Ştim să formulăm strategii şi politici eficiente în domeniul protecţiei mediului înconjurător?

Pentru a transforma drepturile fundamentale ale omului respectiv dreptul la viaţă, la sănătate, bunăstare şi libertate din elemente declarative în drepturi reale şi valori funcţionale, garantate şi asigurate în mod real de către statul român este nevoie de a realiza atât la nivel naţional, cât şi zonal, strategii şi politici eficiente de protecţie a mediului înconjurător, politici care să fie puse în practică pe termen scurt, mediu şi lung.

Prima problemă care trebuie lămurită este dacă ştim cu adevărat ce înseamnă să elaborezi şi mai ales să promovezi o politică viabilă de protecţie a mediului înconjurător. La această întrebare putem răspunde cu următoarele definiţii:

Politica mediului înconjurător reprezintă formularea intenţiilor şi principiilor care trebuiesc aplicate, în raport cu realitatea existentă într-o anumită regiune, prin care să se asigure un cadru de acţiune şi de elaborare a obiectivelor şi țintelor necesare a fi atinse în cadrul activităților de protecţie a mediului înconjurător, pentru utilizarea şi dezvoltarea durabilă a regiunii, conform principiilor fundamentale din acest domeniu.

Prin Obiectiv al protecţiei mediului înconjurător trebuie să se înţeleagă ţelul general şi final al politicilor asupra protecției mediului înconjurător, care necesită a fi prognozat și cuantificat periodic, pentru toată perioada propusă spre rezolvare.

Ţintele de mediu reprezintă cerinţele detaliate ale performanţei politicilor asupra protecţiei mediului înconjurător, cuantificate atunci când au fost prognozate, care se desprind din obiectivele politicii de protecţie a mediului înconjurător şi care trebuiesc definite şi îndeplinite integral în timpul propus, cu scopul atingerii şi îndeplinirii obiectivelor stabilite.

Din nefericire constatăm că la nivelul protecţiei mediului înconjurător nu avem până astăzi nici o strategie bine definită pe termen mediu şi lung la nivel naţional, sau regional, strategie care să fie acceptată şi însuşită de toate formaţiunile politice parlamentare şi neparlamentare, cu toate că prima formă de redactare a Legii protecţiei mediului a fost realizată încă din anul 1995.

Totodată am avut ocazia să constatăm prin intermediul materialelor publicate periodic de Fundaţia ”Mileniul 3” cu ocazia alegerilor locale şi parlamentare, începând din anul 2005 şi până în prezent, că la nivelul partidelor politice care au participat la aceste alegeri, în cadrul programului politic prezentat public, capitolul referitor la politicile şi strategiile pentru protecţia mediului au reprezentat doar o înşiruire de probleme care nu au nimic de-a face cu problematica protecţiei mediului înconjurător.

Această constatare aparţine ambasadorului SUA la Bucureşti care a cerut spre consultare un exemplar al acestei colecţii de strategii în domeniul protecţiei mediului al tuturor formațiunilor politice, inclusiv a celor care se cred ecologiste, colecţie care a fost întocmită de această fundaţie.

Rezultă că la nivelul tuturor formaţiunilor politice nu avem specialişti care să se preocupe de acest domeniu, că protecţia mediului înconjurător este o problemă tratată pur declarativ, total neprofesional, că adevărata grijă față de cetăţean şi de apărare a drepturilor fundamentale ale omului reprezintă chestiuni total secundare şi fără importanţa cuvenită care ar trebui să i se acorde acestui domeniu de către nici un partid politic.

Această mare deficienţă care ne situează în rândul societăţilor primitive cu tendinţă de desconsiderare totală a cetăţeanului se datorează unor multiple carenţe, din care lipsa unei legislaţii clare în acest domeniu şi mai ales lipsa specialiştilor în domeniul protecţiei mediului înconjurător par să reprezinte cauzele principale ale acestei disfuncţiuni politico-organizatorice la nivelul statului român.

Mircea Vintilescu

Cum putem lua pensie până la 100 de ani

Zeci şi sute de mii de persoane mor în fiecare an ca urmare a infarctului miocardic, fără ca aceasta să trezească măcar un murmur de protest din partea opiniei publice, a presei sau a agenţiilor guvernamentale. Totuşi ucigaşul nr. 1 pe plan naţional poate fi găsit pe masa de seară a majorităţii românilor.

Vreţi să spuneţi că ceea ce mâncăm provoacă infarctul miocardic?

Nu chiar tot ceea ce mâncăm. Doar excesul de grăsimi şi colesterol. Problemele apar în urma îngroşării şi astupării arterelor vitale care furnizează inimii oxigen, proces numit ateroscleroză. Noi toţi ne naştem cu artere curate şi flexibile, care ar trebui să rămână astfel toată viaţa. Cu toate acestea, arterele multora dintre noi sunt îmbâcsite şi se înfundă cu colesterol, grăsimi şi calciu, amestec ce rigidizează şi în cele din urmă, astupă aproape complet lumenul arterial, strangulând aportul de oxigen.

În timpul celui de-al doilea război mondial, majoritatea europenilor au fost nevoiți să-şi schimbe obiceiurile alimentare, trecând de la o alimentație bazată pe carne, ouă şi produse lactate la o dietă austeră, formată din cartofi, cereale, fasole, rădăcinoase şi zarzavaturi. Rezultatul? O scădere radicală a incidenţei aterosclerozei, scădere care a persistat timp de câţiva ani.

De atunci încoace, s-au acumulat munţi de date obţinute din studiile pe animale şi oameni efectuate în întreaga lume. Concluziile sunt în esenţă aceleaşi. Regimurile alimentare bogate în grăsimi şi colesterol produc creşterea nivelului colesterolului sangvin şi a incidenţei bolilor de inimă. Regimurile sărace în grăsimi şi colesterol, pe de altă parte, reduc nivelul colesterolului sangvin şi incidenţa bolilor cardiace, permiţând chiar topirea plăcilor aterosclerotice.

De unde pot şti dacă sufăr de ateroscleroză?

Nu există nici un semn indicator al existenţei aterosclerozei decât în stadiile avansate, când lumenul arterial a fost mult îngustat. Pentru multe persoane, infarctul este primul semn, iar pentru mult prea mulţi, acest prim semn este moartea subită.

Care sunt persoanele expuse unui risc crescut de infarct?

Conceptul factorilor de risc constituie o modalitate bună de a determina probabilitatea apariţiei bolii coronariene:

• Cel mai important factor de risc este, de departe, nivelul crescut al colesterolului sangvin. Un bărbat de 50 ani, cu un nivel al colesterolului sangvin peste 295 mg% sau peste 7,6 mmol/l, este expus unui risc de 9 ori mai mare de ateroscleroză față de un bărbat de aceeași vârstă, dar cu un nivel al colesterolului sub 200 mg% sau 5,1 mmol/l. O reducere cu 20% a nivelului colesterolului determină scăderea riscului de îmbolnăvire coronariană cu 40-50%.
• La vârsta de 60 ani, fumătorii au un risc de a muri de boli de inimă de 10 ori mai mare decât nefumătorii. Aproape o 1/3 din totalul deceselor produse ca urmare a bolii coronariene sunt datorate fumatului.
• La noi în ţară, fiecare al 4-lea adult este hipertensiv, motiv pentru care are o probabilitate de a muri ca urmare a unei boli de inimă este de 3 ori mai mare decât o persoană normală.
• Bărbaţii obezi au, după vârsta de 60 ani, un risc de deces prin boala cardiacă de 5 ori mai mare decât bărbaţii cu greutate normală.
• Alţi factori de risc sunt diabetul, nivelul crescut al trigliceridelor sangvine, sedentarismul şi stress-ul.

Toți aceşti factori de risc sunt controlabili prin modificări în alimentație şi stilul de viaţă. În ceea ce priveşte factorii necontrolabili ereditatea, vârsta şi sexul, rolul lor este, din fericire, mult mai puțin important.

Ce se poate spune despre tratamentele medicamentoase şi chirurgicale ale bolii coronariene?

În cazul celor care nu răspund la modificarea corespunzătoare a alimentaţiei, continuând să aibă niveluri crescute ale colesterolului sangvin, tratamentul medicamentos poate fi util. Nu trebuie însă să uităm că medicamentele sunt scumpe şi au numeroase efecte secundare. Folosirea lor necesită controale de laborator repetate şi consultări medicale frecvente.

În ultimul timp, au fost puse la punct procedee chirurgicale care sunt mult mai bune, intervenţiile de bypass, angioplastia coronariană, dilataţia stenozei prin cateter cu balonaş și care în curând se vor practica şi la noi pe scară largă. Unele rezultate obţinute cu aceste tehnici chirurgicale au fost spectaculoase, însă pe măsură ce timpul trece şi datele statistice se acumulează, devine tot mai clar că majoritatea acestor intervenţii nu prelungesc durata vieţii şi nici nu o îmbunătăţesc întotdeauna. Tratamentul medical şi chirurgical este o soluţie temporară. Singura soluţie de durată este modificarea radicală a modului de viaţă.

Atunci care ar fi cea mai bună abordare?

Cea mai bună abordare posibilă este, prevenirea şi niciodată nu este prea târziu ca să începeţi. Nici în situaţia în care boala coronariană s-a instalat, lucru sugerat de prezența factorilor de risc coronarian şi dovedit de testele diagnostice, nu este prea târziu pentru a face modificări în modul de viaţă. Dimpotrivă, aveţi posibilitatea de a va curăţa arterele, de a vă reduce riscul de deces ca urmare a aterosclerozei şi de a vă prelungi semnificativ numărul anilor productivi.

Stă în puterea dumneavoastră să faceţi modificări radicale în sfera factorilor de risc, indiferent de vârsta pe care o aveţi, şi aceasta deseori necesită numai câteva săptămâni.

Începeţi prin a consuma numai alimente sănătoase, pregătite în casă, sărace în grăsimi şi colesterol, dar bogate în glucide complexe, nerafinate şi fibre. Un astfel de regim alimentar este în măsură să producă în mai puțin de 4 săptămâni, o scădere cu 20-30% a nivelului colesterolului şi să echilibreze majoritatea cazurilor de diabet. Iar dacă la aceasta se adaugă şi restricţia de sare, rezultă o dietă foarte utilă şi pentru normalizarea tensiunii arteriale şi pentru controlul obezităţii.

Adoptaţi un program de exerciţii fizice zilnice. S-a estimat că dacă românii şi-ar reduce nivelul colesterolului sangvin sub 180 mg%, tensiunea arterială sub 125 mm Hg și s-ar lăsa de fumat, 82% din totalul infarctelor miocardice survenite înaintea vârstei de 65 ani ar putea fi prevenite. Aceste schimbări simple ale modului de viaţă vor face mai mult pentru îmbunătăţirea stării dumneavoastră de sănătate decât toate spitalele, cabinetele şi medicamentele la un loc.

Dacă vă conformaţi la aceste recomandări, Guvernul Ponta va da în bâlbâială, iar Ministrul Muncii, Rovana Plumb va emigra din România. SUCCES!

Mircea Vintilescu

Protecţia mediului înconjurător şi dreptul la viaţă

1. De ce dreptul la viaţă, sănătate, bunăstare şi libertate al tuturor comunităţilor umane este condiţionat de promovarea unui sistem eficient de abordare a problemelor din domeniul protecţiei mediului înconjurător?

Iată o întrebare care este bine să încercăm să ne-o punem cu toţi, după 25 de ani de la începuturile primilor paşi făcuţi de România, pentru a trece la un regim politic democratic, în care cetăţeanul şi societatea civilă în general să reprezinte prima putere în stat.

