferele existente și chiar a stabilității tectonice a arealelor supuse proceselor de fracturare mecanică și hidraulică. Explorarea prezenței gazului de șist în formațiunile siluriene prin foraje, se poate face și fără a genera operațiuni de fracturare mecanică și hidraulică în strat, respectiv eșantioanele de carote care se pot extrage în timpul forării putând să furnizeze datele necesare acestui proces de cunoaștere atât a prezenței gazelor de șist, cât și a condițiilor de zăcământ existente în șisturile siluriene.

În condițiile stratigrafice descrise pe baza informațiilor din forajele executate în zonă și meționate în documentațiile bibliografice ale geologiei zonei Dobrogea de Sud începând cu anul 1953 și până în prezent, inclusiv pentru zona Costinești, se poate aprecia că explorarea depozitelor siluriene constituite din șisturi argiloase detritice, străbătute de numeroase diaclaze, în care se propune generarea proceselor de fracturare atât mecanică (prin explozii succesive), cât și prin procese hidraulice, la care se vor folosi diferite substanțe chimice cu proprietăți toxice și nocive, proces care se propune a se continua și cu o exploatare incipientă a gazului de șist, este total neindicată întrucât pot genera riscuri de instabilitate tectonică greu de cuantificat atât în timpul proceselor de explorare, de exploatare, cât mai ales după finalizarea tuturor operațiunilor de exploatare.

Adâncimea mică de pozare în subteran a formațiunilor siluriene în zona Costinești, asociat cu prezența în imediata apropiere a bazinului maritim cu apă sărată, pot genera contaminarea ireversibilă a resurselor de apă subterane pozate în formațiunile carstice, proces care va scoate definitiv și ireversibil aceste resurse de apă din bilanțul rezervelor strategice atât ale zonei, cât și ale României, pe suprafețe ce nu pot fi estimate ca arie de desfășurare atât în spațiu, cât și în profunzime. Riscurile potențiale care pot apărea, impun adoptarea unor atitudini de maximă de precauție și mai ales de prudență în executarea forajelor de explorare, acestea necesitând a fi investigate într-o primă etapă fără aplicarea procesului de fracturare, respectiv numai pe eșantioanele de carote care se vor colecta din activitatea de executare a forajului vertical.

Pe baza acestor date se va putea executa un studiu geologic de amănunt privind condițiile de risc geologic și mai ales tectonic în continuarea executării viitoarelor foraje orizontale și eventual al condițiilor de executare a operațiunilor de fracturare a depozitelor siluriene, în condiții de maximă siguranță pentru stabilitatea stratelor permeabile care repauzează la partea superioară a zăcământului gazelor de șist.

În concluzie, propunem să se înceapă procesul de explorare numai cu etapa de executare a forajului vertical, iar în funcție de rezultatele obținute la această fază de explorare să se treacă sau nu, în funcție de datele obținute la prima fază de investigare, la o eventuală executare și a forajelor orizontale, această decizie putând fi luată numai după ce s-au efectuat simulări privind sistemul de poziționare al acestora în masa depozitului silurian, concomitent cu evaluarea potențialului de fracturare al șisturilor argiloase sau argilo-grezoase fără a afecta stabilitatea stratelor sedimentare situate în coperișul depozitului investigat.

Pentru luarea deciziilor finale privitor la modalitățile de continuare a procesului de explorare al acestor formațiuni geologice este necesar asigurarea unei largi dezbateri publice cu participarea atât a unor grupe mixte de specialiști din diferite domenii de activitate (ex. geologi, seismologi, hidrogeologi, specialiști în tehnologia forajelor, specialiști în protecția mediului etc.), a publicului interesat, cât mai ales a comunității locale din localitatea Costinești și din zonele învecinate.

Mircea Vintilescu

Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996

CE AU FĂCUT AUTORITĂȚILE PLĂTITE DE CETĂȚEAN
ȘI CE TREBUIE SĂ FACĂ SOCIETATEA CIVILĂ

LEGEA APELOR Nr. 107 din 25 septembrie 1996

Forma sintetică la data 27 ianuarie 2014. Acest act a fost creat utilizând tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci înregistrate ale Wolters Kluwer.

CAPITOLUL VI: Sancțiuni
Art. 86. - Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Art. 87. - Constituie contravenții în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
...
4. evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă (inclusiv în apele subterane), fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor;

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă firmele care execută lucrări de exploatare hidrocarburi din zona Izvoarele jud. Galați au solicitat și au primit aviz și/sau autorizație de gospodărire a apelor pentru injecția de fluide pentru revitalizarea zăcămintelor exploatabile și ce condiții au fost puse de autoritățile competente în aceste acte de reglementare.

29. inexistența planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la nivel de comună, oraș, municipiu, județ, sistem hidrotehnic și bazin hidrografic, precum și nerespectarea prevederilor acestora;

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă Primăria la care este arondată localitatea/satul Izvoarele posedă asemenea documente, cine le-a elaborat și cum au fost ele utilizate.

41. inexistența sau nefuncționarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;

42. inexistența dispozitivelor sau a aparaturii de măsură și control al debitelor de apă captate sau evacuate;

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă la Schela de extracție a zăcămintelor de hidrocarburi există și funcționează asemenea dispozitive și dacă da, care a fost și este fluxul informațional de date și cum a fost el utilizat. O atenție deosebită trebuie să se acorde asupra modului cum s-a făcut de către autoritățile competente monitorizarea sub aspect cantitativ și calitativ a fluidelor injectate în unele sonde.

48. autorizarea lucrărilor prevazute la art. 48 fără a fi îndeplinite condițiile pentru prevenirea poluării apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea nejustificată a autorizației de gospodărire a apelor;

Conținutul articolului 48 din această Lege:

Art. 48. - (1). Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele sunt:
c) lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității apelor sau care influențează calitatea apelor: lucrări de canalizare și evacuare a apelor uzate, stații și instalații de prelucrare a calității apelor, injecții de ape în subteran, alte asemenea lucrări;
g) depozite de deșeuri menajere și industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri și cenuși, șlamuri, nămoluri și altele asemenea;
j) lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidrometrice, borne topo-hidrografice și alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;
m) injectarea în structurile din care au provenit sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracție, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;
n) planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal și de detaliu.
(2). Documentațiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) trebuie să ofere securitatea necesară, să răspundă normativelor și prescripțiilor tehnice, având în vedere interesele protecției mediului și amplasamentelor.]