De fapt viaţa, sănătatea, bunăstarea şi libertate sunt valori supreme umane care sunt consfinţite în carta DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI, iar noi, ca ţară europeană le-am înserat ca atare în legea fundamentală a ţării care este CONSTITUŢIA ROMÂNIE, specificând că acestea sunt valori garantate de stat. [Vezi art. 22. - (1). Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate, art. 34. - (1). Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat; art. 47. - (1). Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent şi art. 23. - (1). Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.]

Analizând numai ordinea în care sunt abordate sau înşiruite aceste drepturi fundamentale ale omului în Constituţia României, respectiv dreptul la viaţă (art. 22), libertatea individuală (art. 23), dreptul la sănătate (art. 34) şi bunăstarea (art. 47), constatăm că legiuitorul român nu s-a gândit asupra modului cum pot deriva aceste drepturi unele din altele, adică care ar fi ordinea firească pentru a fi puse efectiv în practică, ci el a dorit doar să le înşiruie, dându-le prin aceasta doar un simplu caracter declarativ şi nefuncţional.

În fond, ca să poţi garanta respectarea acestor drepturi fundamentale ale omului, un stat civilizat trebuie să se preocupe de asigurarea unor drepturi fără de care viaţa, sănătatea, bunăstarea şi libertatea nu pot exista, respectiv la preocuparea permanentă a statului pentru asigurarea şi garantarea unui mediu înconjurător adecvat şi favorabil vieţii omului, fără de care toate aceste înşiruiri anterioare devin simple paleative, sau elemente declarative lipsite de orice sens.

Prin prisma şi gândirea legiuitorului român, constatăm că România, prin toate instituţiile sale abilitate, trebuie să se eschiveze de la această îndatorire responsabilă, care este nu numai majoră, dar şi fundamentală, obligaţie care trebuie să dea chiar consistenţa de existenţă a statului român, transpunând-o însă, tot sub o formă declarativă, doar ca un simplu drept cetăţenesc, respectiv în cadrul subcapitolului ”Dreptul la un mediu sănătos”, în cardul art. 35, alin. 1 se specifică: ”Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic”.

Fuga de această responsabilitate a instituțiilor statului român este exprimată şi mai clar tot la acest articol, respectiv în cadrul alin. 3, unde legiuitorul specifică: ”Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător”. Acest transfer de responsabilitate de la implicarea totală a statului în problematica protecţiei mediului înconjurător către persoanele fizice şi juridice, denotă fie o neînţelegere a legiuitorului asupra priorităţilor majore care condiţionează apărarea drepturilor fundamentale ale omului, fie o ignoranţă cu iz pur declarativ în privinţa modului cum statul îşi propune să garanteze aceste drepturi fundamentale ale omului.

În aceste condiţii se pune întrebarea firească: Cum poţi garanta aceste drepturi fundamentale ale omului, dacă tu ca stat nu te preocupi prioritar pentru protejarea mediului de suport al vieţii în general şi al omului în mod special? Apoi trebuie să te întrebi cum pot persoanele fizice şi juridice să protejeze şi să amelioreze mediul înconjurător, în condiţiile în care tu ca stat, nu vrei să te implici şi să-ţi asumi prin instituţțiile abilitate toată responsabilitate în formularea, implementarea şi respectarea cu stricteţe a unor strategii şi politici care să dea posibilitatea punerii în practică a acestor îndatoriri?

Pot spune fără a greşi cu nimic, că dacă astăzi, un guvern, indiferent de orientarea lui, vine cu cel mai faimos program de guvernare prin care se intenţionează să se facă o relaxare maximă a problemelor de ordin legislativ de natură fiscală şi nu numai, care să încurajeze şi să impulsioneze o dezvoltare economică fără precedent în România, în toate domeniile, prin care să implice favorabil atât pe micul, cât şi pe marele producător, fără a asigura o protecţie corespunzătoare a mediului de suport al comunităţilor umane, acest program va fi sortit unui eşec total, întrucât el va afecta semnificativ viaţa, sănătatea şi libertatea tuturor oamenilor.

Acest lucru devine şi mai evident astăzi, când ne confruntăm cu o majoră instabilitate a condiţiilor climatice, când riscurile producerii unor dezastre aşa zis naturale s-au amplificat, tocmai datorită abordărilor superficiale pe care autorităţile statului le-au manifestat în domeniul protejării şi conservării componenţilor şi subcomponenţilor mediului înconjurător. În aceste condiţii este de aşteptat ca tot efortul investiţional şi de trudă care stă la baza activităţilor economice a tuturor întreprinzătorilor sau al agenţilor economici să se ducă de râpă.

Imaginaţi-vă dezastrul care poate să-l cuprindă pe un cultivator de cereale sau pe un mic proprietar al unei fabrici nou construite, în care fiecare au investit toată agoniseala lor pentru a produce bunuri cu valoare socială semnificative pentru ei şi comunitate, când constată că munca lor este distrusă de o inundaţie sau de o alunecare de teren, fenomene care puteau fi evitate dacă se luau măsurile de protecţie necesare.

În aceste condiţii sprijinul şi garanţiile bancare în relansarea economică a unei zone, nu numai că devin insuficiente, dar ele se pot dovedi a fi chiar înrobitoare şi distructive pentru cel care le-a contractat. Iată că fără implicarea totală a statului în promovarea unor strategii şi politici eficiente în domeniul protecţiei mediului înconjurător, nimic nu poate fi durabil, nici bunăstarea noastră, nici viaţa, nici sănătate şi nici libertatea individului.

Din aceste considerente este necesar o revizuire totală a modului de implicarea prioritară a autorităţilor abilitate ale statului în apărarea şi promovarea reală a acestor drepturi fundamentale ale omului prin repoziţionarea problemelor de protecţie a mediului înconjurător la nivelul întregului teritoriu naţional ca element de întâietate atât în noua Constituţie a României, cât mai ales în toate măsurile de guvernare pe care le preconizăm.

Față de aceste constatări devine explicabil eşecul politicilor promovate de către toate guvernele de după anii 1990, indiferent de culoarea lor politică şi mai ales de politicile promovate. Nu avântul economic promovat prin artificii fiscale sau prin legiferarea unor facilităţi investiţionale pot reprezenta calea spre progres şi bunăstare a populaţiei, ci investiţiile în domeniul protecției mediului înconjurător reprezintă cheia succesului, pentru că fără a proteja viaţa şi sănătatea individului nu se pot obţine rezultate durabile şi notabile în nici un fel. De modul cum ne preocupă promovarea reală şi nu declarativă a acestor elemente depinde viitorul nostru şi mai ales al generaţiilor viitoare.

Mircea Vintilescu

O primă mare gafă care îmi dă serios de gândit

Astăzi, 21 noiembrie 2014 am avut parte de o zi festivă, în care Curtea Constituțională a României a confirmat rezultatul alegerilor prezidenţiale, aducând la cunoştinţa întregii ţări şi înmânându-i candidatului Klaus Iohannis Hotărârea acestei instituţii cu privire la validarea şi confirmarea rezultatului acestor alegeri, respectiv că Domnul Klaus Iohannis este Preşedintele României.

Sala de şedință a acestei respectabile instituţii fundamentale a statului român a fost plină, participații la această solemnitate fiind constituiţi din trei grupuri principale, respectiv înalţi magistrați membrii ai Curţii Constituţionale în calitate de gazde, Domnul Klaus Iohannis în calitate de Preşedinte nou ales al României şi amfitrion al acestei festivităţii, însoţit de toţi fruntaşii Partidului Național Liberal, cât şi de Preşedintele în exerciţiu, Domnul Traian Băsescu însoţit de principalii reprezentanţi ai instituţiei prezidenţiale.

Surprinzător pentru mine a fost să constat că din alaiul de personalităţi care l-au însoțit pe Domnul Klaus Iohannis la această festivitate făceau parte numeroşi politicieni de mare rang, dar care au probleme serioase cu justiţia, asupra cărora presa, preluând din comunicatele DNA, cât şi din alte surse, au menţionat că sunt implicaţi în acte foarte grave de corupţie. Ca aceşti oameni să se simtă într-o siguranţă confortabilă pe termen scurt şi mediu, acestui alai i s-a alăturat şi un distins avocat care are bune rezultate în apărarea în faţa justiţiei a marilor corupţi ai României.

Mă întreb de ce a fost necesar ca personalul de înalţi magistraţi şi mai ales publicul SĂ VADĂ ACEASTĂ COMPONENŢĂ TOTAL NEFERICITĂ A ALAIULUI ÎNSOŢITOR al noului Preşedinte al ţării chiar în sala de şedinţe a acestei instituţii sacre pentru statul român, respectiv al Curţii Constituţionale? Vor aceşti demnitari să ne avertizeze că de acum în colo, pentru că ei sunt în preajma Preşedintelui, sunt persoane intangibile în faţa justiţiei române? Ce rol a avut prezenţa acestui distins avocat în acest alai alături de Preşedintele Iohannis? Vrea dânsul prin această nouă postură să intimideze şi mai ales să influenţeze poziţia şi eventual decizia magistraţilor când se implică în apărarea inculpaţilor în slujba cărora se pune?

Iată numai câteva întrebări care îmi dau serios de gândit. Dacă lucrurile stau aşa cum gândesc acum, mă întreb: OARE EU AM VOTAT CUMVA GREŞIT? Dar nu vreau să exagerez cu aceste concluzii pripite şi vreau să cred că lucrurile nu vor sta chiar aşa, pentru că vorbim de LUCRUL BINE FĂCUT şi mai ales de O ROMÂNIE A NORMALITĂŢII.

Cred că a venit timpul să separăm apele. Nimeni nu îi poate interzice unui eminent avocat să-şi facă meseria, dar cred că nu este corect şi legal ca să pună politica şi imaginea de politician fruntaş în slujba meseriei de avocat. Trebuie să se aleagă clar între aceste două vocaţii, ori una ori alta. Împletirea celor două activităţi pot duce direct la compromiterea celui care le desfăşoară, cât şi indirect, a personalităţilor aflate în preajma dânsului.

Mai cred că este necesar ca noul preşedinte să fie foarte riguros în selecţia acelor personalităţi care doresc să fie mai mereu în preajma dânsului, pentru că o vorbă din bătrâni spune foarte sugestiv: ”Spune-mi cu cine te asociezi, ca să-ţi spun cine eşti”.

Aş fi foarte bucuros dacă aceste mesaje vor fi luate în serios pentru că întregul popor, dar şi personalităţi marcante din afara ţării au mari aşteptări de la noua conducere a ţării, iar imaginea conducătorului contează enorm. Vreau să cred că această întâmplare nefericită poate fi catalogată în zicala: A GREŞI E OMENESC, DAR A PERSEVERA E DIABOLIC ŞI COMPROMIŢĂTOR.

Mircea Vintilescu

O nouă semnificaţie a alegerilor noastre prezidenţiale

Mai avem puțin de așteptat până când instituția autorizată a statului se va pronunța asupra celui ce a fost desemnat de majoritatea electorilor ca alesul legitim al poporului român, în funcția de Președinte al României, respectiv asupra lui Klaus Iohannis.

Noul președinte este un cetățean român, etnic german și adeptul unui cult religios minoritar în România, adică evanghelist. Pare surprinzător pentru mulți oameni neavizați cum de s-a putut ca poporul român să facă o asemenea alegere, în detrimentul promovării unor indivizi care numai ei se credeau a fi români sadea.

Venirea lui Iohannis pe cea mai înaltă funcție din România arată, dacă mai era necesar să se demonstreze acest lucru, că românii sunt poate cea mai tolerantă nație europeană de pe acest continent. Acest lucru mai arată că nimeni în România nu a fost împiedicat chiar minoritar fiind ca să se poată afirma multidimensional în acest spațiu carpato-dunăreano-pontic.