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă organul de reglementare competent a emis autorizația de gospodărire a apelor și conținutul acesteia pentru injecția de ape de zăcământ în subteran și pentru modul cum sunt amenajate și exploatate depozitele (batalurile) pentru stocarea noroiului de foraj, a detritusului rezultat de la forare și a fluidelor de zăcământ acumulate și dacă aceste obiective sunt în concordanță cu planurile de amenajarea teritoriului și mai ales pe ce bază s-a evaluat că aceste lucrări oferă securitatea necesară fără a pune în pericol de poluare/contaminare componenții și subcomponenții mediului înconjurător atât din incinta amplasamentului instalațiilor cât mai ales din afara lui, cât și viața, sănătatea și bunurile materiale ale populației din vecinătatea acestor instalații. Pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice dacă organul de reglementare competent a emis acordul de mediu și de gospodărire a apelor, inclusiv conținutul acestora pentru injecția de fluide în subteran, pentru modul cum vor fi amenajate și exploatate depozitele (batalurile sau habele) pentru stocarea noroiului de foraj, a detritusului rezultat de la forare, a fluidelor și substanțelor chimice prioritar periculoase care urmează a fi utilizate, ce cantități și rețete de fluid au fost permise a se injecta, dacă aceste obiective sunt în concordanță cu planurile de amenajarea teritoriului și mai ales pe ce bază s-a evaluat că aceste lucrări oferă securitatea necesară fără a pune în pericol de poluare/contaminare componenții și subcomponenții mediului înconjurător atât din incinta amplasamentului instalațiilor cât mai ales din afara lui, cât și viața, sănătatea și bunurile materiale ale populației din vecinătatea acestor instalații de foraj.

57. nealocarea de către autoritățile centrale și locale în prevederile bugetare a sumelor necesare asigurării stocului, precum și neasigurarea stocului de materiale de intervenție, mijloacelor mecanice și de transport pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și intervenții în cazul poluărilor accidentale;

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă Primăria a prevăzut aceste fonduri și cum le-a utilizat. Pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice dacă primările din localitățile nominalizate au prevăzut constituirea acestor fonduri.

Art. 88. - (1). Contravențiile prevăzute la art. 87, săvârșite de persoanele fizice și juridice, se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 75.000 lei la 80.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35), 52), 54), 56) și 58)-64);
b) cu amendă de la 35.000 lei la 40.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51) și 55);
c) cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 6.500 lei la 7.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42), 53) si 57).

Pentru zona Izvoarele

Trebuie să se verifice dacă organul de reglementare competent a făcut aceste constatări, dacă a aplicat sancțiunile impuse de lege, iar dacă nu, trebuie învinuit și acuzat de favorizarea infractorului.

Art. 90. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către:
a) inspectorii din Administrația Națională "Apele Române";
b) directorul general al Administrației Naționale «Apele Române», directorii direcțiilor de ape, precum și salariații împuterniciți de aceștia;
c) alte persoane împuternicite de conducerea autorității publice centrale din domeniul apelor;
d) comisarii Gărzii de Mediu.

Art. 92. - (1). Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafață și subterane, în apele maritime interioare sau în apele mării teritoriale de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe, bacterii sau microbi în cantitate sau concentrație care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a persoanelor, viața animalelor, mediul înconjurător, producția agricolă sau industrială ori fondul piscicol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
(2). Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele fapte:
a) poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic și produce daune utilizatorilor de apă din aval;
(4). Săvârșirea din culpă a faptelor prevazute la alin. (1) și (2) se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 40.000 lei (RON) la 70.000 lei (RON), iar a faptelor prevazute la alin. (3), cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 20.000 lei (RON) la 35.000 lei (RON).
(5). Dacă faptele prevazute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a unei persoane, au pus în pericol sănătatea ori integritatea corporală a unui număr mare de persoane sau au cauzat o pagubă materială importantă, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
(6). Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, otrăvirea în masă a populației, provocarea de epidemii sau o paguba importanta economiei naționale, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
(7). Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepsește.

Art. 94. - Restrângerea utilizării apei potabile pentru populație în folosul altor activități sau depășirea cantității de apă alocate, dacă are un caracter sistematic ori a produs o perturbare în activitatea unei unități de ocrotire socială sau a cauzat neajunsuri în alimentarea cu apă a populației, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani ori cu amendă de la 35.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON).

Art. 106. – Infracțiunile prevăzute de prezenta lege se constată de către organele abilitate, precum și de către personalul prevazut la art. 90, care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală.

Pentru zonele în care s-au emis acte de reglementare pentru trecerea la explorarea gazelor de șist: Trebuie să se verifice ce acte de reglementare au fost emise și de către ce organ competent, iar dacă aceste acte de reglementare s-au emis (notificări, acord de mediu sau acord/aviz de gospodărire a apelor), organul emitent trebuie învinuit și acuzat de favorizarea infractorului pentru încălcare prevederilor legale, cu posibilitatea comiterii de infracțiuni grave la Legea mediului și Legea apelor de către cei care au solicitat și primit aceste acte de reglementare.

Mircea Vintilescu

De ce fierbe apa din fântâni la Izvoarele

IPOTEZE ÎNGRIJORĂTOARE: DE CE FIERBE APA DIN FÂNTÂNI ÎN LOCALITATEA IZVOARELE?