Iată cum un cetățean care face parte dintr-un grup etnic minoritar foarte restrâns comparativ cu maghiarii sau cu țiganii care trăiesc în România, care a declarat oficial că nu este ortodox, că face parte dintr-o minoritate religioasă nesemnificativă sub aspect numeric, comparativ cu ale culte minoritare din țară, dar care a demonstrat că are o educație civică temeinică, a convins pe mulți alegători că poate fi un cetățean și conducător de nădejde al României, iar românii l-au crezut și i-au acordat toată încrederea.

Această opțiune a majorității românești trebuie să asigure foarte multe răspunsuri și explicații tuturor popoarelor europene și nu numai. Se pune întrebarea cum vor explica politicienii etnici maghiari din România care se plâng pe la toate ușile și înaltele porți că ei nu se pot afirma în țara de adopție România? Ce drepturi le sunt îngrădite lor dacă au partide bine consolidate pe criterii pur etnice care au stat la guvernarea țării mai tot timpul în ultimii 25 de ani? Sunt reale afirmațiile lor că numai prin separare vor reuși să-și păstreze apartenența la limba maternă, la religie și cultură?

Cred că și cel mai naționalist european va răspunde astăzi că maghiarii au mințit și că vor să provoace astfel numai haos în Europa Răsăriteană. În loc să se preocupe de bunul mers și de dezvoltarea zonelor în care maghiarii se cred majoritari, ei au promovat politici și atitudini arhaice de tip segregaționist și șovin. Cu toate că se laudă că au politicieni bine educați care au și participat la această campanie electorală alături de Klaus Iohannis, ei nu au reușit nici măcar să obțină votul de la toți etnicii maghiari. Și totuși ei vor o regionalizare a țării pe criterii etnice.

Sub această mască a șovinismului, acești pseudo reprezentanți ai etniei maghiare vor să-și ascundă neputința înțelegerii culturii europene, a eșecului politicilor separatismului, a inculturii politice și mai ales a lipsei de maturitate asupra conceptului modern care stă la baza Uniunii Europene: DIVERSITATE PRIN UNITATE.

Același lucru se poate spune și despre etnia țigănească din România. Pe majoritatea conducătorilor etniei țigănești nu îi preocupă modul cum trebuie să se integreze în cadrul civilizației românești, ci ei se bat pe împărțirea funcțiilor de pseudo împărați sau de pseudo regi pe un teritoriu lipsit de regate și imperii. Dacă această lipsă de educație transpusă într-un comic grețos este scuzabilă pentru mai marii reprezentanților țiganilor din România, la nivelul populației maghiare și mai ales la nivelul conducătorilor și/sau a reprezentanților partidelor politice maghiare este mai greu sau total de neînțeles.

Iată că prin aceste alegeri, România și mai ales românii dau întregii Europe o soluție izbăvitoare și de succes față de curentul arhaic al regionalizării pe criterii etnice care se manifestă în multe țări. România, alături de SUA a demonstrat că NU REGIONALIZAREA, SEPARATISMUL ETNIC SAU SEGREGAȚIONIST reprezintă soluția dezvoltării civilizației umane, CI ASIGURAREA EGALITĂȚII ÎN DREPTURI A TUTUROR CETĂȚENILOR indiferent de etnie, religie, culoare sau sex, poate fi calea spre progres și bunăstare.

Românii prin noul lor ales Iohannis, au demonstrat foarte clar și mai ales convingător că ÎN SOCIETATEA MODERNĂ CONTEAZĂ CETĂȚEANUL DE BUNĂ CALITATE, EDUCAT ȘI SINCER, nu etnia sau religia acestuia. Valoarea cetățeanului trebuie să reprezinte unicul criteriu de selecție la nivelul tuturor comunităților umane, iar alte noi paleative legate de apartenența politică sau bogăția, reprezintă tot aceleași reziduuri care trebuiesc aruncate la coșul de gunoi al istoriei.

Această țară mult hulită de occidentali, marginalizată de orientali și batjocorita chiar de către unii români, a dat o frumoasă lecție întregii lumi moderne, arătând clar că nu forța politică a partidului, nu demagogia, xenofobia sau naționalismul pot fi criteriile moderne de selecție a conducătorilor sau argumente pentru reconfigurare a hărții politice a lumii, ci VALOAREA CETĂȚEANULUI, SINCERITATEA CREZURILOR LUI POLITICE, EDUCAȚIA DE CARE DĂ DOVADĂ ȘI MAI ALES DRAGOSTEA FAȚĂ DE COMUNITĂȚILE UMANE PE CARE VREA SĂ LE REPREZINTE.

Dacă sloganul american legat de mândria afișată permanent față de apartenența la statul SUA a făcut înconjurul lumii, astăzi pot spune și eu că am pentru ce să fiu mândru, da sunt mândru că România a demonstrat că are un tineret mult mai bine educat ca în anul 1989, că românii au înțeles mult mai bine comparativ cu alte popoare care se pretind că sunt exponentul civilizației occidentale, că progresul Europei și al lumii în general, nu stă în promovarea unor structuri arhaice sau medievale de organizare statală, CI ÎN CETĂȚENII BINE EDUCAȚI ȘI LIPSIȚI DE COMPLEXE care vor să promoveze cu adevărat adevăratele valori ale comunităților creștine și nu numai, valori care astăzi au pentru mulți conducători doar un echivalent pur declarativ.

BRAVO ROMÂNIA, BRAVO POPOR ROMÂN!

Mircea Vintilescu

Oare cine ne umileşte şi cine fură cetăţeanul de rând?

Ieri am asistat la o dezbatere publică între Președintele țării și Premierul Guvernului României care m-a pus serios pe gânduri. Pe scurt subiectul dezbătut avea următoarea tematică:

• Președintele a ieșit public și a comentat că cele două nominalizări făcute de Premier privind nominalizările celor doi miniștrii la cultură și buget sunt total neinspirate, argumentând cu date destul de convingătoare că persoanele respective nu au nici calificarea și nici experiența necesară pentru ocuparea acestor înalte funcții în Guvernul României;
• Premierul a ieșit și el public și a replicat că nu va schimba nimic din cele două nominalizări propuse, pentru că Guvernul își asumă întreaga responsabilitate pentru cele două propuneri făcute.

Surprinzător pentru mine este faptul că Premierul în loc să se consulte cu Președintele pentru cele două nominalizări propuse, preferă să dea răspunsuri prin intermediul posturilor de televiziune cu privire la intențiile acțiunilor sale viitoare. Iată că cele două instituții funcționează pe principiul ”stat în stat”, adică în afara prevederilor constituționale.

Mai trist este faptul că la afirmațiile făcute de Președinte privind lipsa de profesionalism al celor doi viitori miniștrii care vor fi plătiți din banul public, adică din taxele și impozitele pretinse de la cetățeanul de rând, Premierul nu a adus nici un argument consistent, ci a susținut doar că Guvernul, deci nu Dânsul, își asumă întreaga răspundere pentru cele două nominalizări făcute.

Despre ce răspundere este vorba nu mai vreau să detaliez, căci am văzut că nimeni dintre toți demnitarii neperformanți (și sunt foarte mulți), nu răspund cu nimic, nici în fața legii, nici în fața Parlamentului și nici în fața propriului partid politic, ei motivând că dacă nu mai sunt preferați la viitoarele alegeri, așa și-au ispășit păcatele care împovărează viitorul țării pe foarte mulți ani. Halal asumare de răspundere și mai ales hala evaluare de performanță!

Domnul Premier trebuie să știe că are datoria de a răspunde limpede și clar în fața cetățeanului, căci acesta din urmă îl plătește. Dacă vrea să facă experimente cu numiri pe funcții pentru a satisface cerințele camarilei politice, de ce nu oblică U.D.M.R.-ul și P.S.D.-ul să-i plătească aceste partide din propriile lor fonduri pe acești oameni care nu au nimic de-a face cu viitoarele lor funcții și atunci totul se lămurește. De ce trebuie ca cetățeanul să suporte efectele riscurilor unor eventuale eșecuri în politica de management al celor două ministere? Iată o întrebare pe care trebuie să ne-o punem toți cetățenii acestei țări.

Reamintesc tuturor politicienilor că lipsa de performanță în privința tuturor politicilor promovate de actuala clasă politică nu o plătesc adevărații vinovați, ci numai noi, adică toți cetățenii de rând ai acestei țări. Ba mai mult, toți politicienii care au dus țara de râpă, în loc să fie schimbați și trași la răspundere, chiar au fost promovați pe noi funcții de către formațiunile politice din arcul de guvernare. S-au mai făcut experimente cu numiri ale unor demnitari care nu au nimic de-a face cu problematica ministerială de la care primesc lefuri și alte venituri deosebit de mari, dar care nu fac decât rău României.

Cred că trebuie să spunem răspicat că Doamna Rovana Plumb (fost ministru al mediului), Doina Pană (actual ministru al apelor și pădurilor), A. Korody (actual ministru al mediului) sunt direct răspunzători de pagubele înregistrate în urma inundațiilor din această vară și ei nu fac nimic, dar mai rău, nici nu răspund cu nimic în fața cetățenilor care suferă amarnic de pe urma lipsei lor de performanță.

Văd că toate politicile promovate de către toată clasa politică se axează pe strict pe ambiții personale care au ca scop principal furtul și înjosirea cetățeanului. Păi așa nu se poate continua, căci văd cu stupoare că Dumneavoastră veniți din alte timpuri cam de mult apuse care nu vă mai prefigurează nici un viitor.

Cu ce drept se fac asemenea experimente, pe banii cui și mai ales cum vă asumați efectiv responsabilitatea asupra acestor decizii total eronate pe care le luați mereu? Iată o întrebare la care în mod sigur nu o să dați nici un răspuns, dar la care Societatea Civilă din România va trebui cât mai curând să răspundă într-un fel sau altul.

Mircea Vintilescu

Trebuie să ne mândrim cu idioţii noştri conducători – Partea a I-a

Sfârșit de iulie cu inundații catastrofale în zona subcarpatică a Olteniei și a Munteniei. Începutul lunii august ne va găsi cu propagarea dezastrului hidrologic și în zonele de câmpie ale celor două regiuni, dar mult mai important este că am demarat neoficial campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Nouă tuturor, nu ne pasă că nu mai avem drumuri, case, recolte, animale prin ogradă, bunurile de toate zilele etc., ne pasă că avem ce alege cam din belșugul de candidați pe noul președinte al țării.

Cauzele dezastrului generat de aceste inundații REPREZINTĂ NOTA DE PLATĂ A INDIFERENȚEI NOASTRE față de modul cum politicienii noștri au înțeles să administreze tot teritoriul țării. Platon spunea cu mai bine de un mileniu în urmă: ”UNA DIN PEDEPSELE PENTRU REFUZUL DE A PARTICIPA LA VIAȚA POLITICĂ ȘI A COMUNITĂȚII ÎN CARE TRĂIEȘTI ESTE ACEEA CĂ VEI AJUNGE SĂ FI CONDUS DE INFERIORII TĂI.” Iată un adevăr pe care poporul român îl trăiește și mai rău îl și plătește din plin astăzi.

Unii dintre cititor ar putea să mă creadă puțin cam sărit încercând să politizez acest dezastru. Ei vor argumenta că aceste precipitați așa de abundente, cum mai spun unii, chiar istorice, venite cu furie din cer, care au generat aceste inundații, nu au nimic a face cu decizia politică. Total fals și mai ales neadevărat.

În primul rând trebuie spus că autoritățile profită de naivitatea populație și mint cu nerușinare spunând că avem de-a face cu fenomene meteorologice nemaivăzute sau istorice. Vreau să vă informez că în aceste zone, începând cu anul 1550 și până astăzi, atât cronicile vechi, cât și măsurătorile pluviometrice ceva mai recente au evidențiat că de-a lungul timpului s-au produs în aceste zone precipitații (ploi) mult mai abundente pe metru pătrat într-un interval de 24 de ore față de cele produse recent. Iată câteva valori: 302 mm cu probabilitatea 0,5% în anul 1779 și 274 mm cu probabilitatea 0,75% în anul 1558, ploi care au produs revărsări minore de apă din râuri.

Apoi 246 mm cu probabilitatea 1,0% în anul 1837 și 169 mm cu probabilitatea 3% în anul 1668, dar care au produs revărsări importante de ape din râuri, fără a genera însă pagube materiale însemnate. Din anul 1940 și până în anul 2005 s-au mai produs 139 mm (cu probabilitatea 5%) și 121 mm (cu probabilitatea 7,5%), dar care au produs revărsări semnificative de apă din râuri și numeroase pagube materiale cu valori foarte importante.

Precipitațiile căzute în aceste ultime zile se situează însă sub probabilitatea de calcul de 10% (respectiv sub 100 mm în 24 de ore și metru pătrat) și iată că au produs un mare dezastru. Întrebarea care se pune este de ce niște ploi cu intensitate mult mai mică față de cele produse în perioadele anterioare au generat fenomene hidrologice dezastruoase?

Răspunsul este simplu, am modificat în mod brutal și total nerațional modul de utilizare al terenului din zonele montane și deluroase, mai ales prin practicare unor defrișări ale pădurilor până la nivelul de ras. Copacii aveau rolul de a reține cam ¼ din cantitatea de precipitații pe tot coronamentul arboricol, litiera de sub pădure (stratul de frunze moarte și resturile de crengi) rețineau și ele în jur de 1/6 din apa care ajungea pe sol, încetinind astfel coeficientul de scurgere al apelor de pe versanți spre albiile râurilor colectoare. Așa se explică și de ce timpul de concentrare al maximului undei de viitură era mult mai mare, dând posibilitatea comunităților umane să ia măsuri de protecție.

Dispariția pădurilor a generat și intensificarea eroziunii versanților, dispărând stratul de litieră și favorizând dezvoltarea organismelor torențiale, concomitent cu intensificarea fragmentării reliefului și al alunecărilor de teren. În aceste condiții debitul de sedimente care ajunge de pe versanți în râurile afluente și colectoare a crescut de la un an la altul, contribuind semnificativ la colmatarea albiilor, respectiv la scăderea capacității lor de transport a apei.

Astăzi albiile râurilor din zonele deluroase și de câmpie au profilul transversal umplut cu sedimente (colmatat) într-o proporție mai mare de 50 % comparativ cu situația de la începutul anului 1950. Totodată lățimea albiilor s-a mărit considerabil, astfel că eroziunile de mal s-au dezvoltat foarte mult în detrimentul terenului agricol din zonele de luncă.

Toate persoanele care sunt victimele acestor inundații de la sfârșitul lui iulie, sau care au suferit prejudicii majore în bunuri, trebuie ”să le mulțumească politicienilor, autorităților publice locale și centrale” care au permis producerea defrișărilor în masă a pădurilor existente în zonele de deal și de munte. Dar nu trebuie să ocolim și indiferența sau neimplicarea manifestată de fiecare cetățean în parte asupra modului cum autoritățile au decis să gestioneze spațiile de intravilan al acestor localități afectate de inundații.

Iată adevărata valoare a notei de plată pe care Platon o invoca. Este inadmisibil să fi indiferent asupra modului total necorespunzător cum sunt întreținute și exploatate lucrările hidrotehnice de pe râurile care s-au revărsat, respectiv digurile, barajele, microhidrocentralele etc. Toate au fost lăsate de izbeliște. Mai mult, Guvernul prin noua rectificare de buget propusă a mai tăiat circa 25 milioane de lei de la investițiile care trebuiau să se realizeze în semestrul doi al acestui an tocmai pentru apărarea împotriva inundațiilor, iar noi tăcem. Costul acestei indiferențe îl vedem în urletele de disperare ale sinistraților, al oamenilor rămași fără adăpost sau fără nici un bun material personal.

Pe fondul acesta al lipsei de profesionalism al celor care ne conduc, al indiferenței totale al populației, situația dezastrelor cauzate de inundații se va accentua și mai mult în viitorul apropiat. Astfel, actualele sedimente cărate de râuri în urma acestor viituri vor accentua gradul de colmatare al albiilor atât la nivelul râurilor afluente, cât și la nivelul râurilor colectoare din zonele de deal și de câmpie. Vom ajunge ca în curând, la la ploi de mică intensitate, respectiv de 25 mm în 24 de ore și pe metru pătrat, să suportăm inundații mult mai violente.

Prețul acestei indiferențe totale nu îl plătesc numai cei care vor suporta direct prejudiciile generate de inundații, ci întreaga populație a țării, căci nu vom putea avea școli, spitale, drumuri moderne pentru că va trebui ca de la bugetul de stat să alocăm sume considerabile de bani pentru ajutorarea sinistraților. Dacă mai adăugăm că la aceste costuri se vor mai asocia și cheltuielile fără rost propuse în sistem pompieristic de toți ageamii în gospodărirea apelor, de hoția banilor publici care se practică în acest domeniu, atunci pe fruntea noastră va fi pecetluit calificativul de CETĂȚENI IRESPONSABILI.

Iată ce ne poate aștepta în viitorul cel mai apropiat dacă nu vom înțelege așa cum trebuie această maximă a lui Platon și zău că este păcat.

Mircea Vintilescu

Anarhia distruge România

Scriu aceste rânduri fiind foarte indignat de tot ceea ce se întâmplă în zona de vârf a politicii din România, fără a lua în considerare un nume al unuia sau altuia dintre personalitățile politice sau demnitarii români (pe care personal îi detest), ci numai modul de comportament din ultimele zile al unor instituții de la vârful societății de care depinde nu numai soarta statului român, dar chiar și destinul fiecărui cetățean al acestei țări.

Pe scurt despre ce este vorba:
a. Parlamentul României după ce a votat legea referitoare la reducerea cuantumului C.A.S.-ului pe care angajatorul trebuie să-l plătească la stat, trimite această lege spre promulgare la instituția prezidențială;
b. Președintele României identificând niște elemente neclare în conținutul acestei legi, solicită consultări și cheamă la palatul Cotroceni pe reprezentanții Guvernului României pentru a da unele explicații lămuritoare, indicând foarte clar și ce anume îl interesează să afle suplimentar și în detaliu de la aceștia.
c. O primă reacție (îndreptățită zic eu) a Premierului este că a refuzat să se prezinte la Cotroceni, întrucât legea în discuție a fost înaintată de Parlament spre aprobare, nu de către Guvern.
d. Premierul în mod total nejustificat, revine asupra deciziei inițiale și anunță că se va deplasa la Cotroceni împreună cu ministrul de finanțe pentru a purta discuțiile lămuritoare pe această temă cu Președintele României.

Interesant sub aspectul cum este guvernată țara îl reprezintă ceea ce în mod concret s-a întâmplat la palatul Cotroceni în timpul discuțiilor purtate între reprezentanții Guvernului României și Președinte. Iată că din imaginile difuzate, cam ce a putut constata cetățeanul de rând:
1. Reprezentanții Guvernului au venit la aceste discuții total nepregătiți, fără a aduce și prezenta cifrele lămuritoare solicitate de Președintele României. Personal consider acest gest ca un act de totală sfidare manifestată de Guvern la adresa unei instituții reprezentative a statului Român. Nu știu cum ar fi reacționat actualul premier (persoană numită în această funcție), dacă el ar fi fost în postura de președinte (persoană aleasă de popor în această funcție), la acest act jignitor manifestat de către guvern față de o solicitare a șefului statului, dar cred că ar fi avut o reacție plină de nervozitate constatând că la guvern nu se muncește așa cum ar trebui.
2. Pentru a nu bloca discuția pur declarativă și plină de lozinci nejustificate rostite de către premier, discuție care nu lămurea cu nimic prezența premierului la Cotroceni, Președintele României se adresează direct și corect sub formă instituțională ministrului finanțelor pentru obținerea unui minim de informații lămuritoare care să-i permită promulgarea acestei legi la care Guvernul este autorul primordial. Răspunsurile date de către ministrul finanțelor sunt total năucitoare, respectiv lozinci care nu aveau nimic comun cu subiectul abordat, dar mai ales cu forme de adresare total neprotocolare și chiar jignitoare.
3. Exceptând faptul că un ministru, indiferent cine este el, în calitatea lui de demnitar al statului român, trebuie să utilizeze un limbaj protocolar și la obiect față de superiorul lui, respectiv față de premier și mai ales față de Președintele ales al țării, acest om a dovedit din plin că nu stăpânește nici problematică tehnică, nici cea politică și mai ales nici calitatea de demnitar, utilizând în repetate rânduri expresii care nu trebuiesc să se afle în vocabularul curent al deținătorului acestei funcții, respectiv: ”Dar v-am mai spus ...” adică auditorul este tâmpit și nu a priceput sau nu a înțeles ceea ce s-a rostit inițial (adică nimic la subiect) sau ”Repet ...” adică auditorul este lipsit de memorie și nu reține nimic, sau că este totalmente distrat în timpul discuției din care nu se putea înțelege absolut nimic etc.

Dar asupra asupra gafelor verbale și atitudinale făcute de acest ministru al finanțelor nu vreau să mai insist pentru că fiecare cetățean a putut să conștientizeze singur că el este total nepregătit pentru ocuparea acestui post sau funcții, iar salariul pe care îl primește de la contribuabilu român este total nemeritat. Mă întreb totuși ce criterii de selecție se folosesc pentru aducerea în Guvernul României a unor oameni care sunt total nepregătiți atât profesional cât și ca demnitar, căruia i se dă pe mână managementul și gestiunea finanțelor României?

Totuși elementul cel mai grav constatat de mine se referă la încălcarea cu bună știință de către reprezentanții Guvernului României a legislației în vigoare nu numai în domeniul administrării bugetului de stat, dar și în multe alte domenii, din care cel mai vizibil pentru cetățeanul de rând sunt abaterile din domeniul protecției mediului.

Lipsa de profesionalism a majorității demnitarilor români, asociată cu sfidarea cu bună știință sau conștientă a ierarhiilor instituționale, dar mai ales a legilor care ar trebui să stea la baza actului de guvernare aduce pe cât de repede, pe atât de sigur această țară în pragul ANARHIEI. Iată cum aceste formule anarhice de conducere a țării distrug toate structurile instituționale de funcționare ale statului român, dar mai mult, ele lovesc direct în starea de sărăcie a cetățeanului accentuând-o de la zi la zi, indiferent de vârsta sau poziția socială pe care o ocupă fiecare om.

Cred că societatea civilă în ansamblul ei este pe deplin îndreptățită acum să ceară demisia în bloc a Guvernului, a Parlamentului și a Președintelui României, solicitând demararea de urgență a alegerilor anticipate. Cu cât vom întârzia în a duce la bun sfârșit acest demers, cu atât starea de haos, de hoție și mai ales de destructurare instituțională a statului român se vor accentua. Cred că responsabilitatea cetățeanului în aceste momente este maximă și ea trebuie să se manifeste nu printr-o toleranță nejustificabilă, ci prin măsuri energice de solidaritate colectivă care să permită redresarea cât mai curând posibil a României.