Ca hidrogeolog cu multă experienţă în domeniu, am abordat de nenumărate ori problemele legate de starea calităţii apelor subterane din România. În 1977, după marele cutremur din martie, am avut ocazia să fac parte dintr-o comisie internațională care evalua consecințele acestui cutremur. Lucram pe atunci la Oficiul de Gospodărire al Apelor al Municipiului Bucureşti și încercam să gestionez resursa de apă subterană de mică, medie şi mare adâncime de sub acest oraş greu încercat de seism. Când eram în toiul unei dezbateri la sediul Primăriei Generale vine un cetăţean şi mă cheamă să răspund la un telefon dat de conducerea instituţiei la care lucram. Am părăsit sala de şedinţe şi am răspuns la telefon. Directorul unităţii mi-a indicat să părăsesc şedinţa, să vin la birou, să iau toate aparatele necesare şi să mă deplasez la Palatul Pionierilor (azi palatul Cotroceni), unde comitetul de partid a semnalat grave perturbări asupra calităţii apei din forajul de mare adâncime care era bine monitorizat şi servea ca sursă de alimentare cu apă în scopuri potabile. Am făcut întocmai. Acolo am fost aşteptat de un ”reprezentant” al COM şi m-a informat că apa s-a încălzit brusc şi şi-a modificat instantaneu calitatea nu numai în acest loc, ci şi la sursele de alimentare cu apă din zona Primăverii, unde am fost anunţat că va trebui să mă deplasez însoţit de acest tovarăş. Am făcut măsurători asupra temperaturii apei care în mod constant era înainte de cutremur cu valori cuprinse între 3 şi maxim 5 gr. C și am constatat că avea peste 28 gr. C. Am fost informat la 5 zile după seism că temperatura a fost şi mai mare, iar că în zona Primăverii, apa are temperaturi mai mari şi o culoare alb-lăptoasă şi nu mai poate fi consumată ca atare de Tov. Secretar General al PCR.
Luat mai mult pe sus am ajuns şi în zona Primăverii, am făcut prelevări de probe de apă şi le-am dat în lucru la laborator. Cu monitorizarea acestor surse de apă se ocupa la acea vreme şi o altă unitate specială, nu numai instituţia la care lucram eu. Probele de apă au fost luate în paralel de mai multe persoane care spuneau că reprezintă diferite instituţii ale Direcţiei Sanitare municipale şi naționale. Am stabilit să ne întâlnim la sediul OGA-MB peste 10 zile, cu buletinele de analiză prelucrate şi să discutăm cauzele producerii acestui fenomen. Când m-am reîntors la comisia internaţională, am discutat cu un reprezentant din URSS şi din Japonia despre situaţia nouă apărută la forajele de mare adâncime (circa 200 m) de pe teritoriul Bucureştiului, iar aceşti specialişti m-au informat că fenomenul trebuie să se producă la toate structurile acvifere (de mică, medie şi foarte mare adâncime). Ca să mă conving am început investigaţia numai sub aspectul verificării creşterii gradientului termic pe mai multe categorii de foraje aflate în monitorizare la acea vreme. Fenomenul s-a confirmat, apa subterană a cunoscut o încălzire bruscă față de normal, dar cu alte valori faţă de cele identificate în zona Primăverii.

Specialiştii sovietici şi japonezi au ţinut ca în mod neoficial, să mă avertizeze că este posibil să se producă şi o modificare în rău a calităţii apei, în sensul în care vor apărea în foraje diverse metale grele, gaze foarte nocive şi că trebuie să luăm măsuri speciale de protejare a consumatorului direct. Analizele efectuate de toţi cei care ne-am implicat în cunoaşterea acestui fenomen, au confirmat spusele specialiştilor străini, dar explicarea fenomenului de către somităţile sovietice şi japoneze au avut mai multe variante, unele chiar contradictorii. Astfel, creşterea temperaturii apei ar fi pusă fie pe seama frecării straturilor de roci în zona faliilor, fie pe o emisie termică din zona profundă a scoarţei pe aliniamentul faliilor, aceasta interceptând şi disipându-se în roci şi în toate acviferele întâlnite. Interesante sunt consecinţele care ar putea afecta acviferele. Creşterea temperaturii apei peste valoarea normală naturală, măreşte gradul de dizolvarea al mineralelor din granula de rocă de către apă şi asigură o mai mare dispersie a acestora în acvifer. În aceste condiţii este de aşteptat ca să se intensifice în zona localităţii Izvoarele creşterea mineralizării apei, a conductivităţii electrice, o modificare a pH-ului, o creştere continuă a concentraţiei unor cationi şi anioni specifici mediului permeabil, creşterea concentraţiei în gazele rezultate din reacţiile chimice şi din dizolvări. Aceste fenomene sunt în general vizibile şi uşor de identificat fie de consumator, fie de cei care monitorizează această resursă de apă. Aceste modificări calitative ale acviferului pot afecta însă starea de sănătate a consumatorului direct (om, animal sau plantă), fie pe termen scurt, mediu sau lung, dacă apa este consumată ca atare şi identificată de utilizator că şi-a modificat parametrii calitativi, în condiţiile în care nu se asigură surse de apă alternative sau complementare. Cel mai periculos fenomen care se poate produce însă, dar care nu poate fi vizibil sau identificat cu uşurinţă, este migrarea ascendentă, pe verticală, respectiv pe liniile de falie a gazelor conţinute în unele roci situate în zonele profunde. Acestea au caracter foarte nociv, se dizolvă în cea mai mare parte în apă, contaminând acviferele cu cele mai perfide componente chimice (oligoelemente) greu şi costisitor de depistat cu aparatura simplistă care este în dotarea celor mai multe laboratoare de hidrochimie. Soluția apă-gaz toxic intră în reacţie cu roca magazin şi dau elemente noi, nespecifice acviferului, dar care în cele mai multe cazuri au un efect toxico-nociv foarte grav fie pe termen scurt fie pe termen mediu pentru sănătatea utilizatorului direct al apei. Specialistul japonez îmi vorbea de apariţia unor noi maladii sau boli, necunoscute şi necatalogate, dar deosebit de agresive asupra sănătăţii omului, dar mai ales la copii şi tineri, în zonele unde se produc seisme, la majoritatea populaţiei care se alimentează cu apă din subteran.

Cred că acesta este fenomenul cel mai îngrijorător asupra căruia autorităţile naţionale, judeţene și locale trebuie să-i acorde cea mai mare atenţie, respectiv să asigure o monitorizare adecvată a calităţii surselor de apă din subteran şi să informeze corect cetăţeanul. Iată că în localitatea Izvoarele, în urma testelor de fracturare hidraulică care s-au făcut în zonă, acest fenomen începe să se deruleze cu intensităţi variabile, dar din ce în ce mai mari de la un strat acvifer la altul (de medie adâncime şi mică adâncime), iar autorităţile care au acceptat producerea acestui dezastru stau contemplative. Nu este corect ca unii, puţini la număr, să facă profituri uriaşe pe seama agresării dreptului la viață şi sănătate a populației locale, populaţie care va sărăci din ce în ce mai mult de la o zi la alta. Factorii implicaţi, cât şi cei vinovaţi în producerea acestui dezastru trebuie să răspundă nu numai în faţa localnicilor, dar şi în faţa tuturor cetăţenilor din România şi să asigure toate elementele compensatorii comunităţilor umane afectate. Poate aşa se vor deştepta din goana după profituri şi vor realiza că nu este de glumit cu structurile subterane ale pământului.

Mircea Vintilescu

Tunurile lui Ponta de la Izvoarele

ATENȚIE ROMÂNI! FENOMENUL IZVOARELE A PRODUS DEJA PRIMII MUTANŢI UMANOIZI

Am avut ocazia să ascult comunicatul dat publicităţii de Ministrul Cercetării în legătură cu investigarea fenomenelor produse în localitatea Izvoarele din judeţul Galaţi, respectiv despre cauza sutelor de cutremure de suprafaţă care au avut loc în acest spaţiu. Concluzia expunerii a fost sintetizată de Premier, acesta reliefând că pe baza unor ”date ştiinţifice de necontestat”, cauza acestor fenomene seismice este TECTONICĂ şi nu are nimic comun cu activităţile desfăşurate de om în acest spaţiu.

Ca om de ştiinţă cum încă mă consider, mă întreb cum pot nişte oameni lipsiţi de simţul responsabilităţii asupra adevărului ştiinţific să facă asemenea afirmaţii în situaţia când nu prezintă nici un argument ştiinţific în favoarea disertaţiilor afirmate. Pentru că m-a preocupat acest caz, am început să mă documentez ceva mai atent, respectiv să văd dacă acest lucru s-a mai produs şi în alte locuri pe glob şi mai ales în ce condiţii. Surpriza a fost mare când am aflat că acest fenomen s-a produs şi pe alte meleaguri, respectiv în SUA, în Australia şi în Europa sud-vestică. În SUA când au început să se producă aceste microseisme însoţite şi de zgomote în subteran, nu se făceau nici un fel de exploatări de zăcăminte din subteran (nici hidrocarburi şi nici minereuri solide) în zona cu pricina. Pentru că populaţia contribuabilă s-a panicat grav, guvernul american a finanţat o investigare foarte serioasă, investigare la care au participat numeroase categorii de specialişti din mai multe domenii. În urma investigaţiilor întreprinse s-a ajuns la următoarele concluzii:

• Fenomenul este ciclic, adică se repetă la intervale neregulate de timp cu aceiaşi formă şi intensitate de manifestare;
• Cauzele producerii acestui fenomen nu au putut fi găsite şi nici nu au putut fi explicate, acesta rămânând un caz de studiu şi pentru viitor, el fiind botezat sub numele de TUNURILE LUI SENECA;
• Investigările asupra dinamicii fenomenelor tectonice din zonă nu au fost concludente, iar CAUZELE TECTONICE AU FOST TOTAL EXCLUSE.

Iată un model de comunicat ştiinţific, în care nişte specialişti care ţin la cartea lor de vizită nu se dau în stambă după cum doreşte politicul sau administraţia. Cunoscând bine cum funcţionează în condiţii de sărăcie investigaţiile ştiinţifice din ultimii ani din România îmi pun în mod firesc mai multe întrebări:

• Ce argumente ştiinţifice au adus specialiştii consultanţi (geologi, seismologi, din domeniul protecţiei mediului, al exploatărilor de hidrocarburi etc.) în favoarea susţinerii teoriei că fenomenul produs este o cauză tectonică naturală, în condiţiile în care nu au fost monitorizate în mod sistematic (aşa cum se impunea), nici un element legat de componenţii de interes ai factorului tectonic? Răspunsul este simplu: NIMIC NU SE ŞTIE CORECT, nici măcar cantităţile de apă injectate în sol de la sonda care funcţionează în imediata apropiere a localităţii.

• Ce date comparative au avut la dispoziţie aceşti ”specialişti” pentru a demonstra că acest fenomen nu este generat de om, ci el este de produs în mod natural? Răspunsul este iar acelaşi, adică NIMIC.
• Cum s-a modificat dinamica tectonicii straturilor litologice în zonă, respectiv de la ce s-a plecat înaintea declanşării acestui fenomen și unde s-a ajuns cu modificările de tectonică a straturilor? Păi dacă nu s-a investit nimic în monitorizarea elementelor de dinamică a tectonicii din zonă, cum se pot face analize comparative care pot duce la concluzia că s-ar fi modificat tectonica acestui spaţiu?.
• Ce specialişti au semnat acest raport şi pe baza căror date?

Analizând numai aceste minime întrebări poţi lesne să înţelegi că nu este vorba despre o analiză ştiinţifică care să ducă la concluziile enumerate de penibilul ministru, ci ar putea fi vorba doar despre nişte păreri sau ipoteze de lucru, dar toate lipsite de argumentaţia ştiinţifică necesară. Mă întreb cum nişte ”specialişti” pot face asemenea afirmaţii fără a avea argumentul datelor ştiinţifice? Oare nu ţin cu nimic la cartea lor de vizită, la probitatea lor profesională (dacă o mai au), sau măcar la rangul pe care l-au dobândit? Iată că prostituţia ştiinţifică o practică atât politicul cât şi unii ”specialişti” ajunşi în funcţii de răspundere aşa cum au ajuns şi unii politicieni sau înalţi funcţionari sau demnitari ai statului să deţină diplome de DOCTORI ÎN ŞTIINŢE, adică prin PLAGIAT, HOŢIE ŞI IMPOSTURĂ.