Mircea Vintilescu

Cine vrea să pună acid pe rană?

Dacă acei politicienii care propun astăzi defrișarea unor mari suprafețe de păduri ar merge în vizită la Muzeul Hărților din București, care se află pe strada Londra și ar consulta colecțiile cartografice vechi ar avea posibilitatea să constate că până la nivelul secolului XVII, teritoriul României avea un grad de împădurire de circa 78%.

Și în această situație, la producerea unor fenomene meteorologice periculoase (ploi torențiale de mare intensitate), cronicile au consemnat producerea unor inundații locale, dar care nu afectau așezările umane. Tot din aceste cronici aflăm că alunecările de teren care se produceau erau de o foarte mică intensitate și numai cu caracter sporadic.

După anul 1750, când s-a intensificat migrația românilor ungureni se stabileau pe terenurile din Valahia, despăduririle pe care e le făceau pentru genera noi zone de pășunat au luat proporții deosebit de mari, fapt care a îndreptățit pe domnitorii munteni să reglementeze prin hrisoave și edicte nivelul defrișărilor, mai ales din Podișul Getic, Podișul Mehedinți și din Câmpia Română. Se constatase încă de la acea vreme că defrișările cauzau nu numai ample alunecări de teren și inundații în zonele deluroase, dar ele se manifestau cu o mare violență și în zonele de câmpie, fenomen care până la acea vreme nu se producea chiar și în situația ploilor torențiale de vară.

Începând cu anul 1900, sfidând toată strădania domnitorilor români în a conserva și chiar dezvolta fondul forestier, defrișările de păduri au luat o mare amploare în toate provinciile țării, concomitent cu schimbarea nu numai brutală, dar și total nechibzuită a modului de utilizare al terenurilor din zonele despădurite. Tot din această perioadă putem vorbi de amploarea inundațiilor și al alunecărilor de teren care se produceau atât în zonele montane, în zonele deluroase și mai ales în zonele de câmpie.

După inundațiile catastrofale din anii 1970 și 1975, PCR analizând cauzele generatoare ale acestor fenomene distructive pentru mediu și om, ia prin lege o hotărâre fundamentală, respectiv aprobă și impune PROGRAMUL DE AMENAJARE COMPLEXĂ AL BAZINELOR HIDROGRAFICE, program care a început să fie pus în practică din anul 1980 și trebuia să se finalizeze în cea mai mare parte a lui în jurul anului 2000.

Pe lângă lucrările hidrotehnice de mare anvergură realizate, respectiv mari acumulări de apă, regularizări de cursuri de apă, îndiguiri și derivații, un mare accent se punea pe refacerea fondului silvic mai ales în zonele montane și deluroase. La câmpie s-au realizat numeroase perdele forestiere de protecție.

După 1990, s-a declanșat dezmățul asupra întregului fond silvic al țării, fenomen care a fost asigurat în principal de ambiguitățile voite din cuprinsul noilor legi care au abrogat prevederile PROGRAMUL DE AMENAJARE COMPLEXĂ A BAZINELOR HIDROGRAFICE și în numele democrației au dat liber la defrișări după placul și dorința de înavuțire a fiecăruia.

Tot poporul trebuie să știe și să responsabilizeze toată clasa politică de după anul 1990 că actualele distrugeri generate de inundațiile care se produc chiar și la ploi total nesemnificative se datorează actului criminal de a dezgoli teritoriul țării de pădurile care cu greu și multă cheltuială au fost regenerate și conservate în mai toate zonele considerate de mare risc la inundații de după perioada anilor 1970.

Așa s-a ajuns ca în perioada 1990-2013, peste 65% din fondul forestier existent să fie decimat fără nici o rațiune, iar nenorocirile generate de inundațiile și alunecările de teren să se producă în lanț. Ba mai mult, se dorește acum ca printr-o nouă inițiativă parlamentară propusă de PSD, ca defrișarea fondului forestier care a mai rămas în picioare, mai ales în zonele montane și deluroase, să se intensifice pentru a face loc amenajărilor de agrement, pentru că în zonele de câmpie, acest act criminal a fost deja desăvârșit.

Regretabil este că populația din bazinele hidrografice inferioare ale tuturor râurilor stă impasibilă și nu ia nici un fel de atitudine asupra acestei inițiative politice cu efect distrugător și chiar criminal față de mediul înconjurător, față de bunurile, viețile și mai ales față de sănătatea comunităților umane care vor resimți din plin efectul negativ al pasivității lor.

Mai exact, majoritatea localităților din zonele de deal și de câmpie vor suferi la cele mai mici ploi efectul dezastruos al inundațiilor, al alunecărilor de teren, al distrugerilor de drumuri, de terenuri arabile, al colmatării albiilor râurilor, al eroziunilor de albii etc., etc.

Văd că acești politicieni vor cu tot dinadinsul să TOARNE DIN BELȘUG ACID PE RĂNILE SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA. Pentru înavuțirea lor grabnică, ei vor să nenorocească pe toți românii, să transforme această țară într-un deșert care se va numi probabil BLESTEMUL CARPATIN AL EUROPEI.

Această atitudine a politicului din România are loc în momentul când se acutizează fenomenul schimbărilor climatice în toată Europa, când fenomenele hidro-meteorologice periculoase nu numai că s-au intensificat ca frecvență, dar au devenit și mult mai violente ca manifestare. În loc să gândim la modul de RENATURARE și/sau la REFACEREA FONDULUI SILVIC, LA UN MOD NOU ȘI JUDICIOS DE UTILIZARE A TERENULUI, iată că politicul nostru analfabet și hrăpăreț, gândește tocmai invers, respectiv la DISTRUGEREA TOTALĂ A PĂDURILOR ȘI CHIAR A ȚĂRII.

Pentru a stopa acest dezmăț al politicului aflat la putere, cred că a venit timpul ca Partidul Ecologist Român, chiar așa mic cum este acum, să se implice și să-și justifice prezența lui scena politică a țării, chiar dacă nu este încă o formațiune politică parlamentară. Cu sprijinul SOCIETĂȚII CIVILE, această formațiune politică poate nu numai opri acest dezmăț la nivelul fondului forestier al țării, dar poate chiar să-și aducă contribuția care i se cuvine la redresarea situațiilor dezastruoase în care ne aflăm acum în privința protecției mediului înconjurător în România.

Dacă societatea civilă va avea un reprezentant credibil și la nivelul clasei politice, conlucrarea dintre aceste două forțe va fi benefică pentru toată populația țării, iar satisfacția împlinirii eforturilor lor vor fi reale.

Pornind de la aceste realități fac un apel către toți cei care doresc BINELE ROMÂNIEI SĂ SE IMPLICE ACUM, CĂCI UN RĂU O DATĂ FĂCUT NU MAI POATE FI ÎNDREPTAT. Este timpul să luăm în serios acest apel, să ne implicăm cu toate energiile noastre dacă dorim să mai năzuim la bunăstare pe aceste meleaguri, țară care din păcate a ajuns pe mâna unor politicieni fără nici un căpătâi.

Mircea Vintilescu

Cu jumătăţi de măsură nu ajungem nicăieri

Am avut onoarea să particip la întâlnirea cu cercetătorul american în probleme de biologie Sandra Steingraber şi să dialogăm pe marginea experienţei nefaste americane în domeniul exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice de mare volum.

Prezentarea făcută de acest ilustru cercetător legat de efectele negative generate de tehnologia fracturării hidraulice de mare volum asupra tuturor componenţilor mediului, dar mai ales asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor m-au cutremurat. Cu toate că aveam cunoştinţă de aceste dezastre pe care le-am şi prezentat public, m-a impresionat cum acest cetăţean american vine pe banii lui în Europa şi mai ales în România să ne avertizeze cum că nu este de glumit cu gazele de şist.

Am constatat cu această ocazie că FENOMENUL DE GLOBALIZARE AL ADEVĂRULUI ȘTIINȚIFIC este un lucru real, de care şi politicienii europeni, indiferent cât de corupţi sau mai puţin corupţi sunt, trebuie să ţină seama. Cu viaţa şi cu bunurile oamenilor nu te poţi juca, indiferent ce culoare politică ai, sau cât de corupt poţi fi.

La finalul discuţiei, Doamna Sandra Steingraber propunea să milităm pentru introducerea unui moratoriu de suspendare al activităţilor de fracturare hidraulică pentru cel puţin 5 ani, timp în care se vor concluziona mult mai bine efectele dezastroase pe care le produce această tehnologie asupra mediului şi mai ales asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor.

Ca specialist în domeniul protecţiei mediului înconjurător, eu am ridicat problema necesităţii INTERZICERII TOTALE A ACESTEI TEHNOLOGII la nivel mondial, argumentând că nu s-a luat în considerare înaintea promovării acestei activităţi PRINCIPIUL PREVENȚIEI ÎN LUAREA DECIZIILOR, principiu fundamental în protecţia mediului de care politicienii nici nu vor să audă, iar experimentele făcute direct pe oameni prin recurgerea la aceste activităţi reprezintă ceva abominabil asupra umanităţii care nu trebuie acceptat sub nici o formă.

Am argumentat că multe activităţi au fost interzise la intervenţia oamenilor de ştiinţă cum ar fi folosirea pesticidului DDT, al gazului freon, apoi s-a interzis utilizarea armelor bacteriologice, biologice, chimice, al armamentului de distrugere în masă etc.

Dacă politicul este inconştient şi utilizează experimentul pe oameni ca şi pe şobolani, oamenii de ştiinţă trebuie să ia imediat atitudini. Iată că Truman a aprobat folosirea şi lansarea a două bombe atomice asupra Japoniei, iar oamenii de ştiinţă chiar americani au reacţionat şi prin atitudinea lor au îngrădit folosirea acestei arme de distrugere în masă.

Pe mine mă îngrijorează IRESPONSABILITATEA CLASEI NOASTRE POLITICE la numeroasele semnale care vin atât din SUA prin cuvântul şi atitudinea nu numai a Doamnei Sandra Steingraber, ci al unei suite de specialişti care arată ce acte criminale se poate produce asupra omului şi al mediului lui de viaţă utilizarea acestei tehnologi.

Las la o parte faptul că aceşti CRIMINALI DE POLITICIENI CARE NE GUVERNEAZĂ IGNORĂ CHIAR LEGISLAȚIA ROMÂNĂ ÎN DOMENIU şi mă întreb cine le dă dreptul să facă aceste experienţe legate de SUPRAVIEȚUIREA OAMENILOR în condiţiile în care cu bună ştiinţă le sunt afectate direct şi indirect condiţiile de viaţă a numeroşi cetăţeni ai acestei ţări? Au aceşti neoameni simţul responsabilităţii faţă de cei care urmează a fi afectaţi? Îi mustră cumva conştiinţa că induc acestui popor şi aşa destul de amărât atât suferinţa bolilor incurabile, cât şi accentuarea gradului de sărăcie?

Eu cred că pentru această iresponsabilitate a clase politice se impune ca noi oamenii de ştiinţă care ştim şi înţelegem ce se ascunde în spatele acestor decizii criminale, trebuie să ne implicăm şi să oprim genocidul asupra poporului român.

Iată că Franţa a avut curajul să facă acest lucru, interzicând prin lege practicarea pe tot teritoriul naţional a fracturării hidraulice de mare şi mic volum. Bravo Franţa şi mai ales BRAVO POLITICIENILOR FRANCEZI care au demonstrat că le pasă de soarta poporului lor. Noi, cetăţenii români care plătim această clasă politică iresponsabilă de ce nu cerem să se adopte modelul francez?