Fenomenul de la Izvoarele a generat aceşti MUTANŢI UMANOIZI nu numai în rândul politicului, dar şi în rândul unor ”oameni de ştiinţă” dispuşi să-şi apere funcţia prin tot felul de compromisuri care nu numai că-i DEZONOREAZĂ, dar le şi anulează statutul la care au ajuns pe toate aceste căi necinstite. Interesant este că aceste afirmaţii publice făcute fără nici un fel de acoperire cu date certe, sau bazate pe investigaţii ştiinţifice nu foloseşte nimănui. Populaţia afectată din zonă nu se va linişti, investigările necesare care trebuie făcute nu se vor mai face şi nimeni nu va înţelege nimic din acest lucru. A trebuit să apară fenomenul Izvoarele ca să constatăm că şi în lumea ştiinţifică, cu largul sprijin al politicului au apărut mutanţii sau pupi-n...iştii mutanţi care dezonorează prin afirmaţiile lor toată şcoala românească. Faţă de această nouă categorie de mutanţi trebuie să acţionăm rapid. Trebuie să-i cerem ministrului de resort să dea publicităţii raportul care a stat la baza afirmaţilor făcute, să vedem cine l-a întocmit şi semnat, iar apoi comunitatea ştiinţifică din România să-i înnobileze pe aceştia şi cu titlul de MUNTANT ŞTIINȚIFIC pe lângă toate celelalte titluri dobândite fără sudoarea muncii şi a responsabilităţii care trebuie să-l caracterizeze pe un adevărat specialist. Oare nu era mai cinstit să spunem şi noi clar ca americanii că nu cunoaştem încă cauza acestui fenomen pe care ar trebui să-l botezăm TUNURILE LUI PONTA DE LA IZVOARELE?

Mircea Vintilescu (sursa: Facebook)

Militantul voluntar

Vă rog citiţi şi distribuiţi acest episod demn de filmele cele mai proaste, dar adevărate. S-a întâmplat în  România (este vorba de MARIA OLTEANU - MILITANT VOLUNTAR împotriva gazelor de şist şi nu numai), la ora 11:30, la Piaţa Rosetti.

Este extrem de grav ce se întâmplă. Se încearcă cu orice preţ să se descurajeze orice acţiune legată de oricine ar vrea să ne sprijine. Metodele de intimidare ale "băieţilor cu ochi albaştri" devin din ce în ce mai agresive şi mai penibile.

Detaliile poveştii sunt foarte importante! M-am întâlnit cu o persoană (care doreşte să rămână anonimă) care dorea să facă o donaţie directă pentru campania anti-fracturare (persoana nu a dorit să facă donaţia în conturile indicate, de teama unor eventuale represiuni asupra donatorilor, lucru pe care mi l-a mărturisit pe Facebook). Persoana nu locuieşte în Bucureşti ci într-o ţară vorbitoare de limbă germană. După ce a scos banii de la bancă şi mi-a înmânat donaţia, am rămas să mai discutăm câte ceva. Cum stăteam noi aşa, în faţa unui restaurant cu autoservire care este închis sâmbăta şi duminica, apăru un individ (cu o faţă dubioasă) care ne-a făcut semn ca e cineva care ne urmăreşte. Ne-am întors şi am văzut un alt individ care patrula suspect. În secunda a doua, de pe o altă străduţă, apăru un bătrânel cu pălărie, bine îmbrăcat care s-a oprit glonţ între noi. Abordarea a fost, atenţie, în limba germană: Bitte, was macht ihr hier? (Ce faceţi aici, vă rog?) Persoana cu care eram a răspuns natural tot în limba germană... stăm de vorbă. Am întrebat şi eu, tot în germană, care este problema lui de întreabă? Răspunsul a venit în limba engleză (probabil i se epuizaseră cunoştinţele de limbă germană): You know, you are in Romania, there are rules here, you cannot just stand like this here, in front of the restaurant (Cum spuneam mai deveme, restaurantul cu pricina era închis).

Eu deja m-am impacientat şi l-am rugat să circule, că ne deranjează, că altfel sun la poliţie, dar tipul a început să pună şi mâna pe mine. Deja trecuse la limba română, între timp. Zice: "Poliţia sunt eu!" Persoana donatoare a început să intre şi ea în panică şi a încercat să i se adreseze cât se poate de binevoitor. S-au lansat într-o discuție despre tinerii din ziua de azi şi dspre moravurile lor (scenă suprarealistă). Între timp, când interlocutorul tot îşi punea mâna pe umărul meu, bătrânul filator încerca să îmi dea eşarfa care acoperea insigna cu mesaj clar anti-fracturare, eşarfă care îi acoperea parţial insigna. Până la urmă am reuşit să o conving pe persoana donatoare să plecăm de acolo, pentru că este o încercare penibilă de intimidare.

Concluzia mea, după ce am analizat tot evenimentul, a fost ca această mişcare a fost făcută să descurajeze şi să intimideze aceasta persoană donatoare, pe care au simţit-o de la început că se teme. Metoda, ca de altfel şi personajele alese, este una demnă de filmele cu "spionaj" ale răposatului Sergiu Nicolaescu. Am discutat cu persoana donatoare, care a plecat foarte răvăşită şi vădit intimidată de la această întâlnire şi sper că a înţeles că e o metodă penibilă şi periculoasă, menită să îmi arate că ”organele” ştiu tot ce fac (faza cu abordarea iniţială a bătrânului în limba germană – amândoi vorbim limba germană).

Am pus aceasta poveste pe Facebook, poate daţi şi voi share, să vadă cât mai multă lume la ce s-a ajuns cu represiunea, cu acţiunile care fac parte dintr-un lung şir, începând cu blocarea unui tren în care erau oameni care trebuiau să ajungă la Moşna şi până la un protest anti-prospecţiuni şi pornirea apoi în trombă a trenului, fără avertizare şi lăsarea pe peron a doi oameni care mergeau la întâlnire. Asta după cele 6 filtre de poliţie menite să întârzie ajungerea autocarelor plecate din Bucureşti şi Pungeşti (cică şi ieşenii au avut probleme, chiar au avut mai multe filtre) după bătaia primită de liderii protestelor de la Braşov, amenzi de zeci de mii de lei trimise în toate oraşele ţării protestatarilor care nici măcar nu au fost legitimaţi la protest, după afacerea luneta (incidentul cu maşina ministrului Barbu) în care oameni nevinovaţi sunt ameninţaţi, după ce directorul Institutului de Geologie a fost concediat pentru că a spus adevarul despre geologia zonei proiectului RMGC, după ce 4 profesori care şi-au exprimat dezacordul faţă de proiectul RMGC nu au mai fost chemaţi în comisiile Ministerului Culturii, unde activaseră până acum, după legea insolvenţei şi prevederea ei total abuzivă îndreptată evident către Realitatea TV (singurul post central care vorbeşte încă despre gazele de şist şi proiectul RMGC, după cazul Papici, după folosirea forţei pentru a intra în nişte oameni paşnici, neînarmaţi, care nici nu blocau şoseaua la Pungeşti şi multe alte abuzuri ale jandarmeriei din acea zi... Cine refuză să vadă şi mai ales refuză să se opună tăvălugului dictaturii pe cale să pună stăpânire pe această ţară?