Franţa a înţeles mai bine ca toţi că nu moratoriul poate opri dezastrul generat de fracturarea hidraulică, ci interzicerea totală a acestei activităţi care s-a dovedit a fi criminală pentru om şi mediul său înconjurător.

Tăcerea noastră faţă de această atitudine sfidătoare a politicului care în loc de bunăstare ne aduce numai dezastru şi sărăcie reprezintă cel mai JOSNIC ACT DE TRĂDARE AL OMULUI FAȚĂ DE DREPTUL LA VIAȚĂ, LA BUNĂSTARE ȘI LIBERTATE. Lipsa de atitudine a cetăţeanului faţă de acest demers criminal al clasei politice faţă de propriul său popor NE DESCALIFICĂ, iar noi nu vom avea nici un fel de scuză în faţa copiilor şi nepoţilor noştri.

Să vezi şi mai ales să trăieşti acele clipe josnice, când jandarmii maltratează populaţia din Pungeşti pentru a apăra dreptul unor firme de a face răul cel mai mare posibil acestor locuitori paşnici, cred că a întrecut toate măsurile prin care se poate evalua democraţia şi statul de drept din România. Opinia publică internaţională se amuză când vede stadiul de imbecilitate al naţiei române şi se întreabă dacă nu cumva Guvernul lui Ponta împreună cu Parlamentul şi Preşedintele nu vor trece curând la utilizarea cianurii în masă contra poporului român pentru a lăsa loc liber dezmăţului afacerilor profitabile împotriva mediului terestru.

Mă întreb dacă ar veni acum un extraterestru şi ar vedea ce se întâmplă la Pungeşti, cred că l-ar întreba pe Ponta: MĂI OMULE CE AI CU POPORUL TĂU DE VREI SĂ-L DISTRUGI? CE AI CU ŢARA TA DE VREI SĂ O NENOROCEŞTI? CE AI CU PLANETA ASTA PE CARE VREI SĂ O AGRESEZI? MĂI OMULE OARE TU NU EŞTI ZDRAVĂN? PĂI DACĂ NU EŞTI ÎN TOATE MINŢILE DE CE NU TE DUCI SĂ TE TRATEZI!

Mircea Vintilescu

Informatii importante pentru populaţia afectată de inundaţii

Pentru că numeroase sate au fost iar afectate de inundaţii datorate revărsărilor de apă din albiile râurilor, inundaţții care au afectat numeroase gospodării individuale, inclusiv fântânile sau puţurile din curtea acestora, se impune ca populaţia, împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale (primării) să cunoască şi să aplice următoarele reguli:

1. Pe toată perioada cât se menţine luciul de apă în curțţle gospodăriilor NU TREBUIE UTILIZATĂ APA DIN FÂNTÂNI pentru consum în scop potabil, menajer sau pentru adăpatul animalelor.

2. După retragerea completă a apelor se impune salubrizarea prin efectuarea unor pompări speciale a fiecărei surse de apă gin gospodăriile afectate de inundaţii.

3. Fiecare sursă de apă va fi dezinfectată utilizându-se pastile de cloramină, sau var cloros sau chiar sare de bucătărie grunjoasă.

4. După dezinfectarea sursei de apă se va efectua o nouă pompare a sursei cu evacuarea apei la şanțul marginal al uliţei/străzii.

5. Cetăţenii afectaţi de inundaţii trebuie să solicite în scris la Primărie ca Direcţia Sanitară a judeţului respectiv să efectueze în MOD GRATUIT analize asupra probelor de apă pe care urmează a le recolta din fiecare fântână afectată.

6. Pentru efectuarea în condiţii corecte a recoltării şi analizei probei de apă, atât populaţia, cât şi reprezentanţii primăriei trebuie să solicite ca Direcţia Sanitară să respecte cu stricteţe metodologia prezentată sub titulatura ”PROCEDURA SIMPLIFICATĂ DE RECOLTARE ŞI ANALIZĂ A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR”.

7. Primăria şi populația va trebui să solicite ca rezultatele buletinelor de analiză să fie puse la dispoziţia locuitorilor din localităţile afectate în cel mai scurt timp posibil, împreună cu indicaţiile privind modul de folosire al apelor din aceste surse de apă.

Până la aflarea acestor informaţii se impune a NU SE UTILIZA APA DIN FÂNTÂNILE AFECTATE pentru consum în scop potabil, menajer sau pentru adăpatul animalelor, EXISTÂND RISCUL CA SĂ SE CONTACTEZE DIFERITE BOLI DE NATURĂ HIDRICĂ (hepatită, dizenterii, boli digestive, holeră etc.), boli care se pot transforma în epidemii la nivelul localităţii sau chiar în pandemii.

Pe toată perioada cât sursele locale de alimentare cu apă nu pot fi folosite, populaţia este îndreptăţită să ceară autorităţilor locale şi judeţene să le asigure ÎN MOD GRATUIT NECESARUL MINIM DE APĂ, acesta fiind o prevedere legală.

În situaţia în care se identifică deteriorarea stării de sănătate a unui locuitor din zonele afectate de inundaţii SE IMPUNE CA ÎN CEL MAI SCURT TIMP ACESTA SĂ SE PREZINTE LA MEDIC, IAR PRIMĂRIA SĂ SOLICITE UN PROGRAM DE VACCINARE ÎN MASĂ A POPULAŢIEI.

Mare atenţie, riscurile post-inundaţii sunt deosebit de nefaste atât în mod direct, cât şi indirect pentru consumatorii direcţi, POPULAŢIE SAU ANIMALELE DOMESTICE CRESCUTE ÎN GOSPODĂRII.

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

PROCEDURA SIMPLIFICATĂ DE RECOLTARE ŞI ANALIZĂ A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAȚIONAR
(MODEL)

FIŞĂ DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR – din data de: 15.04.2014

A. CODUL SURSEI DE APĂ: BC-32-29-6-128 A-2 (se stabileşte în mod arbitrar exemplu: indicativul judeţului, un număr pentru comună, numărul satului, numărul gospodăriei, o literă pentru proba de bază la care se ataşează un număr pentru eşantionul de apă prelevat de la suprafaţa luciului de apă şi o altă literă la care se ataşează un număr pentru eşantionul de apă prelevat de la zona de fund a sursei de apă, o altă cifră pentru proba martor).

B. DESCRIEREA PUNCTULUI DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ:

b.1. Tipul sursei de apă din care se face recoltarea probei de apă: puţ săpat şi tubat cu ţeavă PVC;

b.2. Înălţimea ghizdului (tubulatura puţului care iese la suprafaţa solului) se măsoară cu ruleta din dotare şi se trece în fişă: 0,80 m;

b.3. Adâncimea sursei de apă măsurată de la suprafaţa solului până la fundul/talpa acesteia (se măsoară sau se iau informaţii care se trec în fişă, iar valoare se exprimă în m): 18,5 m – puțul săpat captează imperfect stratul acviver de mică adâncime (freatic);

b.4. Se determină adâncimea nivelului hidrostatic (NHs) momentan măsurat de la suprafaţa solului până la luciul de apă şi se trece în fişă (valoarea se exprimă în m): 12,5 m;

b.5. Se calculează grosimea/înălţimea stratului de apă acumulat în puţ (valoarea obţinută se exprimă în m): 18,5 -12,5 = 6,00 m;

b.6. Se descrie dotarea punctului de recoltare a probei de apă: apa se scoate manual, cu o găleată din tablă zincată prevăzută cu clapetă ce are un volum de 10 litrii care este acţionată de un scripete. În medie se scot circa 12 găleţi/zi.

C. DESCRIEREA VECINĂTĂŢILOR APROPIATE FAŢĂ DE PUNCTUL DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ

Puţul este amplasat în apropierea zonei de acces în gospodărie, terenul din jurul puţului este săpat şi acoperit cu iarbă, puţul având următoarele vecinătăţi:

• la nord: 5,5 m faţă de şanţul marginal al uliţei şi 35 m faţă de o fântână învecinată;
• la nord-est: 32 m față de o latrină neimpermeabilizată;
• la est: 86 m faţă de grajdul pentru vaci din incinta gospodăriei;
• la vest: 15 m faţă de limita clădirii casei de locuit;
• la nord-vest: 8 m faţă de limita unui solar pentru creşterea intensivă a legumelor;
• la nord: 51 m faţă de limita de proprietate, 96 m faţă de o latrină neimpermeabilizată şi 216 m faţă de un alt puţ săpat şi tubat.

D. DESCRIEREA CONDIŢIILOR CLIMATICE MOMENTANE EXISTENTE LA PUNCTUL DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ SUBTERANĂ

d.1. cerul: parţial acoperit cu nori;
d.2. vântul: prezintă uşoară adiere;
d.3. temperatura aerului la soare: +19,5oC;
d.4. temperatura aerului la umbră: + 13,5oC.

E. CONDIŢIILE DE RECOLTARE A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR DIN PUŢUL SĂPAT

E.1. RECOLTAREA PROBELOR DE APĂ DIN ZONA DE SUPRAFAŢĂ A STRATULUI DE APĂ DIN PUŢ, ÎN SISTEM STAŢIONAR

Se pregătesc toate dispozitivele existente în dotarea echipei pentru prelevarea probelor de apă, respectiv:

• geanta izotermă şi frigorifică pentru depozitare şi transportul recipienţilor cu probele de apă;
• fir gradat cu plutitor pentru măsurarea nivelului hidrostatic (NHs) din puţ, sau alt dispozitiv electronic care permite efectuarea acestor măsurători;
• fir gradat cu o greutate din plumb pentru măsurarea adâncimii puţului, sau alt dispozitiv electronic care permite efectuarea acestor măsurători;
• pâlnia pentru transferul probei de apă;
• cilindru gradat din sticlă incoloră;
• oglindă portabilă;
• lupă;
• ruletă;
• găleată emailată/smălţuită cu volumul de 10 l;
• recipienţii pentru îmbutelierea probelor de apă (este preferabil ca aceştia să fie din sticlă sau din material plastic inert, fiecare fiind prevăzuţi cu dopuri cu închidere etanşă);
• se inscripionează în mod vizibil pe fiecare recipient codul probei de apă prelevată, conform modelului prezentat la punctul ”A”;
• se pregătesc şi se calibrează toate dispozitivele pentru efectuarea de măsurători la locul de prelevare al probei de apă, respectiv:
  • termometrul pentru măsurarea temperaturii apei;
  • pH-metrul electronic/electric pentru măsurarea pH-ului apei;
  • conductometrul pentru măsurarea conductivităţii electrice;
  • eventual şi alte dispozitive pentru efectuarea de determinări cantitative sau semnificative la locul de recoltare a probei de apă;
  • se pregătesc toate foițele de staniol pentru înfăşurarea fiecărui recipient care conține proba de apă recoltată.