Oameni buni, se întâmplă lucruri incredibile în România ultimelor săptămâni. Statul poliţienesc totalitar se instalează încet dar sigur iar Romania doarme încă în papuci, la telenovele! Dacă ignoraţi să vedeţi această realitate, în această ţară se va instala dictatura. Mă rog, ea este deja în funcţiune.

Mircea Vintilescu (sursa Facebook)

Sărbătoarea ilegalismului în protecţia mediului din România

(ARTICOL REACTUALIZAT)

La data de 5 iunie s-a convenit pe plan internaţional să se sărbătorească ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MEDIULUI. La acest eveniment a subscris cum era şi normal și România.

Ca om care lucrez în acest domeniu de foarte mult timp, am încercat să desluşesc tainele acestui eveniment care dă ceva de lucru în mod festivist multor instituţii ale statului, ONG-urilor, diferiţilor oameni de bine din ţară şi de ce nu şi multor politicieni care doresc să se afirme în acest domeniu.

Prima problemă care se ridică este legată de întrebarea: asupra cărui mediu acordăm această atenţie sărbătorească? Pentru mediul academic, mediului cultural, mediului economic, mediului politic? Iar enumerările mai pot continua fără sfârșit.

Dacă ne-am lua după definiţia oficială dată în legislaţia românească (Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului): "mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului".

Eu unul, nu ştiu şi nici nu pot să-mi dau seama ce putem sărbători: ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale terrei?! Aerul?! Apa (şi care apă)?! Solul?! Subsolul cu gazele lui de șist?! Aspectele caracteristice ale peisajului?! Toate straturile atmosferice?! Toate materiile organice şi anorganice?! Fiinţele vii?! Sistemele naturale în interacţiune?! Unele valori materiale şi spirituale?! Calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului?! Cum nici un organism care s-a implicat în acest act sărbătoresc nu a făcut o precizare clară a ceea ce reprezintă motivul festivităţii, cred că poate vom sărbători toate straturile atmosferice, sau poate toate materiile organice, anorganice şi fiinţele vii, sau poate sistemele naturale în interacţiune … Pot să fiu însă foarte sigur că nu vom sărbători unele valori materiale şi spirituale, sau calitatea vieţii ori minunatele condiţii care ne influenţează bunăstarea şi sănătatea, căci exista riscul ca mulţi participanţi la această festivitate să-i ia cu "HUO" pe organizatorii autorităților statului.

Mai mult, Primăria generală a Bucureștiului, alături de numeroasele ONG-uri au profitat de acest eveniment ca să iasă din anonimat şi au adus iar în discuţie problema câinilor fără stăpân, a defrişărilor… şi multe alte probleme colaterale, care au amplificat formulele de festivism declarativ. Am adus în discuție această problemă a definiției mediului pentru a vedea cât de absurdă este, cât de neaplicabilă poate fi, dar mai ales pentru a vedea că valoarea ei juridică este chiar nulă. Însă mai nimeni nu se referă la adevăratele probleme disfuncționale privind protecţia mediului înconjurător din România, respectiv cum este organizată această activitate atât la nivel central cât și local, cum funcţionează aceste instituții şi ce performanţe au, cum se cheltuiesc banii de la bugetul de stat de către instituţiile abilitate ale statului sau de către alte organisme implicate în această problemă etc., în condiţiile în care noi, mai toţi contribuabilii, susţinem cu înverşunare că se manifestă serioase elemente de nechibzuiţă în acest domeniu, ba mai mult, aceste autorități dau undă verde producerii dezastrelor ecologice.

Poate că nu scriam aceste rânduri dacă nu aveam convingerea că şi în viitor se vor folosi aceleaşi forme organizatorice zgomotoase şi mai ales aceeaşi demagogie festivistă care se finalizează… CU NIMIC. În acest sens, ridic câteva probleme care încercă să lămurească cât de cât unele frământări şi preocupări ale mele.

În România nu se poate vorbi cu seriozitate despre PROTECŢIA MEDIULUI, iar cine încearcă să o facă, este cu adevărat iresponsabil! Susțin acest lucru pentru că în legea amintită nu există o definiţie oficială a protecţiei mediului, respectiv ce este aceasta, o activitate? Un deziderat? etc. Este surprinzător cum doamna fost ministru Sulfina Barbu a propus Parlamentului României spre adoptare o lege organică fără un domeniu bine definit, cum Parlamentul României a adoptat o asemenea lege, cum Instituţia Prezidenţială a promulgat-o. Iată că numai sub acest aspect cei sumar enumeraţi şi implicați în actul de legiferare și-au etalat pe deplin incompetenţa profesională, demonstrând cu prisosinţă că manifestă multă superficialitate şi neglijenţă în elaborarea legilor care ne reglementează toate activităţile pe care le desfăşurăm (Atenţie! Acest lucru se întâmplă la legi organice, căci la legile ordinare care derivă din legile organice neglijenţa şi superficialitatea este în floare, aceasta fiind și mai mare).
Mai mult, în această lege, nicăieri nu se specifică şi nici nu se recunoaşte că protecţia mediului în România reprezintă o activitate care trebuie desfăşurată în instituţii abilitate ale statului și care trebuie să-și asume întreaga responsabilitate a actului decizional. De fapt, dacă te uiţi cu atenţie în Cod CAEN (codul activităţilor din economia naţională) protecţia mediului în România nu este recunoscută oficial ca activitate. Păi, dacă nu se recunoaşte această activitate de către stat, se pune întrebarea cum de funcţionează Ministerul Mediului cu toate instituţiile subordonate? Apoi, cum şi pentru ce sunt plătiţi de către contribuabili salariaţii acestor instituţii? Ce fac ei la locul de muncă? Cum justifică cei doi miniștrii împreună cu toţi secretarii de stat şi directori numiţi numai pe criterii politice lefurile frumuşele pe care le iau şi mai ales pentru ce le iau, dacă în România această activitate nu este recunoscută oficial şi se desfăşoară în mod ilegal?!