E.1.1. EFECTUAREA OPERAŢIUNILOR DE RECOLTARE A PROBELOR DE APĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR DIN STRATUL SUPERFICIAL DE APĂ ACUMULAT ÎN PUŢ

• se măsoară cu ruleta din dotare lungimea/înălţimea găleţii cu supapă din dotarea puţului;
• găleata cu supapă din dotarea puţului se introduce uşor/lin în puţ până se atinge oglinda apei, operaţiune care va trebui să se identifice acustic;
• se lansează foarte uşor găleata cu supapă în stratul de apă din puţ, având grijă ca numai 2/3 sau maxim 90% din lungimea ei să fie cufundată în stratul de apă;
• se extrage uşor găleata cu apă din puţ şi se scoate în afara ghizdului puţului, ea urmând a fi aşezată în găleata emailată;
• se analizează foarte atent starea luciului de apă din găleata de recoltare (utilizându-se acest scop oglinda portabilă şi lupa din dotare) pentru a se identifica: prezenţa de corpuri plutitoare, irizații sau pelicule de substanţe extractibile, informații care se trec în fişa de recoltare: luciul de apă nu prezintă corpuri plutitoare ci numai uşoare irizaţii de substanţe extractibile;
• se determină pe cale olfactivă mirosul apei din găleata de prelevare și se înscrie în fişa de recoltare: apa din găleată prezintă un slab miros de hidrogen sulfurat;
• se descarcă apa din găleata de recoltare în găleata emailată din dotare;
• se introduce cilindrul de sticlă gradat în găleata emailată şi se umple complet (la ras), urmând a se identifica:

• prezenţa sedimentelor în apă care se înscrie în fişa de recoltare: în apă s-au identificat sedimente flotabile în suspensie de culoare negricioasă;
• se determină culoarea apei din cilindrul gradat care se va înscrie în fişa de recoltare: apa prezintă o culoare slab gălbuie, opalescentă;
• se aşează cilindrul de sticlă într-un loc ferit şi se va reanaliza proba de apă din el după circa 30 de minute în vederea identificării vitezei de sedimentare a sedimentelor, date care se vor trece în fişa de recoltare: după 30 de minute în cilindrul gradat s-a depus un strat de sedimente cu grosimea de circa 2 mm;
• se introduce termometrul în apa acumulată în găleata emailată şi se măsoară temperatura apei care se va trece în fişa de recoltare: temperatura stratului superficial de apă din puţ a fost înregistrată la ora 11,32 de 9,6oC;
• se introduce senzorul pH-metrului în apa din găleata emailată pentru determinarea pH-ului apei care se va înscrie în fişa de recoltare: pH-ul apei la recoltare avea valoarea de 6,3 unităţi pH;
• se introduce senzorul conductometrului în apa din găleata emailată pentru determinarea valoarea conductivității electrice a apei, valoare care se va înscrie în fişa de recoltare: conductivitatea electrică a apei la recoltare avea valoarea de 1.632 µS/cm2;
• cu apa din găleata emailată se clătesc foarte bine de două-trei ori recipienţii în care urmează a fi colectată apa subterană din stratul superficial de apă al puţului (recipientul pentru proba martor şi recipientul care se va preda la laborator), inclusiv pâlnia pentru transferul probei de apă;
• se va goli de tot conţinutul de apă găleata emailată şi se va pregăti pentru recoltarea propriu-zisă a probei de apă;
• găleata cu supapă din dotarea puţului se va introduce uşor/lin în puţ până se atinge oglinda apei, operaţiune care va trebui să se identifice acustic;
• se lansează foarte uşor găleata cu supapă în stratul de apă din puţ, având grijă ca numai 2/3 sau maxim 90% din lungimea ei să fie cufundată în stratul de apă;
• se extrage ușor găleata cu apă din puţ și se scoate în afara ghizdului puţului, ea urmând a fi poziţionată deasupra găleţii emailate;
  • se transferă o parte din apa prelevată din puţ în fiecare recipient, acestea urmând a se umple complet (până la ras), după care se înșurubează foarte bine dopul recipientului;
• se înveleşte fiecare recipient inscripţionat cu folia de staniol şi se introduc în poziție verticală în geanta frigorifică pentru depozitare temporară şi transport.

E.1.2. EFECTUAREA OPERAŢIUNILOR DE RECOLTARE A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR DIN STRATUL INFERIOR DE APĂ ACUMULAT ÎN PUŢ

• găleata cu supapă din dotarea puțului se introduce ușor/lin în puț până se atinge talpa/fundul puțului, operațiune care va trebui să se identifice prin simț la mâna care acționează scripetele;
• se extrage ușor găleata cu apă din puț și se scoate în afara ghizdului puțului, ea urmând a fi așezată deasupra găleții emailate;
• se analizează foarte atent starea luciului de apă din găleata de recoltare (utilizându-se acest scop oglinda portabilă și lupa) pentru a se identifica: prezența de corpuri plutitoare, irizații sau pelicule de substanțe extractibile, informații care se trec în fișa de recoltare: luciul de apă nu prezintă corpuri plutitoare și nici irizații sau pelicule de substanțe extractibile;
• se determină pe cale olfactivă mirosul apei din găleata de prelevare și se înscrie în fișa de recoltare: apa din găleata de recoltare prezintă un slab miros de hidrogen sulfurat;
• se introduce cilindrul de sticlă gradat în găleata cu proba de apă din dotarea puțului și acesta se umple complet (la ras), urmând a se identifica:
prezența sedimentelor în apă care se înscrie în fișa de recoltare: în apă s-au identificat sedimente flotabile în suspensie de culoare negricioasă;
se determină culoarea apei din cilindrul gradat care se va înscrie în fișa de recoltare: apa prezintă o culoare slab gălbuie, opalescentă;
se așează cilindrul de sticlă într-un loc ferit și se va reanaliza proba de apă din el după circa 30 de minute în vederea identificării vitezei de sedimentare a sedimentelor decantabile, date care se vor trece în fișa de recoltare: după 30 de minute în cilindrul gradat s-a depus un strat de sedimente cu grosimea de circa 4 mm;
• se introduce termometrul în apa acumulată în găleata cu supapă și se măsoară temperatura apei care se va trece în fișa de recoltare: temperatura stratului inferior de apă din puț a fost înregistrată la ora 11,45 de 8,4oC;
• se introduce senzorul pH-metrului în apa din găleata cu supapă pentru determinarea pH-ului apei care se va înscrie în fișa de recoltare: pH-ul apei la recoltare avea valoarea de 6,1 unități pH;
• se introduce senzorul conductometrului în apa din găleata cu supapă pentru determinarea valoarea conductivității electrice a apei, valoare care se va înscrie în fișa de recoltare: conductivitatea electrică a apei la recoltare avea valoarea de 1.862 µS/cm2;
• cu apa din găleata cu supapă se clătesc foarte bine de două-trei ori recipienții în care urmează a fi colectată apa subterană din stratul inferior de apă al puțului (recipientul pentru proba martor și recipientul care se va preda la laborator), inclusiv pâlnia pentru transferul probei de apă;
• se transferă o parte din apa prelevată din puț în fiecare recipient, acestea urmând a se umple complet (până la ras), după care se înșurubează foarte bine dopul recipientului;
• se învelește fiecare recipient inscripționat cu folia de staniol și se introduc în poziție verticală în geanta izotermă și frigorifică pentru depozitare temporară și transport.

Fișa de recoltare astfel completată se multiplică, din care un exemplar se predă împreună cu recipienții special pregătiți la laboratorul de analiză hidrochimică și hidrobiologică, iar un exemplar se menține la persoana/firma care a efectuat prelevarea probelor de apă.

La predarea fișei de prelevare împreună cu recipienții care conțin eșantioanele de apă subterane recoltate pentru a fi analizate la laboratoarele de specialitate, se va înscrie pe fiecare exemplar al fișei de recoltare data și ora predării eșantioanelor de apă, precum și numele persoanei care predă și a persoanei care a recepționat probele de apă, făcându-se o mențiune specială că aceste fișe de însoțire ale probelor de apă au fost predate laboratorului respectiv.

ATENȚIE! Este preferabil ca durata de transport a probelor de apă subterane de la locul de prelevare la laboratoarele de specialitate să nu dureze mai mult de 24 de ore. Transportul probelor de apă trebuie realizat în mod obligatoriu în geanta izotermă și frigorifică, fără expunerea acesteia la surse de căldură sau de lumină naturală și/sau artificială.

Fișa de recoltare va conține în mod obligatoriu o anexă care nu se predă la laboratorul de hidrochimie și hidrobiologie, ea urmând să conțină:

ANEXA

LA FIȘĂ DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ SUBTERANĂ
ÎN SISTEM STAȚIONAR
din data de 15.04.2014

A. Detalierea elementelor de amplasament a sursei de apă subterană investigate: Localitatea (sat, oraș): satul: Izvoarele, comuna: Balaciu, județul: Bacău.

B. Detalii de localizare: Strada: Florilor, nr. 183, proprietarul sursei de apă: Constantinescu Vasile (vezi schița cu planul de amplasament a sursei de apă și vecinii apropiați).

C. PERSOANE PREZENTE LA LOCUL DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ:
• Constantinescu Viorica – soția proprietarului gospodăriei și al sursei de apă;
• Alexandru Marin – vecinul apropiat al gospodăriei lui Constantinescu Vasile;
• Vasilescu Ștefania – angajat la Primăria comunei Balaciu.

În prezența acestor martori s-a procedat în data de 15.04.2014 la:
• Efectuarea măsurătorilor/determinărilor unor parametrii fizico-chimici pentru probele de apă recoltate din puțul aflat în proprietatea lui Constantinescu Vasile, valori care au fost înscrise și în fișa de recoltare;
• S-a procedat la inscripționarea codurilor pe toți recipienții în care au fost colectate eșantioanele de apă recoltate din sursa de apă investigată (probe de apă de la suprafața stratului de apă și din zona inferioară a puțului);
• S-a procedat la sigilarea cu ceară a dopurilor pentru cele patru probe martor, din care două probe martor de apă (BC-32-29-6-128 A-1.1 și BC-32-29-6-128 A-2.1) vor rămâne în custodia proprietarului gospodăriei care s-a angajat că le va păstra la congelatorul propriu până la data la care i se va comunica să o predea, iar alte două probe martor (BC-32-29-6-128 A-1.1 și BC-32-29-6-128 A-2.1) vor rămâne în custodia recoltatorului;
• Patru recipienți conținând probele de apă BC-32-29-6-128 A-1; BC-32-29-6-128 A-2 și BC-32-29-6-128 A-1.1, respectiv BC-32-29-6-128 A-2.1 au fost introduși la data de 15.04.2014, în geanta izotermă și frigorifică, din care recipinții cu indicativul BC-32-29-6-128 A-1 și BC-32-29-6-128 A-2 urmează a fi duși și predați de către recoltator la un laborator de hidrochimie și hidrobiologie autorizat în vederea efectuării determinărilor de specialitate.

Această anexă se semnează de către toți participanții la operațiunea de recoltare, după care se multiplică în mai multe exemplare, din care câte un exemplar se predă fiecărui semnatar, iar un exemplar se menține la persoana/firma care a efectuat prelevarea probelor de apă.

LISTA INDICATORILOR DE CALITATE PENTRU APELE SUBTERANE CARE NECESITĂ A FI INVESTIGAȚI.
(ATENȚIE! Apele subterane nu sunt sinonime cu apele potabile)

ANTETUL LABORATORULUI DE HIDROCHIMIE
AUTORIZAȚIA DE FUNCȚIONARE

BULETIN DE ANALIZĂ AL APELOR SUBTERANE

Buletinul de analiză are ca anexă FIȘA DE RECOLTARE

Codul probei de apă:

Determinări obligatorii care trebuiesc executate atât la locul de recoltare a probei de apă, cât și în laboratorul de hidrochimie și hidrobiologie.
Pentru fiecare indicator de calitate determinat se va trece și metoda de lucru utilizată.

1. Nivelul hidrostatic al apei subterane măsurat în puț (NHs) [m]; 2. Temperatura apei [oC]; 3. Miros; 4. Culoare; 5. Turbiditate; 6. Prezența sedimentelor în apă; 7. Concentrația ionilor de hidrogen (pH) [unități pH]; 8. Conductivitatea electrică (CE) [µS/cm2]; 9. Sulfuri și hidrogen sulfurat (HS-) [mg/dm3]; 10. Dioxid de carbon liber (CO2) [mg/dm3].

Determinări obligatorii care trebuiesc executate în laboratorul de hidrochimie și hidrobiologie. Pentru fiecare indicator de calitate determinat se va trece și metoda de lucru utilizată.