Chiar pe aceşti oameni incompetenţi nu îi preocupă caracterul de legalitate sub care îşi desfăşoară activitatea?! Spun aceste lucruri întrucât nu am văzut până astăzi nici un fel de intenţie din partea acestor demnitari de a reglementa problema desfăşurării activităţii lor în domeniul protecţiei mediului înconjurător din România, cu toate că în Constituţia României se face vorbire de mai multe ori de "activitatea din domeniul protecţiei mediului". Sfidarea elementelor primare de legalitate sub care trebuie să se desfăşoare o activitate, demonstrează cu prisosinţă incompetenţa politicului din România, dar şi lipsa de preocupare a armatei de personal din toate instituţiile statului de a reglementa această problemă care vizează în primul rând legalitatea locului lor de muncă, dacă la binele comunităților umane nu se mai gândesc. Tot pe această linie a neglijenţei, a incompetenţei, a sfidării propriilor interese ale funcționarului public, dar care vizează interesul cetăţeanului contribuabil, se înscrie şi lipsa de preocupare de a oficializa meseria de specialist sau lucrător specializat în domeniul protecţiei mediului. Astfel, în Codul COR (codul ocupaţiilor din România) nu există nici o menţiune referitoare la profesia de specialist pe componenţi, subcomponenţi sau factori ai mediului înconjurător, sau pentru alte activităţi specifice acestui domeniu.

Iată că din acest motiv, în domeniul protecţiei mediului, întâlnești toți neaveniții sau analfabeții acestei meserii. Găseşti la compartimentul de biodiversitate, ingineri în tehnologia construcţiilor de maşini, la compartimentul reglementări, economişti, la compartimentul monitorizări, absolvenţi ai Conservatorului Ciprian Porumbescu - secţia flaut etc. Iar în conducerea instituţiilor sunt tot felul de indivizi care nu au nimic de-a face cu managementul, gestiunea şi problemele legate de protecţie a mediului înconjurător. Interesant este şi faptul că cetăţeanul de rând şi mai ales ONG-urile, nu sunt preocupate de aceste aspecte. Nu ştiu dacă cineva, grav bolnav cardiac, sau de diabet etc., ar încerca să se ducă să se trateze, plătind şi bani serioşi pe actul medical, la un potcovar. Cred că nu ar face aşa ceva nimeni, nici în ruptul capului. Dar iată că în domeniul protecţiei mediului, această activitate care se desfăşurată în instituţii abilitate ale statului, acest lucru este posibil! Astfel, toţi incompetenţii care nu au avut loc în meseria pentru care s-au pregătit inițial, au ajuns sub diferite formule neortodoxe, să lucreze pe funcţii cu răspunderi foarte importante în domeniul protecţiei mediului, loc de muncă unde îşi arată zilnic incompetența, nonperformanţa profesională și mai ales disprețul față de cetățen și comunitățile umane.

În acest domeniu de activitate, mai marii politicieni ai noştri au pornit de la lozinca: "la fotbal şi la mediu se pricepe toată lumea!!!" Inclusiv dânşii. Efectul se vede: nu se face nimic din ce ar trebui să se facă. Ne ocupăm cu PROGRAMUL RABLA ca activitate centrală și foarte actuală a Ministerului Mediului, în loc să facem activităţi de protecţie a mediului după toate regulile acestei meserii. Dar, din păcate, nu ai cu cine să faci aşa ceva, pentru că cei care mai ştiau câte ceva în acest domeniu au fost maziliţi pentru a face loc întregului lot de oameni aserviţi politic care au un singur merit: posedă ca urmă de la bască o singură circumvoluţiune pe creier, pe care o pun şi pe aceasta cu multă modestie în slujba protecţiei mediului înconjurător din România.

Dacă nu ştim ce este protecţia mediului înconjurător, nu avem recunoscută în România această activitate, implicăm oameni fără experienţă în domeniu (de la miniştri, secretari de stat, directori de departamente şi de agenţii, şefi de servicii şi lucrători pe domenii de importanţă capitală), pentru a gestiona această problemă recunoscută de legiuitor ca „obiectiv de interes public major”, este firesc ca în acest domeniu să domnească haosul, să nu ştim nici măcar acum ce sărbătorim, să nu avem un inventar al problemelor prioritare pe care să le discutăm, să gafăm atât în faţa experţilor europeni dar şi a cetăţeanului român contribuabil atât la bugetul acestor instituţii, cât şi la salariile acestor pseudoexperţi şi lucrători din domeniul protecţiei mediului înconjurător.

Pentru că tot este un moment aniversar, vreau să informez pe toţi cei care au unele preocupări în domeniul protecţiei mediului, că România, astăzi, este cel mai mare importator de poluare din Europa. Aşezarea geografică, relieful carpatic, Dunărea, dar şi mişcarea curenţior de aer din vest, est, sud şi nord spre arcul Carpaţilor, fac ca ţara noastră să primească pe calea aerului o gamă foarte largă de poluanţi toxici bine ascunşi în tot felul de combinaţii chimice, dar cu toxicitate mare, care precipită cu ajutorul ploilor pe întregul spaţiu românesc. Astfel din Europa Occidentală şi Centrală, pe calea aerului primim toată gama de poluanţi evacuaţi în atmosferă de toate ţările din aceste spaţii, poluanţii oprindu-se de regulă la rama vestică a Carpaţilor Orientali şi la rama nordică a Carpaţilor Meridionali.