11. Calciu (Ca++) [mg/dm3]; 12. Magneziu (Mg++) [mg/dm3]; 13. Sodiu (Na+) [mg/dm3]; 14. Potasiu (K+) [mg/dm3]; 15. Amoniu (NH4+) [mg/dm3]; 16. Fer bivalent (Fe++) [mg/dm3]; 17. Fer trivalent (Fe+++) [mg/dm3]; 18. Fer total [mg/dm3]; 19. Mangan (Mn++) [mg/dm3]; 20. Azotați (NO3-) [mg/dm3]; 21. Azotiți (NO2-) [mg/dm3]; 22. Sulfați (SO4--) [mg/dm3]; 23. Bicarbonați (HCO3-) [mg/dm3]; 24. Carbonați (CO3--) [mg/dm3]; 25. Cloruri (Cl-) [mg/dm3]; 26. Fosfați (PO4---) [mg/dm3]; 27. Hidroxil (OH-) [mg/dm3]. 28. Substanțe organice oxidabile exprimate în oxigen [mg/dm3]; 29. Substanțe organice (KMnO4) [mg/dm3]; 30. Substanțe organice (CCO-Cr) [mg/dm3]; 31. Duritatea totală [gr. germane]; 32. Duritatea temporară [gr. germane]; 33. Reziduu filtrabil uscat la 105oC [mg/dm3]; 34. Produse petroliere [mg/dm3].

35. Număr total de bacterii; 36. Număr probabil de bacterii coliforme; 37. Număr probabil de bacterii coliforme fecale; 38. Streptococi fecali; 39. Bacterii de genul Salmonella.

Acești indicatori de calitate reprezintă numărul minim de indicatori care permit o caracterizare hidrochimică a stării de calitate a apei subterane din punctul de recoltare care este analizat. Acest punct de investigare trebuie menținut constant și pentru următoarele prelevări de probe de apă.

Buletinul de analiză va trebui să aibă număr de înregistrare de ieșire cu data respectivă. Este absolut necesar ca buletinul de analiză a probei de apă să fie iscălit în clar de către persoanele autorizate pentru a face determinările fizico-chimice și bacteriologice, de persoana autorizată pentru efectuarea validării datelor înscrise în buletin, cât și de reprezentantul persoanei juridice a laboratorului respectiv.

Următoarea prelevare de probe de apă se va realiza tot din punctele stabilite anterior, fie după o ploaia intensă în zonă (peste 15 litrii/m2), la maxim 5 zile de la producerea ei, fie după o perioadă mai îndelungată de secetă (minim 30 de zile), dar fără a depăși un interval de timp mai mare de 90 de zile între două prelevări.

Și la a doua campanie de prelevare a probei de apă se va păstra integral lista indicatorilor de calitate nominalizați, cât mai ales punctele de prelevare utilizate anterior.

Cele două buletine de analiză se vor analiza/interpreta pentru a scoate în evidență variația în condiții de timp diferite a principalilor indicatori de calitate ai apei subterane.

După efectuarea acestei analize se va putea trece fie la extinderea gamei indicatorilor de calitate, fie la restrângerea ei. Indicatorii de calitate suplimentari care pot fi determinați în a treia campanie de recoltare pot fi de la caz la caz:

40. Zinc (Zn++) [mg/dm3]; 41. Siliciu (Si++) [mg/dm3]; 42. Aluminiu (Al+++) [mg/dm3]; 43. Amoniac (NH3) [mg/dm3]; 44. Arsen (As+++) [mg/dm3]; 45. Bariu (Ba++) [mg/dm3]; 46. Cadmiu (Cd++) [mg/dm3]; 47. Cianuri (CN-) [mg/dm3]; 47. Crom hexavalent (Cr++++++) [mg/dm3]; 48. Crom bivalent (Cr++) [mg/dm3]; 49. Crom total [mg/dm3]; 50. Cupru (Cu++) [mg/dm3]; 51. Detergenți sintetici anionici [mg/dm3]; 52. Fluor (F-) [mg/dm3]; 53. Fenoli antrenabili cu vapori de apă [mg/dm3]; 54. Mercur (Hg++) [mg/dm3]; 55. Nichel (Ni++) [mg/dm3]; 56. Plumb (Pb++) [mg/dm3]; 57. Aldrină și dieldrină [mg/dm3]; 58. Amine aromatice [mg/dm3]; 59. Argint (Ag++) [mg/dm3]; 60. Benzen [mg/dm3]; 61. Benzopiren [mg/dm3]; 62. Beriliu (Be++) [mg/dm3]; 63. Bor (B+++) [mg/dm3]; 64. Clordan [mg/dm3]; 65. Cloroform [mg/dm3]; 66. Hidrocarburi policiclice aromatice [mg/dm3]; 67. Litiu (Li+) [mg/dm3]; 68. Molibden (Mo++++++) [mg/dm3]; 69. Seleniu (Se++) [mg/dm3]; 70. Tricloretan [mg/dm3]; 71. Triazine [mg/dm3]; 72. Trihalometan [mg/dm3]; 73. Uraniu natural [mg/dm3]; 74. Vanadiu (Va++) [mg/dm3]; 75. Suma tuturor pesticidelor [mg/dm3]; 76. Activitatea radioactivă alfa totală; 77. Activitate radioactivă beta totală.

Deoarece costurile pentru extinderea sistemului de investigare a calității apei subterane sunt mari, selecția indicatorilor de calitate suplimentari care va trebui să facă obiectul celei de-a treia campanie de recoltare a probelor de apă subterană, se va face numai de către un specialist în hidrochimie și hidrogeologie, acesta urmând să indice și folosirea unor eventuale substanțe de conservare pentru asigurarea stabilității unor indicatori de calitate care își pot modifica concentrația din momentul prelevării eșantionului de apă până la intrarea probei în analiză.

UNELE LABORATOARE DE HIDROCHIMIE ȘI HIDROBIOLOGIE UNDE SE POT EFECTUA CONTRA COST BULETINE DE ANALIZĂ A APELOR SUBTERANE

1. APA NOVA: Adresa: Str. Aristide Demetriade nr. 2, sector 1, Bucuresti, Romania. (langa magazinul Adam). Numar unic de apel: 021/ 207 77 77. Email: consumator@apabucur.ro http://www.apanovabucuresti.ro/
Competente: Analize pentru apa potabila. Conform informatiilor de pe site-ul Apa Nova, tariful este de 250 lei cu TVA inclus (informatie la nivelul anului 2013)

2. ALMARO MED: LABORATOR DE ANALIZA SI CONTROL AL CALITATII APEI. Adresa: Str Traian Popovici 79-91, sector 3, Bucuresti. Tel/fax 021/322.00.92. Email: office@almaromed.ro
http://www.almaromed.ro/
Competente: apa potabila, apa imbuteliata, apa pentru piscine, ape reziduale, apa tehnologica pentru prepararea betoanelor

3. LABORATORUL NATIONAL DE REFERINTA PENTRU SUPRAVEGHEREA CALITATII APEI. Adresa: Str. Dr. Leonte Anastasievici Nr.1-3, Sector 5, Bucuresti
Tel: +4021 3183620 int. 205. Fax: +4021 3123426
http://www.insp.gov.ro/

4. UNILAB. Adresa: Calea Bucureștilor nr. 305 Imobil A16, Otopeni, Ilfov. Tel: 031 822 03 06. Fax: 031 817 36 67. E-mail: office@unilab.ro
http://unilab.ro/
Competente: Analize pentru apa potabila

5. LABROM. Adresa: Str. Liliacului, Hemeius, Bacau. Tel: + 40 234 211 877 Fax: + 40 372 876 712. E-mail: office@labrom.ro
http://www.labrom.ro/
Competente: LABROM BACAU efectueaza analizarea oricarui tip de apa uzata sau reziduala, menajera si industriala, oricat de specifica, pentru orice tip de compusi organici, minerali, complecsi metalici proveniti din operatii de galvanizare, emulsii de prelucrare cu continut de aditivi organo-metalici, detergenti etc.

6. LABORATOARELE TONNIE. Adresa: Ploiesti 100032, str. Golesti nr. 5, et. I
Mobil: 0040 722 30951. Tel/Fax: 0040 244 596193.

E-mail: info@tonnie-labs.ro
http://www.tonnie-labs.ro/
Competente: Analize pentru apa potabila si apa uzata

7. APAVITAL. Adresa: str. Mihai Costăchescu nr. 6, Iaşi, RO – 700495. Telefoane centrală: 0232-215.410, 215.411, 215.412, 215.413. Telefon call center: 0232.969, Fax : 0232.212.741.

Program: luni-vineri: 07.00 – 21.00.

E-mail : contact@apavital.ro , media@apavital.ro
http://www.apavital.ro/verifica_apa_potabila-1707-ro.html
Compenente: Analize apa potabila si apa uzata

8. SC RAJA SA. LABORATOR APĂ POTABILĂ – PALAS. Constanţa, Bdul. Aurel Vlaicu, nr. 137. Tel. 0241/621374

LABORATOR APĂ UZATĂ – CONSTANŢA SUD. Constanţa, Str. Theodor Speranţia, nr. 1. Tel. 0241/682623

LABORATOR APĂ UZATĂ – MANGALIA. Mangalia, Str. Portului, nr. 54-55. Tel. 0241/751263
http://www.rajac.ro/laboratoare
Competente: Analize apa potabila si apa apa uzata

9. DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA CONSTANTA. Contact – Directia de Sănătate Publică. Adresa: Aleea Lacramioarei nr.1. Telefoane: 0241 / 480939, 0241 / 480940, 0241 / 480945. Fax: 0241 / 480946. E-mail: secretariat@dspct.ro; relatii.publice@dspct.ro; Adresa: str. N. Iorga nr.89. Tel. centrala: 0241 / 481601
Secretariat tehnic: 0241 / 481613. Fax: 0241 / 481642
http://www.dspct.ro/s8/tarife/
Competente: Analize apa potabila si apa uzata

10. APA CANAL SA GALATI. Adresa: Strada C. Brancoveanu nr. 2 Localitate Galati, Romania cod 800058. Legaturi directe: Telefon fix: 0236 473380. Telefon mobil:
0749 285300. Fax: Secretariat: 0236 473332. Registratura: 0236 473367. Dispecerat: 0236 473360. Dispecerat: Telefon fix: 0236 463294. Telefon mobil: 0752 128892
Call Center 1: 0236 472341. Call Center 2: 0236 472342. Call Center 3: 0236 472343
Telverde: 08000800860
Legaturi interioare: Relatii cu publicul: 127. Dispecerat: 133. Adrese e-mail contact: office@apa-canal.ro 
http://www.apa-canal.ro/tarife-laboratoare/
Competente: Analize apa potabila

11. COMPANIA APA BRASOV. Adresa: Brasov – Romania, Str. Vlad Tepes nr. 13
FAX: 0268/471427. Contact Center: Telefon: 0268/926
http://www.apabrasov.ro/ro/servicii/monitorizarea-calitatii-apei/#laborator-apa-potabila
Competente: Analiza apa potabila si apa uzata

12. Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – ECOIND. Adresa: str. Drumul Podu Dambovitei nr.71-73, sector 6, Tel: 021410 03 77.
Fax 021 410 05 75. e-mail: ecoind@incdecoind.ro
http://www.incdecoind.ro/
Sucursale: Timisoara, Piata Regina Maria nr.1, et. 2. Tel: 0256 220369. e-mail ecoind.tm@gmail.com
http://www.incdecoind.ro/
Rm. Valcea, strada Uzinei nr.1, Tel. 0250737543

Mircea Vintilescu