Prin recentele programe internaţionale de monitoring de fond ale modului de dispersie a norului de cenuşă produs de erupţia vulcanului din Islanda, acest lucru a fost încă o dată demonstrat ca fiind real şi de marea actualitate. Din est, de la Ucraina şi nu numai, poluanţii de tot felul (inclusiv cei radioactivi) care au fost evacuaţi în mediul atmosferic, ajung până la rama estică a Carpaţilor Orientali, unde cea mai mare partea a lor se precipită, sedimentându-se. Din sudul Europei, dar şi din nordul Africii, poluanţii atmosferici ajung până la rama sudică a Carpaţilor Meridionali. Toţi aceşti poluanţi ajung pe sol prin intermediul ploilor care, generic, sunt definite drept "ploi acide". Dar ele sunt şi alcaline, afectând nu numai fertilitatea solurilor dar şi calitatea şi stabilitatea culturilor agricole, sau a întregului covor vegetal de care depinde starea de sănătate și nu în ultimul rând chiar viața noastră.

Aceşti poluanţi duc la scăderea constantă a producţiei agricole, ne îmbolnăvesc pădurile şi pajiştile, ne poluează apele, dar şi mai rău, ne afectează sănătatea, încet, fără ca să ne dăm sema. Aceşti poluanţi ne fac să cheltuim mai mult pentru fertilizarea solurilor depreciate, pentru ocrotirea sănătăţii noastre, cât şi pentru multe alte probleme pe care le-am identificat, sau pe care doar le bănuim. Aceşti poluanţi ne fac din zi în zi mai săraci şi mai vulnerabili şi chiar dependenţi de producţiile agricole ale altor ţări care obţin profituri uriaşe pe necazul nostru, dar care este produs cu bună știință chiar de ei.

Dunărea vine şi ea cu o gamă de poluanţi perverşi, incluşi în aşa-zisa categorie de oligoelemente (ca şi în cazul ploilor acide), afectând calitatea ecositemului acvatic pe tot cursul ei, al Deltei şi chiar a zonei litorale a Mării Negre. Tot ce consumăm din apa Dunării, de la apa de la robinet şi până la faimosul crap sau scrumbie de Dunăre, reprezintă produse afectate de aceşti poluanţi, generic cunoscuţi sub forma de oligoelemente, dar care sunt foarte toxici şi generatori de boli cancerigene, digestive etc.

Interesant este că pentru a afla de ce importăm gratuit acești poluanţi cu valenţe toxice, pe toţi cei care gestionează destinele ţării sau ale populaţiei acestei ţări nu-i interesează cu absolut nimic. Nu s-a investit nimic în monitoringul de fond al aerului ca să ştim de unde vin aceşti poluanţi, ce tipuri de poluanţi primim şi mai ales în ce cantităţi şi ce concentraţii. Investim în schimb în Programul Rabla, program cu care ne lăudăm zilnic la televizor.

Nu au fost informate instituţiile specializate ale statului pentru a face demersurile de rigoare în vederea stopării surselor de poluare transfrontaliere care ne aduc atâtea disfuncţionalităţi. Astfel, Ministerul de Externe se preocupă de voturile din străinătate pe cale electronică, însă nu încearcă să atenţioneze pe marii poluatori europeni de prejudiciile pe care ni le generează. CSAT este preocupat de rolul "destabilizator al presei" şi nici pe departe de măsurile de apărare pe care trebuie să le luăm asupra fenomenului de poluare transfrontalieră. Ministerul de Finanţe se milogeşte în genunchi de fiecare potenţială sursă externă de împrumut, dar nu aplică principiul european şi internaţional referitor la "poluatorul plăteşte". Nu am fost în stare nici măcar să atenţionăm Statele Membre ale UE cât ne datorează pe linia prejudiciilor de mediu create și înregistrate în România de poluarea transfrontalieră, dar ne căciulim în faţa FMI şi acceptăm fără să crâcnim toate condiţiile înrobitoare care ne sunt puse.

Ar fi o mare greşeală să se creadă că România este în totalitate victima altor state. NU! Noi suntem propria noastră victimă că am acceptat ca în fruntea principalelor instituţii ale statului, care au sarcina de a răspunde de integritatea teritorială, de sănătatea populaţiei, de avutul cetăţeanului, să punem sau să acceptăm oameni fără nici o expertiză în domeniu. Acceptăm partide politice care doresc să ajungă în parlament pe problematica protecţiei mediului, dar care nu au habar de această activitate! Acceptăm să sărbătorim evenimente cu rezonanţă internaţională a căror semnificaţie nu o cunoaştem (ziua mediului), care până astăzi ne-a adus și probabil că ne vor mai aduce destule disfuncţionalităţi, deprecieri ale mediului înconjurător şi numeroase prejudicii la nivelul sănătăţii, al avuţiei şi a bunăstării fiecăruia dintre noi.

Sărbătorim… culmea, ceea ce instituţiile statului nu recunosc în mod oficial: activitatea de protecţie a mediului înconjurător!!! Acceptăm ca acest lucru să se desfăşoare în acestă formulă de ilegalitate şi ne mândrim cu acest lucru. Din acest punct de vedere pot spune fără să greşesc că: "MARE ESTE GRĂDINA LUI DUMNEZEU ŞI DESTUL DE PLINĂ CU PROSTIA ROMÂNEASCĂ".

Sper ca la anul, pentru ziua de 5 iunie, să pot scrie un altfel de articol, în care cel puţin aceste probleme disfuncţionale şi succint enumerate să nu mai existe. Nu este vorba de un optimism exagerat. Mă bazez pe puterea de înţelegere şi de acţiune a cetăţeanului român care mai este şi european. Noi trebui să acţionăm conştient, în aşa fel încât să determinăm factorii responsabili să se conformeze legalităţii. Poate că la anul vom putea spune că nu o să ne mai concesionăm resursele naturale pentru a fi exploatate cu cele mai barbare și agresive tehnologii la adresa mediului și a sănătății populației. Pentru acest lucru spun: "DĂ-I DOAMNE ROMÂNULUI MINTEA CEA DE PE URMĂ ȘI CURAJUL DE A SE MANIFESTA CU PRILEJUL ACESTEI ZILE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR GARANTATE DE CONSTITUȚIE, ATÂT ÎN FOLOSUL LOR, CÂT MAI ALES ÎN NUMELE COPIILOR LOR ȘI AL GENERAȚIILOR VIITOARE".

Mircea Vintilescu